BusinessMagazin

Tag: evaziune

  • Salupa lui Franks si Titanicul lui Gitenstein

    In afara de celebra gluma cu pacientul stabilizat, dar care nu
    s-a sculat inca din pat, Jeffrey Franks a mai facut una, la aceeasi
    intalnire din ianuarie cu sindicatele si patronatele. Ea a parut
    insa atat de ermetica, incat numai unul dintre patronii prezenti a
    zis ca a inteles-o: cea cu pozele simbolice – in prima aparea un
    mineralier rasturnat, a doua cu un mineralier ruginit, dar inca in
    functiune si a treia cu o salupa ultraperformanta, dar foarte mica.
    Prima voia sa fie economia Romaniei acum doi ani, a doua – cea de
    acum, iar a treia – economia romaneasca a viitorului. Gluma, a
    povestit acelasi patron, n-a fost gustata de sindicalistii
    prezenti, care a comentat ca nu vom mai incapea toti intr-o salupa
    atat de mica.

    Mineralierul a devenit apoi, in talmacirea ambasadorului Mark
    Gitenstein, un Titanic pe care navigatorii isi rearanjeaza
    sezlongurile – in cazul citat de el, in loc ca statul sa
    privatizeze total sau partial companiile din energie, un sector
    care are nevoie de investitii de 10 miliarde de dolari, vrea sa
    rearanjeze peisajul, creand cei doi campioni energetici, Electra si
    Hidroenergetica. Remarca lui Gitenstein venea la scurta vreme dupa
    ce FMI ceruse (iar Guvernul isi asumase) liberalizarea preturilor
    la gazelor si a energiei, ceea ce le-a prilejuit reprezentantilor
    Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania sa protesteze contra
    imixtiunii FMI in politicile statului roman si sa spuna ca Romania
    are un grad suficient de deschidere a pietei energiei. I-a
    contrazis insa, mai nou, Comisia Europeana, care a cerut Romaniei
    oficial, saptamana trecuta, sa liberalizeze preturile la
    energie.

    Ce au comun toate acestea? Un singur lucru, dar decisiv:
    politica fiscala a statului. Pe de o parte e vorba de capacitatea
    statului de a-si finanta cheltuielile, in conditiile in care
    resursele atrase la buget, venituri fiscale si nefiscale, au ramas
    cu cea mai mica pondere in PIB din UE, conform datelor prezentate
    de Consiliul Fiscal (32,4% in 2009), iar ponderea in total a
    veniturilor fiscale (impozite si contributii sociale) era tot in
    2009 cu 12% mai mica decat media UE, respectiv 27,1%, situand
    Romania pe penultimul loc din UE. De cealalta parte e vorba de
    cheltuieli, care sunt nu numai dezechilibrate (ponderea
    cheltuieilor sociale in totalul veniturilor, de 33% in 2009, situa
    Romania exact dupa tarile PIGS – Grecia, Irlanda, Spania si
    Portugalia; in 2010, ponderea a coborat totusi la 28%), dar si
    ineficiente: desi Romania a avut in perioada 2006-2009 cea mai mare
    alocare pentru investitii publice din UE, ca procent din PIB si din
    veniturile bugetare, calitatea infrastructurii, reflectata in
    perceptia investitorilor si in clasamente receptate de ei, de genul
    World Competitiveness Report, a ramas inferioara celei din tari
    unde s-a cheltuit mai putin, precum Polonia, Ungaria si
    Bulgaria.

    “In plus, lipseste prioritizarea si lipseste coerenta
    investitiilor publice, pentru ca acestea sunt foarte fragmentate in
    functie de ciclurile politice. Ar fi excelent daca un proiect ar
    putea depasi un ciclu politic”, comenteaza Ionut Dumitru,
    presedintele Consiliului Fiscal.

