Woodman, care avea atunci 39 de ani, doar ce listase compania, şi averea lui a crescut brusc la circa 3 miliarde de dolari. Atunci, el a anunţat că donează mare parte din avere – aproximativ 500 de milioane de dolari din acţiunile GoPro – către Silicon Valley Community Foundation, o organizaţie înregstrată în California, care urma să gestioneze activele Fundaţiei Jill şi Nicholas Woodman.
Tag: evaziune
-
„Evaziunea filantropică”: Cum evită miliardarii americani din hi-tech taxele prin acţiuni umanitare şi donaţii
„Ne trezim în fiecare dimineaţă plini de mulţumire faţă de oportunităţile pe care ni le-a oferit viaţa”, au transmis cei doi soţi Woodman în urmă cu patru ani. „Sperăm să putem returna favoarea cât de bine putem”.Executivul s-a scufundat atunci în prestigiu şi gratitudine. Publicaţia The Chronicle of Philanthropy l-a numit pe Woodman unul dintre „cei mai generoşi donatori americani” în acel an, punându-l lângă donatori precum Bill Gates şi Michael R. Bloomberg.Însă patru ani mai târizu, nu există nicio urmă a Fundaţiei Woodman, sau a celor 500 de milioane de dolari.Fundaţia nu are website şi nu a făcut publice segmentele umanitare pe care se concentrează. De asemenea, fundaţia nu a făcut nicio acţiune umanitară de amploare, la prima vedere. -
Măsuri drastice pentru cei care fac evaziune, anunţate de ministrul de finanţe.Ce vrea să confişte de la cei care nu îşi plătesc taxele
”O altă măsură în combaterea evaziunii fiscale va fi confiscarea mijlocului de transport, aici menţionez că e vorba de toate mijloacele de transport – maşină, camion, vapor, avion, tren, utilizat de către cei care fac evaziune cu bunuri accizabile, în plus faţă de confiscarea mărfurilor implicate în evaziune”, a anunţat ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, la începutul şedinţei de Guvern.
Măsura face parte dintr-un pachet de acte normative care este discutat, joi, în primă lectură, în şedinţa de Guvern.
Printre alte măsuri de combatere a evaziunii anunţate, joi, de către Mişa, se afă introducerea Directivei UE 1164/2016 pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaţionale. ”Multinaţionalele care evitau până acum plata taxelor în România nu vor mai putea face acest lucru. Se vor acorda astfel deducerea limitată a dobânzilor, se va introduce un impozit pentru sumele transferate în afara ţării de multinaţionale, în încercarea de a-şi reduce baza de impozitare, vor fi împiedicate transferurile unor grupuri de firme către filialele lor din paradisurile fiscale şi nu vor mai fi oferite beneficii fiscale obţinute prin aranjamente abuzive între firme”, a precizat Mişa.
-
Măsuri drastice pentru cei care fac evaziune, anunţate de ministrul de finanţe.Ce vrea să confişte de la cei care nu îşi plătesc taxele
”O altă măsură în combaterea evaziunii fiscale va fi confiscarea mijlocului de transport, aici menţionez că e vorba de toate mijloacele de transport – maşină, camion, vapor, avion, tren, utilizat de către cei care fac evaziune cu bunuri accizabile, în plus faţă de confiscarea mărfurilor implicate în evaziune”, a anunţat ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, la începutul şedinţei de Guvern.
Măsura face parte dintr-un pachet de acte normative care este discutat, joi, în primă lectură, în şedinţa de Guvern.
Printre alte măsuri de combatere a evaziunii anunţate, joi, de către Mişa, se afă introducerea Directivei UE 1164/2016 pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaţionale. ”Multinaţionalele care evitau până acum plata taxelor în România nu vor mai putea face acest lucru. Se vor acorda astfel deducerea limitată a dobânzilor, se va introduce un impozit pentru sumele transferate în afara ţării de multinaţionale, în încercarea de a-şi reduce baza de impozitare, vor fi împiedicate transferurile unor grupuri de firme către filialele lor din paradisurile fiscale şi nu vor mai fi oferite beneficii fiscale obţinute prin aranjamente abuzive între firme”, a precizat Mişa.
-
70% dintre români cred că banii din taxe şi impozite sunt risipiţi, în loc să ajungă la sănătate
Opt din zece români sunt de părere că pot lupta împotriva economiei gri cu ajutorul plăţilor electronice, potrivit unui studiu Mastercard, realizat de Ipsos, pe tema conştientizării existenţei economiei subterane şi a atitudinii faţă de aceasta şi numit „Percepţia asupra economiei gri în România”.
