Cetăţenii germani vor merge la urne pe 24 septembrie pentru a-şi alege reprezentanţii în noul Parlament, urmând să decidă dacă Angela Merkel va câştiga cel de-al patrulea mandat consecutiv de cancelar al Germaniei. Acesta este primul scrutin naţional de la izbucnirea crizei imigranţilor, în urma căreia peste un milion de extracomunitari au ajuns în Germania.
În cei 12 ani de când ocupă această funcţie, Angela Merkel a lucrat cu patru preşedinţi francezi şi cu trei preşedinţi americani. în 2005, preşedintele SUA era George Bush, Tony Blair era premierul Marii Britanii, iar Jacques Chirac era preşedintele Franţei.
Ultimul mandat al cancelarului Merkel s-a dovedit extrem de dificil, fiind nevoită să facă faţă crizei de securitate generată de conflictul din Ucraina, scandalului internaţional legat de testele trucate ale constructorului german Volkswagen, crizei generate de Grecia, dar şi Brexit-ului.
Cu toate că politicile interne ale Angelei Merkel au contribuit semnificativ la prosperitatea economică a Germaniei, din 2005 şi până în prezent, cancelarul Merkel s-a confruntat cu o serie lungă de probleme: criza financiară, agresiunea Rusiei din Ucraina, criza UE generată de Grecia, Brexit, însă cea mai mare criză a fost cea a imigranţilor.
După mai mulţi ani de război în Siria şi în mai multe state din Orientul Mijlociu, urmările încep să se simtă şi în Europa. Milioane de sirieni au fugit din calea ororilor comise de regimul lui Bashar al-Assad şi de reţeaua teroristă Stat Islamic, adăpostindu-se initial în ţările din imediata proximitate. Acolo au beneficiat de un sprijin nesemnificativ din partea comunităţii internationale, refugiaţii luând decizia de a se deplasa spre nord. Germania a reprezentat pentru majoritatea imigranţilor un tărâm al făgăduinţei, mai ales după ce Angela Merkel a adoptat politica uşilor deschise.
Astfel, sute de mii de oameni au ajuns la porţile Europei în vara anului 2015, mulţi dintre ei plătind cu viaţa pentru a ajunge pe bătrânul continent. În acest context, Angela Merkel a anunţat că ţara sa va întinde o mână de ajutor.
”Trebuie să vă spun sincer, dacă trebuie să ne cerem iertare că le-am întins o mână celor aflaţi în nevoie, atunci aceasta nu este ţara mea”, a declarat Merkel în urmă cu câteva luni, potrivit Deutsche Welle.
Multe dintre statele membre UE nu au fost de acord cu abordarea Germaniei, aspect ce a generat tensiuni în interiorul Blocului comunitar.
Din vara anului 2015, peste un milion de imigranţi au ajuns pe teritoriul german. Alţi aproximativ un milion de refugiaţi au ajuns pe teritoriul celorlalte state ale UE. Acest flux de oameni produce schimbări în Uniunea Europeană, unele state acuzând-o pe Merkel că este vinovată pentru noua situaţie. Chiar şi germanii au început să-şi critice cancelarul pentru decizia care a dus la diminuarea siguranţei cetăţenilor şi pentru riscurile de securitate la care a fost expusă Germania.
Cea mai dură consecinţă a politicii uşilor deschise a fost la sfârşistul anului 2016. Atunci, în urma unui atac terorist comis la un târg de Crăciun din Berlin, 12 oameni au murit, iar alţi 40 de oameni au fost răniţi. Cel care a comis atacul era un imigrant din Tunisia. Alte serii de atacuri teroriste pe teritoriul UE au fost comise de imigranţii ajunşi în Europa în ultimii ani.
În pofida criticilor venite după gestionarea crizei migranţilor, cota de popularitate a cancelarului german a rămas neschimbată, Angela Merkel fiind preferată pentru funcţia de cancelar de aproximativ 48% dintre germani, cu mult înaintea principalului contracandidat, Martin Schulz, care are o popularitate de 22%.
În plus, potrivit sondajelor, partidul Angelei Merkel, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), ar urma să se claseze pe primul loc la scrutinul de duminică, fiind preferat de 36% dintre germani. Pe locul second în intenţiile de vot se sitează Partidul Social-Democrat (SPD), care ar urma să obţină aproximativ 23% din voturile germanilor.
Cu toate acestea, flexibilitatea Angelei Merkel cu privire la imigranţi a generat o creştere impresionantă a partidului de extrema-dreaptă Alternativa pentru Germania (Afd). Ar fi pentru prima data după cel de Al Doilea Război Mondial când în Bundestag ar urma să ajungă un partid cu atitudini xenofobe şi extremiste, precum AfD. Acesta ar urma să obţină aproximativ 9% din voturi.
Conform estimărilor, Angela Merkel va reuşi să câştige şi cel de-al patrulea mandat de cancelar, chiar dacă CDU nu va obţine majoritatea locurilor din Parlament şi va fi nevoit să coopteze parteneri de coaliţie pentru a-şi asigura majoritatea.