Tag: CEO

  • Boardul Tesla va apărea într-un proces ce priveşte plăţile CEO-ului Elon Musk

    Un judecător din Delaware a decis că consiliul de administraţie al Tesla trebuie să apară şi să apere pachetul de compensaţii al lui Elon Musk, într-un proces în care un acţionar al companiei reclamă că şeful companiei s-a îmbogăţit pe nedrept, relatează Reuters.

    Pachetul în discuţie a fost stabilit în 2018 la 2,6 miliarde de dolari. Compensaţiile nu includ valoarea salariului sau bonusurile în numerar pentru Musk, ci stabilea valoarea plăţii pe care acesta ar fi primit-o dacă valoarea de piaţă a Tesla atingea 650 de miliarde de dolari în următorul deceniu.

    Vineri, judecătorul s-a pronunţat împotriva cererii Tesla de a respinge procesul intentat de către acţionarul Richard Tornetta din cauza modului în care consiliul a aprobat pachetul. În consecinţă, consiliul de administraţie trebuie să răspundă acuzaţiilor că l-a îmbogăţit pe nedrept pe CEO-ul Tesla, încălcând încrederea acţionarilor.

    Tornetta a cerut anularea pachetului de plată şi revizuirea consiliului de administraţie, pentru a proteja mai bine investitorii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

     

  • Schimbări la conducerea HTC Corporation: Yves Maitre este noul CEO al companiei

    HTC Corporation anunţă astăzi numirea lui Yves Maitre în funcţia de CEO al HTC, cu efect imediat.

    Maitre se alătură companiei HTC, anterior ocupând poziţia de vicepreşedinte executiv al Diviziei de Echipamente şi Parteneriate destinate consumatorilor în cadrul Orange, una dintre cele mai importante companii de telecomunicaţii din lume, unde acesta a supravegheat implementarea strategiei companiei franceze. Experienţa lui Maitre include colaborarea cu cele mai mari branduri de electronice de larg consum din lume, precum şi deţinerea unui întreg portofoliu de servicii mobile conectate. De asemenea, el a fost membru al grupului de inovaţie tehnologică al Orange, fiind însărcinat cu dezvoltarea oportunităţilor de venituri disruptive.

    Cher Wang va continua în funcţia de preşedinte al HTC, unde aceasta se va concentra pe viitoarele tehnologii care se aliniază cu portofoliul extins al HTC, dar şi cu viziunea VIVE Reality.
     

  • Un nou salariu de bugetar iese la iveală: cine este cel mai bine plătit CEO al unei companii de stat din România

    Ioan Sterian, 60 de ani, director general al Transgaz (simbol bursier TGN), operatorul tehnic al sistemului naţional de transport gaze naturale, poate fi catalogat ca fiind unul dintre cei mai bine plătiţi CEO ai unei companii de stat în contextul în care acesta a încasat 970.000 lei în anul 2018, echivalentul a 80.800 lei (17.400 de euro) lunar, potrivit calculelor realizate de ZF din cea mai recentă declaraţie de avere.

    În document, semnat pe 9 mai 2019, nu se menţionează dacă veniturile primite de Ion Sterian sunt nete sau brute, dar în ghidul de completare al declaraţiilor de avere se precizează că la această rubrică veniturile sunt nete.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un nou salariu de bugetar iese la iveală: cine este cel mai bine plătit CEO al unei companii de stat din România

    Ioan Sterian, 60 de ani, director general al Transgaz (simbol bursier TGN), operatorul tehnic al sistemului naţional de transport gaze naturale, poate fi catalogat ca fiind unul dintre cei mai bine plătiţi CEO ai unei companii de stat în contextul în care acesta a încasat 970.000 lei în anul 2018, echivalentul a 80.800 lei (17.400 de euro) lunar, potrivit calculelor realizate de ZF din cea mai recentă declaraţie de avere.

    În document, semnat pe 9 mai 2019, nu se menţionează dacă veniturile primite de Ion Sterian sunt nete sau brute, dar în ghidul de completare al declaraţiilor de avere se precizează că la această rubrică veniturile sunt nete.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ipocrizia corporatistă este acum mai puternică decât capitalismul