    O parte de vina pentru veniturile insuficiente la buget o poarta
    contribuabilii care fac evaziune fiscala, neprinsi de stat pentru
    ca sistemul de colectare e inca slab, precum si scutirile si
    exceptarile care priveaza statul de venituri realizabile. Ionut
    Dumitru sugera la un moment dat, in acest din urma sens, ca statul
    si-ar putea mari veniturile din impozitele pe stocul de capital (pe
    avere), din aplicarea unor taxe de mediu sau din redevente mai mari
    percepute companiilor energetice, insa deocamdata subiectul
    relatiei cu acestea din urma ramane tabu pentru Guvern, care nu mai
    vrea nici macar sa comenteze, de pilda, majorarile de preturi la
    benzina.

    Cealalta parte de vina pentru veniturile mici apartine insa
    companiilor de stat, a caror ineficienta face obiectul criticilor
    insistente ale FMI inca din anii ’90. Statistica nu lasa loc de
    dubii: la sfarsitul lui 2009 erau 722 de companii cu capital
    majoritar de stat, care contribuiau doar cu 6% la cifra de afaceri
    totala din economie, dar platile restante acumulate de ele, in
    special fata de buget, insemnau 27,1% din totalul arieratelor din
    economie. Tot companiile de stat au ramas si cei mai mari datornici
    la bugetele de asigurari sociale, totalul datoriilor restante catre
    bugetul general consolidat insumand peste 2% din PIB in iunie 2010.
    In top cinci – aceiasi de pe lista de supraveghere speciala a FMI:
    CFR, Compania Nationala a Huilei, Termoelectrica, Oltchim si
    CNADR.

    Pierderile si arieratele companiilor unde statul e actionar
    majoritar reprezinta “un risc potential pe termen mediu la adresa
    sustenabilitatii fiscal-bugetare”, apreciaza Ionut Dumitru, pentru
    ca preseaza asupra bugetului: pierderile lor au fost principala
    cauza pentru care in 2009, deficitul bugetar dupa standarde
    europene a fost revizuit de la 8,3% la 8,6% si pentru care, mai
    nou, UE a cerut Romaniei sa se alinieze acestor standarde atunci
    cand raporteaza deficitul bugetar. Or, daca indisciplina financiara
    din companii duce deficitul peste tintele convenite cu FMI si UE –
    4,4% in acest an si 3% din PIB la anul – atunci statul va avea o
    problema cu finantarea pe credit. “Deficitul nu trebuie sa ajunga
    la 3% fiindca asa vrem noi, ci fiindca altfel nu te mai poti
    finanta de pe pietele externe”, spune Ionut Dumitru. Sau, in
    termenii lui Jeffrey Franks, Romania nu e SUA sau Germania, ca
    sa-si permita luxul sa creasca deficitele ca sa stimuleze economia,
    fiindca investitorii nu stau la coada ca sa cumpere obligatiuni
    romanesti, cu rating slab, ci obligatiuni americane.

    Toate cele de mai sus explica foarte clar rezistenta din mediul
    politic si din opinia publica la ceea ce i se cere Romaniei:
    privatizarile sau lichidarile de companii inseamna someri in plus,
    liberalizarile de preturi inseamna scumpirea cosului zilnic,
    reducerea cheltuielilor sociale inseamna saracirea sau emigrarea
    multora, iar cresterea eficientei investitiilor publice se traduce
    prin scaderea accesului la bani al clientelei partidelor.
    Presedintele Consiliului Fiscal nu e, deci, din cale-afara de
    optimist cand spune ca reducerea la 3% a deficitului in 2012 i se
    pare un obiectiv “provocator” sau “foarte ambitios”. Optimist se
    arata, in schimb, ministrul muncii, Ioan Botis, care a folosit (si
    el) metafora Titanicului pentru economie, afirmand fara ironie ca
    datoria Guvernului e “sa-si gaseasca regimul cel mai bun de
    inaintare” si ca “Titanicul va ajunge cu siguranta la
    destinatie”.

  • S-ar justifica introducerea unei declaratii privind averea fiecarui roman?

