BusinessMagazin

Tag: Merkel

  • Liderii politici ai UE se roaga de bancile europene sa salveze Grecia

    Aflat la o conferinta cu investitorii tinuta la
    Sankt-Petersburg, Zapatero a spus ca liderii europeni, care se vor
    intalni saptamana viitoare pentru un summit consacrat crizei
    datoriilor suverane, vor sustine Grecia cu “masuri rezonabile”,
    acceptabile pentru pietele financiare. Prezenta la aceeasi
    conferinta, presedinta Finlandei, Tarja Halonen, l-a sustinut pe
    Zapatero, cerand sectorului privat sa dea dovada de “bun-simt” si
    “responsabilitate”, transmite publicatia elena Capital.

    Declaratiile celor doi intervin dupa ce, vineri, presedintele
    francez Nicolas Sarkozy si cancelarul german Angela Merkel au cazut
    de acord ca rezolvarea crizei datoriilor grecesti sa se faca
    inclusiv prin implicarea creditorilor privati (in principal marile
    banci europene si americane care detin obligatiuni grecesti),
    subliniind insa ca aceasta implicare sa se faca pe baza
    voluntara.

    Anterior, mai multe state europene in frunte cu Germania au
    insistat ca ele nu vor mai pune la bataie banii contribuabililor
    din tarile lor pentru finantarea datoriei Greciei decat cu conditia
    ca si sectorul privat sa se implice, suportand o parte din costuri.
    Aceasta inseamna ca respectivii creditori sa accepte o schimbare a
    termenilor de plata pentru creantele sau obligatiunile grecesti, in
    principal acceptarea prelungirii scadentelor de plata.

    Vezi aici cine sunt principalii creditori
    privati ai Greciei (GALERIE FOTO)

    Tot sambata, Horst Seehofer, presedintele filialei bavareze a
    Uniunii Crestin-Democrate, partidul Angelei Merkel, a declarat
    pentru Der Spiegel ca “este timpul pentru o implicare a
    creditorilor privati”, nu pe baza voluntara, ci sa fie obligati
    imediat la aceasta. O serie de experti financiari ai partidului au
    sustinut aceeasi idee – introducerea unor reglementari care sa
    oblige bancile europene creditoare sa suporte o parte din costurile
    restructurarii datoriei grecesti.

    Zapatero a respins, de asemenea, ultimele analize ale agentiilor de
    rating, care au decretat deja ca ar insemna insolventa de facto
    pentru Grecia daca investitorii financiari privati ar accepta orice
    fel de schimbare a termenilor de plata pentru datoria greceasca de
    natura sa le afecteze interesele. “Astfel de analize pe termen
    scurt nu reflecta realitatile proiectului european”, a spus
    el.

    Josef Ackermann, seful Deutsche Bank, unul dintre cei mai mari
    creditori ai Greciei, a spus ca el accepta ideea unui “rol activ”
    al bancilor in rezolvarea crizei, dar a subliniat ca e nevoie ca
    planul de austeritate asumat de Grecia sa fie suplimentat cu inca
    unul, si mai drastic, “pentru a sustine cresterea economica”.

    Premierul spaniol Zapatero a propus si introducerea unei taxe pe
    tranzactiile financiare internationale (taxa Tobin), pentru a
    limita apetitul de risc al bancilor si al fondurilor speculative si
    pentru a suplimenta bugetele statelor europene, grav incercate in
    ultimii ani de presiunea de a finanta cu bani publici bancile
    afectate de criza.

    Parlamentul European, care a adoptat in martie o rezolutie de
    introducere a unei taxe Tobin la nivelul UE, considera ca o astfel
    de initiativa ar aduce la bugetul european circa 200 de miliarde de
    euro anual.

  • Grecii, nemtii sau lacomia speculatorilor? Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din Europa (GALERIE FOTO)

    Desigur, de pe lista intocmita de CNBC.com nu lipsesc nici
    bancherii care au aruncat pe state povara pierderilor lor sau
    agentiile de rating ce au influentat directiile unde s-au indreptat
    banii investitorilor speculativi si ai creditorilor.

    Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din
    Europa (GALERIE FOTO)

    Daca sunt unii care considera ca din toate aceste explicatii se
    poate alege una singura care sa le excluda pe celelalte, altii cred
    ca adevarul e mai complicat si mai curand la mijloc, intrucat
    fiecare dintre explicatii a fost mult supraestimata la vremea ei,
    din dorinta simpla de a gasi niste tapi ispasitori.