     
    Cei care au semnat conduşi de Jamie Dimon, şeful celei mai mari bănci americane, J.P. Morgan, spun că a venit timpul ca afacerile să creeze valoare şi pentru alţii, nu numai pentru ei şi acţionari. Nu toată lumea a aplaudat această declaraţie: Într-un comentariu, Wall-Street Journal a menţionat că aceste idei sunt nişte platitudini şi seamănă cu platforma politică a lui Elizabeth Warren, candidatul democrat pentru Casa Albă. Presa americană le-a reamintit executivilor că în anii ’80 salariile lor erau de 23 de ori mai mari decât câştigul mediu al angajaţilor, iar acum raportul a ajuns la 221. Niciun executiv nu a declarat că vrea să îşi taie din salariu. The Economist, revista britanică de business care are o istorie de 175 de ani, scrie că răspunsul la problemele capitalismului de astăzi ţine de încurajarea competiţiei şi nu a corporatismului: capitalismul nu mai funcţionează aşa cum ar trebui. Deşi există locuri de muncă, creşterea economică suferă, iar inegalitatea este din ce în ce mai ridicată. 
     
    Într-un alt articol, The Wall Street Journal scrie că directorii executivi americani duc acasă mai mulţi bani decât apar în rapoartele companiilor: Spre exemplu, şeful Oracle, Mark Hurd, a câştigat 535 milioane de dolari pe o perioadă de trei ani, faţă de 190 de milioane de dolari, cât a raportat compania. Cea mai mare parte din acest câştig salarial vine din pachetul de acţiuni pe care îl primesc executivii şi creşterea preţului acţiunilor, de care beneficiază şi acţionarii. 
     
    După anii ’80, când pieţele bursiere s-au democratizat şi oricine putea să cumpere acţiuni, directorii executivi, fiind plătiţi mai mult în acţiuni decât în cash, au început să-şi cumpere rivalii, să-i elimine de pe piaţă, să reducă numărul de angajaţi şi astfel puterea sindicatelor, să înlocuiască oamenii cu echipamentele, să pună presiune pe reglementatori pentru ca în final corporaţiile să devină din ce în ce mai mari şi ei să câştige din ce în ce mai mult, ceea ce până la urmă nu a fost un lucru rău. 
     
     
    În declaraţii şi în campaniile de marketing, corporaţiile susţin tot timpul că pun clientul pe primul loc, dar realitatea este alta: prin achiziţia rivalilor, prin scoaterea celorlalte companii de pe piaţă, clienţii rămân fără prea multe opţiuni şi ajung să plătească preţuri din ce în ce mai mari. 
     
    De asemenea, angajaţii rămân fără prea multe opţiuni şi nu prea au unde să se ducă, ceea ce face ca puterea lor să scadă sau să fie înlocuită de maşini. Deşi salariile executivilor au explodat, salariile angajaţilor au bătut pasul pe loc în ultimele trei decenii, lăsând pe dinafară celebra clasă de mijloc americană, care acum iese la pensie şi nu are prea mulţi bani, ci mai multe datorii. 
     
    Economia americană creează locuri de muncă, dar ele sunt mai mult în servicii, acolo unde nu îţi trebuie foartă multă şcoală pentru a aduce la o masă farfurii pline cu burgeri. Pentru a creşte profitul companiilor, pentru a creşte preţul acţiunilor, pentru a încasa bonusurile, executivii americani au transferat activitatea de producţie în alte ţări, rămânând în America cu marketingul brandului, cu finanţele, cu conducerea companiei. 
     
     Mulţi se întreabă dacă acest trend al globalizării poate fi întors. Din toate aceste motive, cei mai mulţi se întreabă cum poate fi pusă în practică declaraţia semnată de executivii americani, că vor lucra şi pentru angajaţi şi pentru societate la fel cum lucrează pentru acţionari şi bonusul lor. 
    Ipocrizia corporatistă este acum mai puternică decât capitalismul.
  • ULTIMA ZI DE VOT PENTRU ADMIRAŢIA ÎN AFACERI!

    Leadership-ul este mai puţin despre funcţii şi mai mult despre impact şi inspiraţie. 

    Tocmai de aceea, Business MAGAZIN a lansat, în urmă cu aproape un deceniu, un demers îndrăzneţ pentru a inspira viitoarele generaţii de oameni de afaceri: topul „100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA”.

    Într-o lume a pseudo-obiectivităţii, noi am decis să lansăm un clasament subiectiv, axat exclusiv pe părerile personale a peste 300 de manageri şi consultanţi de top. Iar criteriul în sine, „admiraţia profesională”, este cel puţin la fel de relativ.

    Lansat ca un proiect destinat recunoaşterii valorii managerilor care au construit şi administrează afaceri de succes în România, clasamentul a ajuns în 2019 la a 10-a ediţie.

    Anul acesta, împreună cu reprezentanţii platformei de resurse umane Undelucram, continuăm să recunoaştem meritele, influenţa şi devotamentul faţă de echipe ale celor care conduc companii de succes în România.