    In schimb, daca o astfel de declaratie ar fi introdusa doar
    pentru anumite persoane, ar atrage elemente de
    neconstitutionalitate si de discriminare, spun avocatii. Oricum ar
    fi, expertii in domeniu sustin ca Fiscul nu are cum sa verifice
    averile acumulate inainte de 2011, astfel ca vrand-nevrand s-ar
    ajunge la un fel de amnistie fiscala pentru posesorii de averi mari
    formate din venituri nedeclarate pentru impunere.

    Executivul a hotarat, la sfarsitul anului trecut, ca persoanele
    fizice ale caror venituri reale depasesc cu cel putin 50.000 lei
    sumele declarate vor plati un impozit de 16% aplicat la diferenta
    dintre cele doua valori. Fiscul intentioneaza sa verifice daca suma
    cheltuielilor efectuate de catre o persoana cu venituri mari este
    justificata si din punctul de vedere al veniturilor.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Basescu anunta batalia impotriva evaziunii fiscale la legume, carne si cartofi. „Nimeni nu mai poate dormi linistit”

    “Nu vreau ca vorbele mele sa para ca un avertisment pentru
    nimeni. Nimeni nu mai poate dormi linistit cand stie ca incalca
    legea. E un apel la cei implicati sa isi reduca modul de a trai cu
    evaziunea, pentru ca nu vor mai trai bine, fie ca este vorba de
    evaziune comerciala sau pe piata muncii. Cu certitudine, vor avea
    probleme”, a spus Basescu, intr-o declaratie de presa la Palatul
    Cotroceni. Presedintele a spus ca institutiile abilitate trebuie sa
    continue lupta impotriva celor care pagubesc bugetul de stat. “In
    acelasi timp, institutiile statului trebuie sa continue – in lupta
    cu crima organizata – ceea ce s-a inceput anul trecut, si anume
    batalia impotriva evaziunii fiscale, fie ca se produce la nivelul
    firmelor, fie ca se produce in comertul intracomunitar cu legume,
    fructe, cartofi, carne, fie ca vorbim de evaziunea fiscala pe piata
    muncii – munca la negru”, a spus presedintele, adaugand ca este
    vorba despre “obiective majore” ale institutiilor statului.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum combat vamesii contrabanda cu tigari: la fiecare tigara confiscata, 50 scapa de control

    Calculele ziarului Gandul au pornit de la cateva date oficiale:
    volumul de tigari de contrabanda intrate in tara (care, potrivit
    reprezentantilor industriei de tutun, se ridica la 7,4 miliarde de
    tigarete) si volumul de tigari confiscate in vami de autoritati
    (145 de milioane de tigarete).

    Cum un camion poate incarca circa 1.000 de baxuri (fiecare a cate
    10.000 de tigarete), rezulta ca, prespunand ca toata contrabanda ar
    fi fost facuta doar pe aceasta cale, in fiecare zi cate doua
    camioane pline cu tigari de contrabanda au scapat de controlul
    vamilor, respectiv 740 de camioane pe an.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Patronii bogati de firme sarace vor fi reperati de Fisc si impozitati cu 16% pe venitul nedeclarat

    Guvernul a introdus in acest sens conceptul de impozitare a
    veniturilor nedeclarate a caror natura nu este cunoscuta in
    momentul controlului. “Organul fiscal trebuie sa demonstreze prin
    probe ce cheltuiala a facut contribuabilul. Deci nu mergem pe
    cheltuieli plafonate, asa cum era inainte, cu ilicitul, ca omul
    trebuie sa traiasca”, a explicat ministrul. “Avem veniturile
    declarate si situatia fiscala personala: daca diferenta este mai
    mica de 10%, dar mai mare de 50.000 de lei, atunci se trece la
    impozitare; daca nu, atunci procedura s-a inchis.”