Studiul arată, totodată, că patru din cinci respondenţi îşi doresc să plătească mai des cu cardul, ca soluţie de a combate economia subterană, în timp ce jumătate dintre aceştia cred că ar trebui introdusă obligaţia de a deţine un terminal POS pentru comercianţi. Mai mult, opt din zece români sunt de părere că economia subterană poate fi combătută şi prin solicitarea chitanţei, se arată într-un comunicat al Mastercard.
„Marea majoritate a românilor sunt conştienţi de impactul negativ pe care îl are economia gri asupra finanţelor publice şi, automat, asupra nivelului de trai. Ei îşi doresc să ajute autorităţile publice să lupte împotriva economiei subterane şi consideră că plăţile electronice sunt un mod prin care pot limita efectele economiei nefiscalizate. Astfel, ei vor să plătească mai des cu cardul. Şi, ca să poată face acest lucru, ei îşi doresc mai multă transparenţă atât din partea autorităţilor, cât şi din partea comercianţilor”, a declarat Cosmin Vladimirescu, General Manager, Mastercard România.
-
Cine este noul şef al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală
Marin-Marius Florea a fost numit în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, coordonator al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, în urma deciziei prim-ministrului, publicată în Monitorul Oficial nr 282, din 22 martie 2017.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
A fost condamnat la 8 ani de închisoare, dar primeşte de la statul român despăgubiri de peste 48 de milioane de lei
Condamnat la opt ani de închisoare pentru evaziune, delapidare şi spălare de bani, libanezul – american Hassan Awdi primeşte de la Guvernul României despăgubiri în valoare de 48,7 milioane lei.
Premierul Dacian Julien Cioloş a dat o Hotărâre de Guvern prin care a suplimentat cu suma de 48,703 milioane lei bugetul Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului, instituţie care îi datorează întreaga sumă lui Hassan Awdi, în urma controversatei afaceri ’’Rodipet’’. Despăgubirile au fost stabilite de către Curtea de Arbitraj Internaţional a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID).
“Prin hotărârea arbitrală a ICSID, comunicată părţilor în 2 martie 2015 în dosarul ARB 10/13 în cauza Awdi şi alţii vs. România, a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii Hassan Awdi, Enterprise Buisness Consultants, Inc. şi Alfa El Corporation vs România. Această hotărâre finalizează un litigiu început în 2010, în baza Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii, prin care Hassan Awdi, Enterprise Buisness Consultants, Inc. şi Alfa El Corporation au chemat în judecată România”, se menţionează în Hotărârea de Guvern.
Citiţi mai multe pe www.nasul.tv.
-
Liderul cavalerilor de Malta români, cercetat pentru evaziune de 500.000 de euro
Iulian Moisescu este vicepreşedintele Departamentului de Apărare al UNPR şi, potrivit paginii sale de Facebook, “duce de Santa Teresa, mare prior general şi locotenent, mare maestru al Ordinului Sfântului Ioan din Ierusalim-Cavaleri de Malta”.
Procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti l-au pus sub control judiciar pentru 60 de zile pe Iulian Moisescu, administratorului Aquila Security, cercetat pentru evaziune fiscală în formă continuată.
Potrivit unui comunicat al Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, în perioada ianuarie 2011- decembrie 2014, Moisescu a înregistrat, în contabilitatea firmei de pază, achiziţii fictive de bunuri şi prestări servicii, provenind de la 13 societăţi comerciale fantomă. Astfel, administratorul s-ar fi sustras de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat şi ar fi creat un prejudiciu de aproximativ 500.000 de euro, reprezentând TVA, impozit pe profit şi impozit pe dividende.
Conform surselor citate, poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Poliţiei Române, coordonaţi de procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, au percheziţionat, marţi, locuinţa lui Iulian Moisescu. Ulterior, administratorul firmei de pază a fost audiat de anchetatori.
“În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au dispus măsuri asigurătorii prin instituirea sechestrului asupra unor bunurilor imobile identificate în proprietatea inculpatului”, se precizează în documentul citat.