    Te invităm să te alături iniţiativei Business Magazin şi Undelucram.ro şi să votezi aici TOPUL CELOR MAI ADMIRAŢI 100 DE CEO DIN ROMÂNIA. Poţi alege cel puţin 10 opţiuni – 10 nume de executivi şi antreprenori din România despre care crezi că merită să ocupe primele locuri în clasament. 

    Anunţarea topului, gala şi decernarea premiilor vor avea loc în luna octombrie. Până atunci, managerii şi reprezentanţii companiilor din România îşi pot vota favoriţii (ultima zi de vot fiind 30 septembrie). Din partea unei companii, pot vota maximum trei reprezentanţi.

    Mulţumim că ne susţii iniţiativa!

     

  • Cine este austriacul îndrăgostit de vinul românesc

    Miron Radic a crescut în Austria şi, la doar 30 de ani, a devenit mâna dreaptă a miliardarului austriac Alfred Beck într-un business încă mic, dar pornit din pasiune – producătorul de vin Crama Liliac. În urmă cu doi ani a preluat conducerea companiei amb Wine Company şi în prezent coordonează atât activitatea echipei de la Bucureşti, cât şi operaţiunile cramei la nivel regional. El a fost cooptat de Alfred Beck în cadrul companiei amb Wine Company, firma care deţine Crama Liliac, în urmă cu circa şase ani. Pasionat de domeniul vitivinicol, şi-a realizat chiar şi tema de licenţă pe subiectul vinurilor româneşti, la Universitatea de Economie şi Business din Viena. Executivul de la amb Wine Company face parte din echipa Liliac de la momentul lansării oficiale a cramei în România, în 2012, ocupându-se până în 2015 de vânzările de export şi de marketing. În acel an, a fost numit managing director al companiei amb Wine Company. Tot în 2015 s-a mutat şi în România, pentru a putea gestiona mai uşor businessul. „Am intrat în contact cu cei de la amb Wine Company după ce am terminat facultatea. Alfred Beck (fondatorul companiei) m-a plăcut, a avut încredere în mine şi m-a angajat. Nu s-a uitat peste CV-ul meu, de fapt nu am scris niciodată un CV”, povesteşte tânărul manager, care acum conduce un business cu peste 30 de angajaţi. Antreprenorul este acţionar al grupului imobiliar care deţine clădirea de birouri Magheru One, precum şi alte clădiri de birouri în zona Pipera şi mai multe terenuri în Bucureşti şi în ţară. El deţine şi câteva sute de hectare de teren arabil. Amb Wine Company este parte a consorţiului austriac amb Holding şi compania fondatoare a Cramei Liliac, localizată în regiunea Batoş din  judeţul Mureş.

    Profilul lui Miron Radic a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.

  • Cine este tânărul care vrea să cucerească piaţa de cafenele din Cluj

    Bogdan Ciocian este fondator al lanţului de cafenele Meron, unde lucrează în prezent aproximativ 80 de persoane. Anul 2018 a fost unul promiţător pentru Meron prin extinderea businessului, prin creşterea lanţului de coffee shopuri la 11 unităţi.

    „În plus, anul trecut a venit şi cu perspective noi de business, iar cele 7 oraşe pe care le aveam în vedere pentru planul de extindere – Oradea, Timişoara, Sibiu, Bistriţa şi Bucureşti – s-au concretizat.” Tot anul trecut, compania a investit circa 500.000 de euro într-o prăjitorie proprie. „Un alt aspect important pe care am reuşit să îl dezvoltăm constă în lansarea platformei noastre de B2B. Aceasta oferă beneficii altor jucători mici din piaţa de specialty coffee care au nevoie de o cafea proaspăt prăjită şi care până acum recurgeau la diverse prăjitorii de pe piaţa internaţională”, adaugă antreprenorul.

    Planurile pentru extinderea internaţională au venit în mod firesc, spune antreprenorul, adăugând că priveşte către pieţe precum Londra, Amsterdam, Lisabona sau Barcelona. Una dintre cele mai semnificative decizii luate de Bogdan Ciocian a fost momentul în care a renunţat la continuarea studiilor, la facultate. „Acest gest îndrăzneţ şi poate, pe alocuri, privit cu neîncredere de cei din jur m-a ajutat să încep să învăţ cu adevărat şi să îmi creionez drumul. Astfel, am devenit mai independent, mai conştient de forţele proprii”, spune Ciocian.

    Profilul lui Bogdan Ciocian a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.