    De exemplu, o persoana incadrata cu contract de munca in ianuarie,
    februarie, martie pleaca in aprilie intr-o excursie, Fiscul a
    descoperit acea cheltuiala si compara ce venituri a avut persoana
    respectiva cu cheltuiala efectuata, iar persoana are dreptul sa
    dovedeasca cu documente ca acea cheltuiala provine dintr-un venit
    impozabil.

    Pentru determinarea venitului, fiscul va utiliza mijloace indirecte
    – metoda cheltuielilor efective (orice persoana care a facut
    cheltuieli si nu are venituri va fi impozitata), metoda fluxurilor
    financiare (orice persoana care face incasari si plati si nu are
    venituri va fi impozitata), precum si metoda patrimoniului
    (“elementele de crestere de avere” vor fi luate in considerare de
    catre organele fiscale la stabilirea venitului impozabil).

    BIJUTERIILE SI IAHTURILE LA CONTROL

    Sorin Blejnar, presedintele ANAF, a anuntat ca va fi creat un
    departament specializat in cadrul ANAF care va face monitorizarea
    pe un grup tinta de contribuabili. In Romania, spune el, exista
    foarte multe firme sarace, cu datorii, dar cu patroni foarte
    bogati, care in decursul ultimilor ani au omis in mod deliberat
    sa-si inregistreze veniturile pe societate, producand evaziune
    fiscala, iar cu acei bani sustrasi din evaziune “si-au construit
    case, si-au platit excursii, si-au cumparat bijuterii, iahturi,
    elicoptere sau avioane de lux. Acesti oameni sunt tinta noastra, pe
    acesti oameni intentionam noi sa-i impozitam in perioada urmatoare,
    utilizand aceasta metoda de control indirect”. Blejnar estimeaza ca
    sunt 200-300 de persoane aflate in aceasta situatie in
    prezent.

    “Daca aveti 100.000 de euro cheltuieli intr-un an si venituri zero,
    veti plati 16% din 100.000”, a explicat Sorin Blejnar.

    “Nu vom fi nici mai buni, nici mai rai decat colegii din alte tari
    membre ale UE care aplica acest impozit”, afirma seful Fiscului,
    precizand ca departamentul nou-creat din ANAF va avea acces la
    toate bazele de date ale cadastrului fiscal, astfel incat sa
    repereze persoanele fizice care fac achizitii si vanzari
    semnificative de bunuri imobile. Procedura va fi stabilita prin
    hotarare de guvern, “probabil ca pana la sfarsitul lunii
    ianuarie”.

    MICROINTREPRINDERILE POT PLATI 3% IMPOZIT PE VENIT

    Ministrul Ialomitianu a anuntat si ca de la 1 ianuarie se va
    introduce impozitarea microintreprinderilor cu 3% asupra
    veniturilor obtinute. Conditiile sunt ca microintreprinderile sa
    aiba o cifra de afaceri echivalenta cu 100.000 de euro in anul
    precedent si un numar de salariati intre 1 si 9.
    Microintreprinderile pot opta sa plateasca insa tot 16% impozit pe
    profit, in special cele care obtin venituri din activitati bancare,
    asigurari, jocuri de noroc, consultanta si management.

    “O sa vedeti ca in perioada urmatoare o sa apara simplificari si in
    domeniul contabilitatii pentru intreprinderile mici”, a adaugat
    Ialomitianu.

    Impactul bugetar daca toate microintreprinderile ar opta pentru
    sistemul cu 3% va fi de circa 100 milioane lei, estimeaza
    ministrul.

  • Fiscul trage tare sa aduca la buget bani din amenzi

    Prin organele sale de control – inspectia fiscala, Garda
    Financiara si Autoritatea Nationala a Vamilor – ANAF a stabilit, in
    primele 11 luni ale anului, obligatii suplimentare de plata la
    bugetul de stat de 10,5 miliarde lei (circa 2,453 miliarde euro),
    cu 70% mai mult comparativ cu aceeasi perioada din anul precedent.
    “Acest rezultat obtinut pe linia combaterii evaziunii si fraudei
    fiscale a fost atins in conditiile scaderii numarului de inspectii
    cu 1,17%, urmare unei planificari mai eficiente si a unei analize
    de risc mai riguroase”, precizeaza institutia.