  • Vom avea deficitul bugetar limitat prin Constitutie?

    Presedintele Traian Basescu spunea in februarie ca in privinta
    impozitelor Romania nu poate fi de acord, din motive evidente –
    “romanii nu pot suporta sistemele de impozitare din tarile
    avansate” si economia are o parghie de atragere a investitiilor
    straine prin cota unica de 16%. Asumarea limitei de deficit, fixata
    ca atare prin constitutie, a fost insa promovata recent de
    presedinte (si mai nou, si de economistul-sef al BNR, Valentin
    Lazea, care spunea saptamana aceasta ca nu se poate evita modelul
    de strictete bugetara propus de Germania).

    Mai aproape decat de Germania, inscrierea in constitutie a unor
    obiective fiscale a fost modelul promovat de Polonia, care a
    introdus in constitutie inca din 1997 limitarea deficitului si a
    datoriei publice; luna trecuta, ministrul de finante al Bulgariei a
    promis si el ca din 2013 tara sa va legifera astfel de plafoane.
    Ungaria a anuntat recent intentii similare. La nivelul UE, masura
    urmareste sa amane colapsul sistemelor de pensii (pe termen lung)
    si sa satisfaca (pe termen scurt) pietele financiare, pentru care
    solvabilitatea unei tari deja nu mai echivaleaza aproape deloc cu
    sansele de crestere economica, ci cu restrictiile bugetare.

  • Statul roman, cu datoriile lui cu tot

    Masura, evident utila contabil si pentru credibilitatea
    statului, a fost interpretata, dupa caz, drept un vot de blam
    pentru actualul guvern pentru ca nu reuseste sa respecte calendarul
    de reducere a arieratelor, fie drept o incercare a FMI de a strange
    cu usa Guvernul sa-si plateasca datoriile fata de companii (ne
    amintim de indemnurile cancelarului Angela Merkel sau de ale
    ambasadorului Mark Gitenstein ca Guvernul sa plateasca mai repede
    datoriile catre firmele straine care isi asteapta banii pentru
    contracte sau rambursarea TVA).

    Dupa metodologia ESA95, deficitul bugetului consolidat a fost in
    2009 de 8,6% din PIB, in timp ce raportarea in numerar, cu
    excluderea datoriilor, a indicat un deficit de 7,2% din PIB in 2009
    si de 6,5% in 2010. Pana acum, FMI a acceptat fara probleme aceasta
    din urma metoda de raportare, folosita impreuna cu toate guvernele
    din Romania cu care a avut acorduri. Schimbarea a aparut insa
    pentru armonizarea statisticilor cu Comisia Europeana, care include
    de obicei in rapoartele sale cifre de deficit calculate dupa ESA95
    (European
    System of National and Regional Accounts    ). In schimb, aceasta
    este explicatia pentru care FMI a insistat pana acum in mod
    constant ca Guvernul sa-si respecte angajamentele de plata fata de
    companii, mai ales dupa ce Guvernul a ratat repetat tintele de
    reducere a arieratelor convenite cu Fondul.

  • Basescu e dezamagit de lipsa de solidaritate a “colegilor” Merkel si Sarkozy

    “E incorecta atitudinea celor doi ministri (de Interne n.n.)
    fata de Romania”, a spus Basescu, dand asigurari ca romanii nu vor
    sta “ca ramele, ca sunt marile state ale Europei”, Franta si
    Germania. “Cele 22 milioane de romani au dreptul la respect”, a
    subliniat Basescu. “Ma asteptam ca macar unul dintre colegii din
    Consiliu, ori domnul presedinte Sarkozy, ori doamna cancelar Merkel
    sa spuna: « uite domnul presedinte, eu voi fi impotriva!». N-au
    facut-o si in Consiliu se vorbeste de solidaritate si intre noi si
    intre tari. Acest lucru a lipsit din portofoliul celor doua tari” ,
    a declarat seful statului, joi seara, la postul public de
    televiziune, sustinand ca masura este una nemeritata.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Planul lui Merkel privind crizele datoriilor va afecta piata obligatiunilor, din 2013

    Programul de 750 miliarde de euro al Uniunii Europene destinat
    sustinerii statelor din zona euro cu probleme financiare va expira
    in 2013, lasand un vid legislativ inainte de intrarea in vigoare a
    mecanismului permanent promovat de Merkel.”Trebuie facute planuri
    pentru perioada de tranzitie. Fara raspunsuri convingatoare privind
    perioada de tranzitie, un nou mecanism de criza poate, in cel mai
    rau caz, sa aduca mai multe incertitudini decat predictibilitate”,
    se arata intr-un raport lunar al BDB.