  • Fie te adaptezi, fie eşti lăsat în urmă

    Compania Telus International, care activează pe zona de outsourcing, are în prezent 1.500 de angajaţi în România, care lucrează pentru giganţi din industriile telecom, comerţ electronic, asigurări şi jocuri video, dar şi pentru start-up-uri din domeniul fintech sau hotelier. În 2018, afacerile locale ale Telus International s-au situat la 115,8 milioane de lei, cu o pierdere netă de 5,26 milioane lei, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Telus International raportează pe plan local prin intermediul firmei de call center Call Point New Europe, pe care a achiziţionat-o în 2012, intrând astfel pe piaţa din România.

    Pentru a putea susţine extinderea operaţiunilor locale, reprezentanţii filialei din România anunţau, la începutul acestui an, intenţia de a angaja alte 500 de persoane. La nivel general, compania are 36.000 de angajaţi. Jeffrey Puritt este cel care conduce operaţiunile globale ale companiei pentru care lucrează încă din 2001. „Toată lumea vorbeşte despre «a patra revoluţie industrială» şi că, mai devreme sau mai târziu, toate industriile vor fi influenţate, deoarece tehnologia continuă să evolueze într-un ritm uluitor”, spune Jeffrey Puritt. „Industria telecomunicaţiilor s-a schimbat complet şi continuă să evolueze cu mare viteză. Telefoanele mobile au înlocuit liniile fixe şi au schimbat modul în care accesăm internetul, găsim informaţii şi facem cumpărături.”

    O altă industrie care a fost schimbată de evoluţia tehnologiei, spune CEO-ul Telus International, este media. „Înainte de internet, oamenii citeau ştirile în presa locală sau le aflau de la jurnalele TV. Acum, ştirile sunt pe toate dispozitivele conectate, precum smartphone-urile, tabletele, televizoarele, iar reporterii pot încărca instantaneu conţinut pe diverse platforme online, oferind acces la milioane de oameni de pe glob.”

    Turismul a fost, de asemenea, schimbat prin tehnologie, crede el; în zilele noastre, te poţi caza la hoteluri după ce le-ai văzut pe internet, după ce ai citit recenziile şi, de asemenea, poţi rezerva o cameră într-un hotel sau închiria o casă ori un apartament folosind servicii precum Airbnb. „Cert este că firmele care nu sunt pregătite sau nu sunt dispuse să se adapteze vor rămâne în urmă. Pentru noi, transformarea digitală reprezintă oportunitatea de a folosi tehnologia pentru a permite membrilor echipei să ofere cele mai bune experienţe clienţilor.” Pe de altă parte, consumatorii devin din ce în ce mai experimentaţi din punct de vedere digital, ceea ce face ca natura serviciilor oferite clienţilor să se schimbe.

    În prezent, diferenţele dintre piaţa locală şi cele mai dezvoltate, din vest, sunt aproape inexistente, crede Puritt. „Această ţară are un capital de forţă de muncă profesionistă, multilingvă, cu înaltă calificare şi a urcat constant în clasamentul huburilor de outsourcing preferate pentru companiile europene şi nord-americane. De exemplu, în România, membrii echipei noastre vorbesc fluent patru limbi. Prin comparaţie, în Europa de Vest vorbesc două limbi.”

    În ţări precum Bulgaria şi România, oamenii au abilităţi tehnice bune – un diferenţiator cu adevărat unic şi un avantaj competitiv pe termen lung, subliniază CEO-ul Telus. „Chiar dacă în România costul forţei de muncă nu este cel mai mic, competenţa în ceea ce priveşte abilităţile multilingve, tehnice şi soft skills fac de fapt costurile foarte competitive.” Acesta este şi motivul pentru care Puritt vrea să valorifice potenţialul oferit de România şi să continue dezvoltarea companiei anul acesta, atrăgând „cele mai bune talente multilingve pe care le poate oferi piaţa muncii”.

    Potrivit Asociaţiei Business Service Leaders România (ABSL), peste 125.000 de persoane sunt angajate în prezent în sectorul serviciilor de business din România, iar potenţialul industriei este de 300.000 de angajaţi. Până în 2020, numărul angajaţilor va creşte până la 150.000. Pentru a avea cu adevărat succes, Jeffrey Puritt crede că businessurile trebuie să fie organizate strategic, operaţional şi tehnologic pentru a oferi o experienţă sincronizată clienţilor. Acestea trebuie să acorde atenţie experienţei complete, end-to-end, pe care clienţii o au, din perspectiva lor, cu o anumită companie. „Prea multe companii se concentrează pe puncte individuale de interacţiune, dedicate facturării, fidelizării, apelurilor pentru relaţii cu clienţii şi altele asemenea. Părerea mea este că aproximativ 30% dintre interacţiunile umane actuale pot fi, vor fi şi ar trebui automatizate.”