    Valoarea amenzilor aplicate pentru abaterile de la legislatia
    financiar-contabila a totalizat 380 milioane lei, cu 20% mai mult
    decat perioada similara a anului precedent, iar valoarea estimata a
    bunurilor si a sumelor de bani numerar confiscate s-a ridicat la
    suma de 521,3 milioane lei.

    Organele de inspectie fiscala si de control din cadrul ANAF au
    intocmit peste 9.200 de sesizari penale (cu 22,5% mai mult decat in
    primele 11 luni din anul 2009), pentru care au stabilit prejudicii
    de 6,3 miliarde lei.

    Pentru cresterea colectarii creantelor fiscale, organele de
    inspectie fiscala si control ale ANAF au dispus peste 3.000 de
    masuri asiguratorii pentru suma de 5,1 miliarde lei.

    Un exemplu pentru modul cum a actionat institutia este seria de
    controale din septembrie facute la centrele comerciale angro din
    Capitala. La complexul comercial Dragonul Rosu din Bucuresti au
    fost verificate 251 de societati comerciale, cu toate cele sase
    divizii ale Garzii Financiare Bucuresti, respectiv o medie de 26 de
    echipe de control pe zi. S-au urmarit legalitatea functionarii
    comerciantilor, provenienta marfurilor aflate la vanzare si
    respectarea legislatiei financiar-fiscale. Au fost aplicate amenzi
    in valoare de 620.500 de lei, din care s-au incasat 514.000 lei, si
    s-au confiscat marfuri si bani numerar in valoare totala de 16.088
    de lei.

    In cadrul ANAF se organizeaza si functioneaza Garda Financiara,
    Autoritatea Nationala a Vamilor, directiile generale ale finantelor
    publice judetene, Directia Generala a Finantelor Publice a
    Municipiului Bucuresti si Directia Generala de Administrare a
    Marilor Contribuabili.

  • Banii negri ai halatelor albe – cum au ajuns “atentiile” la opt zerouri

    “Nu stim daca cifra e reala sau nu, dar e evident pentru toata
    lumea ca circula bani nefiscalizati. Sunt de acord ca sunt multi
    bani.” Cristian Vladescu, presedintele Comisiei Prezidentiale
    pentru Analiza si Elaborarea Politicilor din domeniul Sanatatii
    Publice, sustine ca banii circula pe trei paliere: dinspre pacient
    catre medic, dinspre companiile farmaceutice catre medici si
    dinspre companii catre personalul administrativ, iar “ordinea de
    marime e de fapt inversa”.

    Chiar raportul asumat de Ministerul Sanatatii constata ca
    platile informale limiteaza si ingreuneaza accesul la diferite
    servicii spitalicesti, aceasta practica actionand in multe cazuri
    ca o metoda de rationalizare de facto a serviciilor medicale
    oferite. George Haber, fostul presedinte al Societatii Nationale a
    Medicilor de Familie, spune ca platile pacientilor catre medici nu
    sunt o problema cat timp vin din semn de recunostinta:
    “Conditionarea actului medical de cererea unor stimulente este
    inacceptabila, insa exista cazuri in care se intampla”.

    In viziunea medicului, noul sistem de coplata, prin care
    pacientii se vor vedea nevoiti sa plateasca pentru consultatiile
    oferite de medic, nu va reusi sa asigure reducerea platilor
    informale din spitale, ci eventual sa mai aduca fonduri
    suplimentare pentru unitatile de tratament. Practic, presiunea
    asupra pacientului va creste, iar in acest scenariu e greu de spus
    daca isi va mai putea permite sa plateasca. Desigur, asa cum arata
    studiul Bancii Mondiale, si traditia joaca un rol important in
    oferirea stimulentelor si, probabil, va fi greu sa se renunte la
    ea.


