BusinessMagazin

Tag: CEO

  • Alessio Menagazzo, CEO, PPC România: „Dacă vrei să creezi creştere şi inovaţie, trebuie să oferi oamenilor siguranţa de a învăţa din greşeli”

    Profilul lui Alessio Menegazzo a apărut în anuarul 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA, ca urmare a voturilor primite de la reprezentanţii mediului românesc de afaceri şi a ocupat locul 86.

    Alessio Menegazzo este CEO & country manager al companiilor PPC în România. El face parte din echipa Enel România din 2009, şi anterior acestei poziţii a ocupat funcţia de director pentru sustenabilitate şi afaceri instituţionale. În plus, este membru în consiliul de administraţie al Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie şi membru al Institutului Aspen România. Este, de asemenea, implicat în diverse ONG-uri din ţară.

    A absolvit Universitatea din Genova, cu o diplomă în Ştiinţe Internaţionale şi Diplomatice, cu specializare în ţările în curs de dezvoltare. Îi place să-şi petreacă timpul liber cu câinele său, practicând jiu-jitsu brazilian şi gătind.

    El spune:

    „Dacă vrei să creezi creştere şi inovaţie, trebuie să oferi oamenilor siguranţa de a învăţa din greşeli. În echipa noastră, greşelile sunt privite ca lecţii şi ca oportunităţi de creştere.Cred că efervescenţa (din România – n.red.) este un avantaj esenţial, la fel şi capacitatea de inovare. România are acest avantaj extraordinar de a fi mereu o surpriză, de a oferi spaţiu de învăţare continuă.”




     

  • Cât câştigă un CEO în România în 2025?

    Salariile executivilor de top din România nu au înregistrat scăderi mari în ultimul an, însă piaţa a început să manifeste ajustări subtile – nu doar în cifre, ci şi în abordare. Cristina Postolache, expert în executive search, partener al Amrop România, observă o maturizare a modului în care candidaţii şi companiile se raportează la pachetul de compensaţii. „Am văzut candidaţi dispuşi să accepte o ofertă cu 10–15% mai mică dacă simt că au găsit locul potrivit. Şi, sincer, cred că asta este o abordare sănătoasă”, a observat ea în cadrul unui interviu BUSINESS Magazin.

    La nivel de CEO, salariul de bază se situează, în medie, între 8.000 şi 15.000 de euro net pe lună, ceea ce se traduce printr-un total brut anual cuprins între 164.160 şi 307.800 de euro, incluzând toate taxele. Pe lângă aceste venituri fixe, se adaugă un bonus anual de performanţă, care variază între 30% şi 100% din salariul de bază, precum şi un plan de incentivare pe termen lung (LTIP) – disponibil în anumite companii sub forme precum Restricted Stock Units, Stock Options sau Profit Sharing Plans.

    Deşi aceste niveluri salariale rămân ridicate, atingerea obiectivelor care activează bonusurile a devenit mai dificilă. Cristina Postolache remarcă faptul că obiectivele s-au transformat în ţinte mai ambiţioase, acceleratoarele s-au plafonat în unele organizaţii, iar planurile de incentivare pe termen lung au suferit ajustări. Discreţionarul, odinioară un instrument flexibil pentru recompensarea performanţei, a devenit astăzi o excepţie şi nu mai reprezintă o regulă.

    Pentru poziţia de CFO în companiile de dimensiuni medii, salariul de bază variază între 5.500 şi 9.000 de euro net lunar, ceea ce înseamnă un venit brut anual cuprins între 112.860 şi 184.680 de euro. Ca şi în cazul poziţiei de CEO, companiile oferă şi un bonus anual de performanţă, situat în medie între 25% şi 50%, iar în unele cazuri includ şi componente de tip LTIP.

    Un alt aspect care câştigă tot mai mult teren este importanţa beneficiilor nonfinanciare. Pachetele extinse de asigurări medicale internaţionale, care acoperă şi membrii familiei, devin din ce în ce mai căutate. Cerinţele executivilor sunt tot mai sofisticate, iar furnizorii de servicii medicale din România răspund prin produse premium, personalizate pentru acest segment.