    El oferă următorul exemplu: „Dacă doriţi să vă resetaţi parola sau să vă reglaţi planul de date, de ce aţi dori să discutaţi cu un agent, să petreceţi o oră, când în cinci secunde un computer poate face acest lucru pentru dvs.?” Cazurile unde roboţii au făcut progrese foarte mici, spune el, sunt cele legate de abordarea unor situaţii noi. Cu alte cuvinte, roboţii nu pot gestiona lucruri pe care nu le-au văzut de multe ori. Oamenii, pe de altă parte, au capacitatea de a conecta situaţii aparent disparate pentru a rezolva probleme cu care nu s-au mai întâlnit niciodată. „Noi ne concentrăm pe combinarea experienţei clientului cu experienţa digitală şi ne aşteptăm ca numărul total al agenţilor din centrele de servicii să crească.”

    Ce tendinţe vom vedea în următorii 3-5 ani, în special în ceea ce priveşte interacţiunea furnizorilor cu clienţii lor? „Tendinţa majoră pe care o vedem este legată de personalizare”, spune Puritt. „Totul va fi adaptat la individ, de la reclame personalizate la experienţe personalizate. Acest trend de personalizare este deja susţinut de inteligenţa artificială, machine learning, analize avansate de date, boţi conversaţionali şi aşa mai departe.” El spune că această abordare high-tech a devenit vizibilă în toate punctele de contact cu consumatorii, cum ar fi pe reţelele de socializare, la cumpărăturile online şi în magazine, în chaturi şi apeluri.

    „Pe măsură ce asistenţa oferită clienţilor devine mai complicată, este din ce în ce mai important să investim în analiza datelor, machine learning şi managementul cunoştinţelor pentru a ne asigura că agenţii noştri au acces facil la informaţii, astfel încât să se poată concentra pe conexiunea umană cu clienţii.” Una dintre cele mai mari provocări, spune Jeffrey Purritt, a fost transformarea Telus International într-un angajator dezirabil în industria serviciilor de business. „Angajamentul nostru s-a reflectat constant de-a lungul mai multor ani în clasamentele care măsoară nivelul de implicare a angajaţilor. În 2018, am obţinut un scor de 86% la nivel global, în creştere cu 300 puncte de bază comparativ cu 2017. Acest lucru se corelează cu ratele noastre privind fluctuaţia personalului, care continuă să fie cu 50% mai mici decât ale competitorilor noştri în majoritatea regiunilor în care ne desfăşurăm activitatea.”

    Dacă în prezent traversăm o perioadă în care toată lumea încearcă să colecteze cât mai multe date despre client pentru realizarea unor afaceri mai bune, mai profitabile, Jeffrey Pruitt crede că pe viitor lucrurile se vor schimba, pe măsură ce opinia publică reconsideră ce informaţii personale sunt oamenii dispuşi să ofere, iar guvernele revizuiesc reglementările privind confidenţialitatea datelor personale. „Companiile va trebui să aibă o strategie pentru a utiliza tehnologia în diferite moduri astfel încât să creeze soluţii responsabile care să le ajute să rămână conectate la consumatori. De asemenea, companiile trebuie să se concentreze mai mult pe calitatea datelor şi nu pe cantitatea de date.”

  • A început businessul cu un credit, iar acum deţine unul dintre cele mai căutate branduri vestimentare

    El a apelat iniţial la tatăl lui, CEO al unei companii ce comercializează sisteme de iluminat, dar acesta a refuzat să îi dea bani; Cridland a apelat atunci un credit pentru start-up-uri în valoare de 6.000 de lire sterline.

    Cu ajutorul prietenei sale Debs Marx, care se ocupă de aspectul financiar al afacerii, Cridland a reuşit să obţină venituri de aproape 250.000 de lire sterline în 2016. La începutul acestei săptămâni, el a deschis primul magazin în Londra, într-un cartier select.

    Succesul lui Cridland se datorează faptului că oferă o garanţie de 30 de ani pentru hainele sale: dacă acestea se rup sau se decolerează, ele pot fi restaurate gratuit de companie. Actori cunoscuţi precum Daniel Craig sau Ben Stiller s-au arătat încântaţi de idee, fiind surprinşi purtând pantalonii vânduţi de Cridland.