    Potrivit raportului Ministerului Sanatatii privind Strategia
    Nationala de Rationalizare a Spitalelor, opinia generala este ca
    majoritatea personalului sanitar da impresia, mai mult sau mai
    putin explicit, ca asteapta plata unei sume suplimentare pentru
    prestarea serviciilor medicale. In multe cazuri, aceasta
    “asteptare” este aratata treptat, incepand cu vaga sugestie si
    ajungand chiar la refuzul de a presta serviciul in cauza. Aceasta
    poate sa fie una dintre explicatiile pentru care unii pacienti din
    sectiile de chirurgie pot ramane in spital pentru un episod complet
    de internare, dar fara a fi operati. “Medicilor care nu practica
    asemenea metode nu le vine sa creada existenta acestui fenomen si
    neaga cu vehementa existenta lui”, se mai precizeaza in
    document.

    O alta latura a platilor informale vine din partea companiilor
    farmaceutice catre medici si are in vedere prescrierea anumitor
    produse farmaceutice in detrimentul altora. Si cata vreme in
    Romania un medicament din trei vandute anual este original (aflat
    sub protectia unui brevet), insa valoric, ponderea totala a acestui
    tip de medicamente este de aproape trei sferturi din piata, cu mult
    peste media din alte tari din Europa Centrala si de Est, batalia
    este tot mai mare.

    Dupa multi ani in care am devenit bolnavi de originalitate, noul
    sistem de compensare avantajeaza produsele generice, compensandu-se
    practic cel mai ieftin medicament din fiecare arie terapeutica.
    “Presiunea companiilor de medicamente originale asupra medicilor va
    creste in mod cert, iar marii jucatori au contraargumente
    suficiente pentru a putea anihila slabiciunile noilor grile”, spune
    George Haber. Medicul anticipeaza ca, cel mai probabil, vor creste
    donatiile catre spitale, ceea ce e de acceptat data fiind situatia
    dificila pe care o traverseaza, urmarindu-se ca medicii sa ramana
    in minte cu numele respectivelor produse si sa le prescrie mai
    departe.

  • Investitorii straini i-au facut program Guvernului. Vezi aici ce masuri propun ei pentru relansarea economiei

    Consiliul Investitorilor Straini (CIS) a lansat joi un program
    de 80 de masuri, din care 12 prioritare, pentru relansarea
    economiei, despre care investitorii si expertii consultati la
    intocmirea programului sustin ca vor putea duce la cresterea PIB cu
    11,6% de anul viitor pana in 2015, crearea a 250.000 de locuri de
    munca, investitii cumulate de 7 miliarde de euro si cresterea
    veniturilor la buget cu 8,5%, in conditiile in care costurile
    pentru buget ale celor mai urgente masuri n-ar depasi 0,7% din
    PIB.

    “Economia Romaniei poate reintra pe o traiectorie de crestere
    economica pe termen scurt, cu costuri minime, daca urmarim o
    strategie clara, sustinuta atat de Guvern, cat si de mediul de
    afaceri. Pentru a ne asigura ca acest lucru se intampla, suntem
    gata sa punem la dispozitie expertiza noastra, sa lucram impreuna
    cu autoritatile si sa alocam resurse financiare consistente pentru
    a sustine masurile prioritare”, a declarat Mariana Gheorghe,
    presedintele CIS si CEO al Petrom.


    CIS si-a declarat disponibilitatea sa contribuie cu expertiza si cu
    bani pentru aplicarea tuturor masurilor pe care le-a propus.

    Mariana Gheorghe se numara printre coautorii initiativei, alaturi
    de Claudia Pendred, director BERD pentru Romania, si Dominic
    Bruynseels, CEO al BCR. Programul a fost intocmit in urma unei
    cercetari derulate in aceasta vara printre membrii CIS, fiind
    consultate peste 100 de companii. Lista de masuri rezultate a fost
    filtrata si analizata cu concursul lui Lucian Anghel,
    economistul-sef al BCR, si Laurian Lungu, managing partner al
    firmei de cercetare Macroanalitica. Au contribuit Valentin Lazea,
    economist-sef al BNR, si Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului
    National al IMM.