    În acelaşi timp, companiile internaţionale care intră pe piaţa locală se confruntă adesea cu decalaje între aşteptările salariale ale candidaţilor şi realitatea din România. Specialiştii în recrutare strategică au un rol esenţial în calibrarea acestor diferenţe. „Îi ajutăm să înţeleagă valoarea reală a candidaţilor. Îi întrebăm: cu pachetul pe care îl propui, ce profil poţi atrage? Şi ce profil îţi doreşti cu adevărat, pe termen lung?”, explică Cristina Postolache.

     

  • Cine este femeia din spatele primei bănci 100% digitale din România

     

    100 Cei mai admiraţi CEO din România. 67 – Gabriela Nistor, CEO, Salt Bank

    Gabriela Nistor şi-a asumat provocarea de a construi prima bancă 100% digitală din România, despre care spune că este „cel mai fain proiect pe care şi l-ar dori orice bancher sau orice inginer din tehnologie – să construiesc Salt Bank”. Ea are peste 30 de ani de carieră în retail şi private banking, iar cariera sa s-a dezvoltat odată cu Banca Transilvania, unde a pus pietre de temelie în aria cardurilor, call center şi al plăţilor online.

     

    SFAT PENTRU MINE TÂNĂRĂ

    Am de fapt două sfaturi, pe care i le-am dat şi fiicei mele:

    „One step further!” Fă măcar încă un pas în faţă. Faţă de punctul de pornire, faţă de străbunica, bunica sau mama, sau faţă de ce vrei tu. Astfel, te vei strădui să fii în fiecare zi puţin mai bun.

    „80% din visele noastre”. Fixează-ţi vise mari. Atât de mari, încât şi dacă realizezi, să zicem doar 80 la sută din visele tale, tot să te bucuri! Şi bucură-te de călătorie!”

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. 64 – Adrian Marin, CEO, Generali Asigurări

    Deţine rolul actual din 2011, dar cariera sa în cadrul companiei a început în 1996, care repornise de la zero activitatea în ţara noastră după o pauză de aproape 50 de ani, povesteşte executivul. Deşi era absolvent de studii tehnice, s-a orientat către domeniul financiar, primul pas fiind făcut în domeniul asigurărilor în 1995. A parcurs apoi numeroase poziţii de specialitate şi management, de la subscriere şi vânzări, până la daune – procese-cheie ale unei companii de asigurări. „Am încercat mereu să mă concentrez pe soluţionarea constructivă a problemelor din trecut, să rămân bine ancorat în prezent şi să am o viziune echilibrată despre viitor, îmbinată cu deschidere către inovaţie”, detaliază el filosofia de carieră. Din 2014, deţine şi poziţia de preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Generali Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private.

     




     

  • Cine este Ivana Martinakova, CEO al dm drogerie markt şi cum a ajuns ea în România

    100 Cei mai admiraţi CEO din România. 62 – Ivana Martinakova, CEO, dm drogherie markt

    A preluat rolul actual din 2016 şi îşi aminteşte că în acel an a venit pentru prima dată cu gândul de a vizita ţara înainte de a se hotărî dacă rămâne la Timişoara şi, spune ea, oraşul a cucerit-o. România rurală, la rândul ei, a impresionat-o total, cu toate că a sesizat şi aici discrepanţe punctul de vedere al dezvoltării de la o regiune la alta a ţării. „Infrastructura încă mi se pare o provocare, cel puţin atunci când vine vorba de călătorit în ţară.”

    Din punctul de vedere al locurilor de vacanţă preferate, recomandă Delta Dunării, Poiana Braşov, Cluj-Napoca sau Iaşi – oraşele sale preferate pentru un city-break. Executivul de origine slovacă consideră că majoritatea compatrioţilor săi sunt un pic mai exigenţi şi reţinuţi cu produsele nou apărute pe piaţă şi performanţa acestora. „Aici, oamenii sunt mai deschişi să încerce produse noi, chiar din primele zile ale apariţiei pe piaţă. Oamenii urmăresc lansările, sunt documentaţi şi dispuşi să le testeze.”