-
STUDIU: Cele mai mari 500 de companii din SUA ţin în străinătate 2.100 de miliarde de dolari, pentru a evita taxele. Cât păstrează offshore Apple şi Microsoft
Studiul, realizat de două organizaţii non-profit cu orientare de stânga, a contatat că aproape trei sferturi dintre companiile incluse în topul Fortune 500 al celor mai mari companii americane în funcţie de venituri deţin subsidiare în paradisuri fiscale precum Bermude, Irlanda, Luxemburg şi Olanda.
Cele două organizaţii, The Citizens for Tax Justice şi U.S. Public Interest Research Group Education Fund, s-au folosit la realizarea studiului de declaraţiile financiare depuse de companii la Comisia americană pentru bursă şi valori mobiliare.
Apple păstrează offshore 181,1 miliarde de dolari, mai mult decât oricare altă companie americană, şi ar datora fiscului 59,2 miliarde de dolari, dacă ar încerca să repatrieze fondurile în SUA, din trei paradisuri fiscale.
Grupul General Electric păstrează 119 miliarde de dolari în 18 paradisuri fiscale, Microsoft 108,3 miliarde de dolari prin intermediul a cinci subsidiare înregistrate offshore, iar grupul farmaceutic Pfizer 74 de miliarde de dolari, prin 151 de subsidiare din străinătate, se arată în studiu.
“Cel puţin 358 de companii, aproape 72% din cele din Fortune 500, operau subsidiare în paradisuri fiscale la sfârşitul lui 2014. Toate aceste companii deţin cel puţin 7.622 de subsidiare în jurisdicţii considerate paradisuri fiscale”, potrivit raportului.
Un număr de 30 de companii din Fortune 500 păstrează offshore 1.400 de miliarde de dolari, respectiv 65% din totalul fondurilor de 2.100 de miliarde de dolari deţinute în străinătate de companiile incluse în top.
Din cele 500 de companii, 57 au dezvăluit că s-ar aştepta să plătească taxe suplimentare în sumă totală de 184,4 miliarde de dolari, dacă şi-ar repatria profiturile.
Din rapoartele financiare ale acestor companii rezultă că plătesc în străinătate taxe de circa 6%, comparativ cu un impozit pe profit de 35% în SUA.
Concluzia studiului este că Congresul ar trebui să ia măsuri hotărâte pentru a nu mai permite companiilor să se folosească de paradisurile fiscale şi pentru a readuce corectitudinea în sistemul fiscal american, a reduce deficitul bugetar şi a îmbunătăţi funcţionarea pieţelor.
-
Abdullah Atas şi alte trei persoane, reţinuţi în dosarul de evaziune de 1,5 milioane de euro
Cei patru suspecţi vor fi prezentaţi vineri instanţei cu propunere de arestare preventivă.
Poliţiştii au descins, joi dimineaţă, la 12 adrese din Bucureşti şi Ilfov, printre care domiciliile suspecţilor şi ale asociaţilor unor firme fantomă, precum şi sediile firmelor vizate în cauză şi punctele de lucru ale acestora.
Surse din Poliţie au declarat că printre firmele percheziţionate este şi cea a lui Abdullah Atas, Atas Light, care are mai multe magazine cu corpuri de iluminat.
Pe numele a 18 persoane au fost emise mandate de aducere, fiind cercetate pentru evaziune fiscală.
Suspecţii au fost audiaţi la sediul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Sector 5, dosarul fiind instrumentat de Parchetul Tribunalului Bucureşti.
Abdullah Atas a fost scos din Arestul Poliţiei Capitalei şi dus în faţa anchetatorilor, în dosarul de evaziune fiscală.
“Ofiţerii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice – Sector 5, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, instrumentează un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, faţă de cinci cetăţeni turci, administratori a trei societăţi comerciale, ce deţin o poziţie importantă pe piaţa românească, în comerţul cu obiecte şi corpuri de iluminat”, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Capitalei.
Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010 – 2015, cei cinci administratori de firme au introdus în ţară, din spaţiul extra şi intracomunitar, cantităţi importante de obiecte şi corpuri de iluminat, pe care le-au vândut atât către alţi distribuitori cât şi prin intermediul magazinelor proprii, situate în Bucureşti şi Ilfov.
“Pentru a se sustrage de la plata impozitului pe profit şi a TVA aferente veniturilor realizate, suspecţii au creat circuite comerciale fictive, înregistrând în contabilitate cheltuieli nereale, reprezentând fie achiziţii de la firme cu comportament de tip fantomă, fie achiziţii supraevaluate, ale întregului fond de comerţ, al unor societăţi controlate prin interpuşi şi aflate în insolvenţă sau lichidare”, a precizat Poliţia Capitalei.