    Comentariile BDB scot in evidenta riscurile asociate planului
    lui Merkel, sustinut de tari precum Olanda, dar respins de lideri
    din state indatorate, intre care premierul spaniol Jose Luis
    Rodriguez Zapatero.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boc i-a spus lui Merkel ca statul isi va achita datoriile la firme germane si va mentine cota de 16%

    “In ceea ce priveste cadrul care vizeaza dezvoltarea mediului de
    afaceri, Romania va continua sa promoveze trei masuri importante
    care vizeaza sustinerea atragerii investitorilor germani in tara
    noastra: mentinerea cotei unice de impozitare la 16%, neimpozitarea
    profitului reinvestit, adoptarea legii parteneriatului
    public-privat ce va permite dezvoltarea unor importante proiecte
    comune romano-germane pentru modernizarea infrastructurii din
    Romania”, a spus Boc, la sfarsitul intalnirii cu Angela Merkel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce vrea Germania un euro cat mai puternic

    “Un euro puternic prezinta un interes vital pentru noi, deoarece
    o moneda stabila este indispensabila pastrarii increderii
    populatiei in economia de piata si pentru ca intareste puterea de
    cumparare”, a afirmat Merkel. Cancelarul considera ca stabilitatea
    euro poate fi asigurata, in principal, prin reguli clare si
    credibile privind situatia in care un stat nu respecta Pactul de
    Stabilitate, act care stabileste limitele de deficit bugetar in
    zona euro, si printr-o strategie de consolidare bugetara
    credibila.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Merkel: Germania va proteja cu toate fortele soliditatea euro

    “Vreau sa fie foarte clar: Germania, ca mare exportator si cea
    mai mare economie din Uniunea Europeana, a profitat in mare masura
    de euro in trecut. Iata de ce vom apara soliditatea euro cu toate
    puterile”, a afirmat Merkel intr-un discurs la camera de comert din
    Jeddah, Arabia Saudita.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pariati pe euro! De ce nu?

    Euro a ajuns miercuri in Asia la un nou record negativ – 1,2143
    dolari, cel mai scazut nivel din aprilie 2006, insa si-a revenit
    ulterior, iar in tranzactiile de la New York a inchis la 1,2429.
    Joi, la deschiderea burselor din Asia, fluctuatiile
    au continuat    : cresterea a aparut pur si simplu in urma zvonului
    ca Banca Centrala Europeana (BCE) va interveni pe piata ca sa
    stopeze declinul accelerat al monedei, iar scaderea a fost cauzata
    de vanzarile de active legate de euro, in contextul fugii de risc a
    fondurilor de investitii.

    Deprecierea euro are drept cauza temerea de o incetinire a
    cresterii economice in eurozona, insa pietele financiare se
    comporta irational, a comentat Jean-Claude
    Juncker    , presedintele Eurogrupului (grupul ministrilor de
    finante ai eurozonei). “Exista asteptari de incetinire a cresterii
    in zona euro, din cauza eforturilor noastre de a reduce deficitele.
    Exista o anumita reticenta in a crede ca Grecia poate depasi criza
    actuala. Nu cred insa ca pietele se comporta intr-un mod rational”,
    a spus Juncker.

    Eticheta de irationalitate nu e fara temei. De-a lungul
    ultimelor luni, pietele au trecut de la un motiv la altul de a
    paria pe un deznodamant nefericit in zona euro. Mai intai a fost
    temerea ca Grecia va cadea, iar dupa ce UE si FMI au intervenit cu
    creditul de 110 miliarde pentru Atena, au luat in vizor alte state
    din zona euro, pana ce UE si FMI au anuntat, la 9 mai, mecanismul
    de sustinere de 750 de miliarde de euro, capabil sa faca fata si
    nevoilor altor tari cu probleme. In acelasi timp, pietele au
    inceput sa speculeze ca ar putea aparea la nivelul bancilor o criza
    de lichiditate similara celei de la momentul falimentului Lehman
    Brothers din 2008, aproape silind BCE sa intervina pe piata si sa
    cumpere obligatiuni ca sa previna o penurie de bani.