     

  • Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Bogdan Ivan, unul dintre cei mai buni Miniştrii ai Economiei: umple câteva avioane cu oameni de afaceri români şi mergeţi în Asia pentru noi pieţe de desfacere

    V-a enervat Donald Trump, aşa-i? V-a scos din zona de confort. Foarte bine. Pentru că nu va mai exista zona de confort

    Nu vor mai ajuta lecţii învăţate din trecut, nu vor mai funcţiona modele economice din prezent şi nu vor mai putea fi folosiţi algoritmi de prognoză a viitorului

    Probabil că aţi accesat deja studiul Visual Capitalist

    www.visualcapitalist.com/the-worlds-top-10-highest-trade-deficits-by-country , cel pe care nu vi-l arată nimeni la televizor în campania electorală.

    Daca studiul s-ar da la televizor, economiştii, analiştii şi consilierii ar trebui să înjure 20 de ani de proastă guvernare economică care ne-a făcut praf fabricile, uzinele şi combinatele.

    Aşa, fără studiu, economiştii, analişti şi consilierii îl înjură pentru orice doar pe Marcel Ciolacu, chiar dacă este singurul care acum trei ani a lansat un plan de reindustrializare, fabrici, uzine şi combinate cât vezi cu ochii.

    Şi, hobby nou, îl înjură pe Donald Trump.

    Studiul arată că România este într-o ”companie selectă”, alături de SUA, India, Marea Britanie, Turcia, Franţa, Filipine, Japonia, Spania şi Grecia, clasată pe locul 10 în topul ţărilor cu cel mai mare deficit de balanţa comercială la nivelul anului 2023. Este un top al ţărilor care se împrumută pentru a investi în prosperitatea altora în loc să investească în propria prosperitate.

    Economiştii, analiştii şi consilierii vor da propriile interpretări – de fapt, cum spuneam, au băgat la sertar studiul ca să nu deranjeze campania electorală – însă, pentru publicul laic, se desprind trei învăţături.

    Prima – România este mai îndatorată decât ne imaginăm în lipsa de fabrici, uzine şi combinate.

    A doua – deficitul, raportat la PIB, este mai adânc în cazul României decât în cazul majorităţii restului ţărilor din top.

    Şi, a treia – dacă primele 8 ţări sunt puternic industrializate iar Greciei oricum nu-i pasă, România, fără fabrici, uzine şi combinate, nu poate ieşi din îndatorare, nu are resurse.  

    Donald Trump este un patriot, a pus în operă un plan de acţiune ca să salveze economia Statelor Unite. Studiul arată de ce o face. Şi probabil că o face negociind, urmărind principiul ”aim high, miss low”. Cere mult, mulţumeşte-te cu mai puţin. Mai mult ca sigur că de aceea a pus pe pauză tarifele pentru 90 de zile, ca să fie timp pentru negociere.

    Care sunt riscurile, care sunt consecinţele, ce ţări o vor păţi, daca nu chiar Statele Unite, astea sunt întrebări la care, din păcate, nimeni nu poate răspunde, pentru că nici o lecţie învăţată din trecut, nici un model economic din prezent şi nici un algoritm de prognoză a viitorului nu mai pot fi utilizate. Intrăm într-o nouă epocă a relaţiilor comerciale, în care totul va fi şi mai complicat pentru că va interveni şi inteligenţa artificială. 

    Singura soluţie pentru Uniunea Europeană este solidaritatea – s-o scoată la capăt ca o singură Uniune Europeană, nu ca Uniunea Europeană de Vest şi Uniunea Europeană de Est, aşa cum operează în prezent. Doar ca să dau un exemplu, eu unul nu am auzit-o niciodată pe Ursula Von der Leyen spunând răspicat ”Cumpără Fabricat în Uniunea Europeană!”. Poate o va face acum.