  • Evaziunea in turism. ANTREC: Manastirile fac evaziune. Patriarhia: taiem chitante

    Unele manastiri fac concurenta neloiala pensiunilor din turism,
    oferind servicii de masa si cazare contra cost, fara a plati
    impozite la stat, sunt de parere reprezentantii Asociatiei
    Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC). Dupa ce
    ministrul Elena Udrea a declarat ca in agroturism se face cea mai
    mare evaziune din turism, evaluata per total la 40%, reprezentantii
    ANTREC se apara si spun ca de fapt evaziunea se face in zona
    manastirilor si a statiunilor balneo.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Boc: impozitul minim a combatut “firmele care se ocupau numai cu smecherii”

    Intr-o interventie la TVR, premierul a estimat ca 80% dintre
    firmele care au fost desfiintate din cauza impozitului minim (a
    caror cifra este apreciata la circa 100.000 de catre patronate) “au
    disparut pe baza acestui criteriu: ca erau unii in activitate si au
    fost nevoiti sa opteze pentru alta solutie”.

    Impozitul minim, despre care inca la inceputul anului autoritatile
    au promis ca va fi destiintat din semestrul al doilea, dispare
    intr-adevar acum, de la 1 octombrie. Abia de la 1 ianuarie 2001
    insa, guvernul Boc il va inlocui cu impozitul forfetar. Noul
    ministru de finante, Gheorghe Ialomitianu, a admis ca eliminarea
    impozitului minim va avea impact de un miliard de lei in bugetul pe
    anul viitor, dar n-a venit cu nicio precizare inca despre noul
    impozit forfetar, declaratiile de pana acum lasand de inteles ca
    decisiv va fi cuvantul FMI si al UE, la intalnirea cu respectivele
    misiuni de experti, din cursul lunii octombrie.

    “Toata lumea vorbeste de restaurante, de pensiuni, ca sunt
    domeniile cu gradul cel mai ridicat de evaziune fiscala. Vor fi
    identificate si acolo se va aplica tintit o forma sau alta de
    impozitare tintita si punctuala”, a comentat premierul.

    Tot in stadiul de proiect sunt si alte masuri din noul pachet
    anticriza anuntat de premierul Emil Boc, intre care scaderea
    plafonului de investitii pentru care firmele pot primi ajutor de la
    stat (in pondere de 50% din valoarea investitiei, pentru firmele
    care investesc minim 5 milioane de euro) si reglementarea
    posibilitatii ca executarea silita impotriva unei firme care are
    bani de primit de la stat sa fie suspendata.

    Premierul Emil Boc a explicat, de asemenea, cum intentioneaza
    Guvernul sa acorde sprijin tinerilor antreprenori de pana la 35 de
    ani pentru dezvoltarea de afaceri.

    “Pentru a porni o afacere, tinerii intreprinzatori primesc sprijin
    din partea statului, sub forma unor garantii de stat, pentru a
    putea lua credit de la banca, sa porneasca afacerea – e greu sa iei
    credit de la banca, dar daca iti da statul garantie, vei lua. In al
    doilea rand, beneficiezi de ajutor de stat, concret, reprezentand o
    valoare din planul de afaceri pe care il ai, pana la 10.000 de
    euro, pe care ii poti primi de baza planului de afaceri acceptat de
    catre o unitate finantatoare, sa-ti dezvolti propria afacere. Si,
    nu in ultimul rand, pentru o parte din angajati, nu vei plati
    contributiile de asigurari sociale. Vrem sa fructificam aceasta
    posibilitate a tinerilor de a dezvolta afaceri”, a afirmat Emil
    Boc.