    Ironia face ca noile teme de speculatie intorc pe dos exact ceea
    ce investitorii cereau inainte de 9 mai: interventia BCE, salutata
    atunci, o considera acum drept o dovada ca banca si-a pierdut
    credibilitatea (pentru ca reglementarile zonei euro nu permit decat
    in caz exceptional interventia directa cu mijloace monetare in
    apararea unui stat membru), iar pachetul de 750 de milioane de
    euro, conditionat de restrictii fiscale dure, il considera drept un
    mod de a frana cresterea economica si de a impovara si mai tare cu
    datorii tarile cu probleme (Grecia si grupul celorlalte “PIIGS” –
    Spania, Portugalia, Irlanda, Italia).

    “ASTA E ISTERIE MORALISTA”

    Comentariul lui Juncker despre irationalitatea pietelor a fost
    sustinut de ministrul german de finante
    Wolfgang Schaeuble    , care s-a declarat “convins ca pietele sunt
    realmente in afara oricarui control. Avem nevoie de reglementari cu
    adevarat eficiente, de un mecanism de piata care sa functioneze
    corect”.

    Inevitabil insa, orice incercare de a limita speculatiile pe
    piata duce la o noua escaladare a “irationalitatii”. Cea mai noua
    dovada in acest sens a venit dupa decizia de marti a Berlinului de
    a interzice tranzactiile cu “naked short selling” pe actiunile
    bancilor germane, pe obligatiuni emise de tari din zona euro si pe
    CDS-uri (contracte de asigurare contra nerambursarii unui credit).
    “Naked short selling” reprezinta pariurile pe scaderea unor
    titluri, facute in conditiile in care traderul vinde titluri pe
    care nu numai ca nu le are, dar nici nu s-a asigurat ca are de unde
    sa le imprumute. Acest tip de tranzactii a fost interzis in 2008 si
    de Rezerva Federala a SUA, intrucat potentialul lor speculativ a
    contribuit din plin la caderea pe rand a bancilor in acel an,
    culminand cu Lehman Brothers.

    Pentru autoritatile germane, decizia a fost un inceput al
    planului lor de impunere a unor reglementari noi pe pietele
    financiare; pentru investitori insa, mai ales pentru fondurile
    speculative, masura a starnit iritare si a stat la baza caderii de
    miercuri a monedei europene si a majoritatii pietelor de actiuni.
    Reprezentantii fondurilor au umplut presa, indeosebi cea americana, cu
    declaratii alarmiste, cu amenintari ca vor iesi de pe activele
    riscante (inclusiv de pe euro adica) si cu acuzatii ca Germania
    dinamiteaza stabilitatea pietei europene (desi in realitate
    tranzactiile “naked selling” reprezinta numai o mica parte din
    tranzactiile totale).

    “Asta e isterie moralista”, a zis
    Charles Dumas    , director de cercetare la firma de consultanta
    Lombard Street Research. “Daca Angela Merkel incepe sa preseze
    pentru o extindere a interdictiei in toata Europa, aceasta va
    insemna o groaza de necazuri.”

    “Este sarcina noastra istorica. Daca euro cade, cade si Europa”,

    motivase Merkel    , incriminand direct pietele financiare
    “distructive”. “Euro e in pericol. Daca nu evitam acest pericol,
    consecintele pentru Europa sunt incalculabile si consecintele in
    afara Europei sunt incalculabile.” Inutil de spus ca insasi aceasta
    declaratie a contribuit la valurile de vanzari de euro si la
    caderea monedei europene: intai, fiindca Angela Merkel a spus ca
    tara ei e gata sa actioneze chiar de una singura, fara sprijinul
    partenerilor europeni; apoi pentru ca – cel putin pana vineri, cand
    ministrii de finante europeni vor discuta planul de masuri propus
    de cancelarul german – Germania e chiar singura, intrucat nici
    Franta, nici alte tari din zona euro nu vor deocamdata sa-i urmeze
    exemplul.

    UN PIC DE RATIUNE

    In tot acest concert furios, in mod surprinzator apar si cateva
    voci linistite, care cauta sa castige de pe urma euro pariind
    contra curentului.