    Ce trebuie să facă România, de pe poziţia 10 la nivel global ca şi deficit de balanţă comercială? Să nu piardă o bună ocazie să taca din gură, să nu aleagă nici o parte în conflictul comercial care va urma (uneori este bine să stai între două luntrii) şi să finanţeze aproape exclusiv construcţia de fabrici, uzine şi combinate.

    Iar Ministrul Economiei trebuie să umple câteva avioane cu oameni de afaceri din România cu care să meargă în Asia ca sa găsească noi pieţe de desfacere.

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. 57 – Alin Tapalagă, CEO, Porsche Inter Auto România

    Cu o carieră de 25 de ani în Grupul Volkswagen, dintre care 17 ani în poziţii de top management, Alin Tapalagă a fost promovat director al mărcii Škoda, în cadrul Porsche România, în anul 2000. Şapte ani mai târziu, a devenit Director General al Porsche Inter Auto România, braţul de retail al grupului auto german.

    În 2010 deschide operaţiunile Porsche Holding în America de Sud, cu Porsche Columbia, subsidiara pe care o conduce apoi timp de şase ani. Din 2016 se mută în Asia Pacific, conducând ca Managing Director operaţiunile din Malaysia & Singapore ale Porsche Holding, pentru ca apoi să revină în ţară în rolul de CEO Porsche Inter Auto România, importator al mărcilor Porsche, Bentley şi Lamborghini şi retailer pentru VW, Audi, SEAT/ Cupra şi Skoda. Compania deţine cel mai mare centru auto premium din Sud Estul Europei şi construieşte un nou centru Porsche la Cluj.

     

    SFAT PENTRU MINE TÂNĂR

    Cea mai sigură strategie pentru viitor este acţiunea prezentului.




     

  • În urmă cu 15 ani, dădea cu mopul într-un Lidl din Germania, iar acum conduce unul dintre cele mai mari lanţuri de retail din România

    100 Cei mai admiraţi CEO din România. 49 – Marco Hößl, CEO, Kaufland România & Moldova

    Deţine funcţia actuală din 2015 şi conduce o echipă de peste 15.000 de angajaţi. Retailerul care reuneşte pe plan local peste 180 de hipermarketuri a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 18,35 mld. lei, cu 14,3% mai mari decât în 2022. Marco Hößl şi-a început cariera în retail 2006 pentru un discounter din cadrul Grupului Schwarz, după care a făcut parte din departamentul de vânzări la nivel internaţional, lucrând pe tot cuprinsul Europei.

    După o perioadă de activitate ca director de logistică Lidl, a activat şi pe partea de conducere naţională de vânzări în România. A fost timp de 3 ani activ în poziţia de director regional Lidl iar apoi a avut ocazia să treacă la Kaufland, în departamentul de vânzări internaţional. În 2016, el a fost numit şi la conducerea operaţiunilor Kaufland Republica Moldova.

    SFAT PENTRU MINE TÂNĂR

    Trebuie să te implici şi să pui pasiune în fiecare activitate. Cu siguranţă vei creşte. Parcurge fiecare etapă cu paşi mici şi obiceiuri bune şi gândeşte sustenabil. Fii curios şi profită cât mai mult de cunoştinţele colegilor mai experimentaţi. Nu-ţi fie teamă de greşeală; singura greşeală reală este cea din care nu ai învăţat nimic.

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. 75 – Ionuţ Negoiţă, CEO, HILS Development

    „Activez în domeniul imobiliar de mai bine de 20 de ani şi îmi propun să continui cel puţin încă pe-atât. Am cochetat, de-a lungul timpului, cu diferite domenii: HoReCa, media, entertainment, sport. Într-un fel sau altul fiecare domeniu mi-a plăcut. Nu mă feresc să spun că fotbalul este un microb de care n-ai cum să mai scapi odată ce te-a prins, este un domeniu ce implică foarte multă pasiune şi sunt mândru că am avut şi eu o contribuţie”, afirmă Ionuţ Negoiţă, fondator şi CEO al HILS Development, care are aproximativ 600 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 90 milioane de euro în 2022. „De la început, mi-am dorit să creez comunităţi, nu doar locuinţe. Ne mândrim cu cele peste 11.000 de locuinţe construite, dar nu ne oprim aici. Continuăm să creăm locuinţe şi comunităţi în care oamenii să se simtă acasă.” 