Firmele fantomă erau administrate de persoane de condiţie modestă, fără studii, unele dintre acestea având sediul în comuna Sinteşti, judeţul Ilfov şi fiind implicate şi în alte scheme evazioniste.
În cinci ani, în contabilitatea societăţilor vizate au fost înregistrate facturi fiscale fictive în valoare de peste patru milioane de euro, fiind produs un prejudiciu bugetului de stat de 1,5 milioane de euro, susţin anchetatorii.
Omul de afaceri turc Abdullah Atas a fost arestat preventiv în 3 august, de Tribunalul Bucureşti, fiind acuzat de omor calificat, după ce, în 2 august, a intrat cu maşina în poliţistul Gheorghe Ionescu, de la Brigada Rutieră a Capitalei, acesta decedând după aprtoape trei săptămâni, din cauza multiplelor traumatisme suferite. Anchetatorii au stabilit că Abdullah Atas avea, la momentul accidentului rutier, o alcoolemie de 1,65 la mie şi mergea cu 180 – 200 de kilometri la oră.
-
Abdullah Atas şi alte trei persoane, reţinuţi în dosarul de evaziune de 1,5 milioane de euro
Cei patru suspecţi vor fi prezentaţi vineri instanţei cu propunere de arestare preventivă.
Poliţiştii au descins, joi dimineaţă, la 12 adrese din Bucureşti şi Ilfov, printre care domiciliile suspecţilor şi ale asociaţilor unor firme fantomă, precum şi sediile firmelor vizate în cauză şi punctele de lucru ale acestora.
Surse din Poliţie au declarat că printre firmele percheziţionate este şi cea a lui Abdullah Atas, Atas Light, care are mai multe magazine cu corpuri de iluminat.
Pe numele a 18 persoane au fost emise mandate de aducere, fiind cercetate pentru evaziune fiscală.
Suspecţii au fost audiaţi la sediul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Sector 5, dosarul fiind instrumentat de Parchetul Tribunalului Bucureşti.
Abdullah Atas a fost scos din Arestul Poliţiei Capitalei şi dus în faţa anchetatorilor, în dosarul de evaziune fiscală.
“Ofiţerii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice – Sector 5, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, instrumentează un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, faţă de cinci cetăţeni turci, administratori a trei societăţi comerciale, ce deţin o poziţie importantă pe piaţa românească, în comerţul cu obiecte şi corpuri de iluminat”, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Capitalei.
Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010 – 2015, cei cinci administratori de firme au introdus în ţară, din spaţiul extra şi intracomunitar, cantităţi importante de obiecte şi corpuri de iluminat, pe care le-au vândut atât către alţi distribuitori cât şi prin intermediul magazinelor proprii, situate în Bucureşti şi Ilfov.
“Pentru a se sustrage de la plata impozitului pe profit şi a TVA aferente veniturilor realizate, suspecţii au creat circuite comerciale fictive, înregistrând în contabilitate cheltuieli nereale, reprezentând fie achiziţii de la firme cu comportament de tip fantomă, fie achiziţii supraevaluate, ale întregului fond de comerţ, al unor societăţi controlate prin interpuşi şi aflate în insolvenţă sau lichidare”, a precizat Poliţia Capitalei.
Firmele fantomă erau administrate de persoane de condiţie modestă, fără studii, unele dintre acestea având sediul în comuna Sinteşti, judeţul Ilfov şi fiind implicate şi în alte scheme evazioniste.
În cinci ani, în contabilitatea societăţilor vizate au fost înregistrate facturi fiscale fictive în valoare de peste patru milioane de euro, fiind produs un prejudiciu bugetului de stat de 1,5 milioane de euro, susţin anchetatorii.
Omul de afaceri turc Abdullah Atas a fost arestat preventiv în 3 august, de Tribunalul Bucureşti, fiind acuzat de omor calificat, după ce, în 2 august, a intrat cu maşina în poliţistul Gheorghe Ionescu, de la Brigada Rutieră a Capitalei, acesta decedând după aprtoape trei săptămâni, din cauza multiplelor traumatisme suferite. Anchetatorii au stabilit că Abdullah Atas avea, la momentul accidentului rutier, o alcoolemie de 1,65 la mie şi mergea cu 180 – 200 de kilometri la oră.