     

    SFAT PENTRU MINE TÂNĂR

    În domeniul imobiliar simţi cu adevărat că laşi ceva în urma ta şi asta îmi doresc să fac în primul rând. Este un domeniu precis, din ce în ce mai bine structurat şi reglementat şi în România şi un domeniu în care cred că pot avea o contribuţie consistentă. În prezent, business-ul pe care mă concentrez este HILS Development, care are un plan de dezvoltare pe următorii 10-15 ani.




     

  • Tinerii iau cu asalt piaţa muncii: Peste 50% dintre aplicări vin de la candidaţii sub 35 de ani. Andrei Frunză, CEO bestjobs: Adopţia AI şi dezvoltarea de competenţe digitale devin esenţiale pentru candidaţii care vor să rămână relevanţi pentru angajatori

    În primele trei luni din 2025, piaţa muncii din România a înregistrat o încetinire faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, pe fondul incertitudinilor economice accentuate de contextul politic global şi local, care au influenţat semnificativ planurile de dezvoltare şi strategiile de recrutare ale companiilor, potrivit bestjobs.

    De la începutul anului au fost publicate 52.000 de locuri de muncă, care au generat peste 2,4 milioane de aplicări. Cei mai activi candidaţi provin din categoriile de vârstă 25-34 de ani, urmaţi de 18-24 de ani, cele două categorii fiind împreună responsabile de 53% dintre CV-urile trimise.

    IT&C rămâne lider detaşat în topul domeniilor cu cele mai mari salarii: un AI Engineer în Bucureşti câştiga până la 4.500€ net, iar un Full Stack Engineer, remote, până la 3.900€ net. Pe locurile următoare din punct de vedere al nivelului salarial se află rolurile din Medicină/Sănătate, cele de management şi coordonare, Agricultura/Zootehnia şi Ingineria, sectoare în care cererea de specialişti rămâne ridicată.

    În ceea ce priveşte oferta de locuri de muncă, marile centre economice continuă să atragă cele mai multe oportunităţi profesionale. Judeţele cu cele mai multe locuri de muncă au fost Bucureşti & Ilfov, Timiş, Cluj, Braşov şi Iaşi. Piaţa a fost dominată de rolurile white collar, locuri de muncă pentru specialişti, tehnicieni, roluri în management şi angajaţi care lucrează la birou, acestea reprezentând 53% din totalul ofertelor disponibile. Domeniile cu cele mai multe joburi au fost Vânzări & Retail (16.000), Financiar/Contabilitate (6.700), Inginerie (5.800), Management (5.500) şi Producţie/Logistică (5.100).

    „Piaţa muncii trece printr-o transformare accelerată, modelată de tehnologie şi de noile modele de muncă. Astfel, 2025 marchează un punct de cotitură din multe puncte de vedere, adopţia  AI şi dezvoltarea de competenţe digitale fiind esenţiale atât pentru candidaţi, pentru a rămâne relevanţi pe piaţa muncii, cât şi pentru companii, ca strategie de creştere într-un mediu tot mai competitiv.” – spune Andrei Frunză, CEO bestjobs

    Flexibilitatea locului de muncă rămâne unul dintre cele mai apreciate beneficii de către candidaţi. Companiile care au încercat să impună revenirea integrală la birou au întâmpinat rezistenţă, ceea ce a dus la integrarea opţiunii de lucru remote pentru atragerea şi retenţia specialiştilor. 28% dintre ofertele de angajare pe bestjobs includ ca beneficiu un program hibrid. Angajaţii din generaţiile Z şi Millennials, majoritari pe piaţa muncii, sunt cei care îşi doresc cel mai mult flexibilitate, iar modelul hibrid a devenit punctul de echilibru între nevoile angajaţilor şi cele ale angajatorilor.