BusinessMagazin

Blog

  • Ponta i-a cerut ministrului Agriculturii să identifice o nouă ţintă pentru reducerea TVA

    “Domnule ministru Constantin, în afară de veştile bune că producţia (agricolă – n.r.) care este mai mare decât în 2013, o să vă dea şi doamna ministru Petrescu (Ioana Petrescu, ministru Finanţelor-n.r.) vestea că până la urmă reducerea TVA la pâine s-a dovedit o măsură corectă chiar şi din punct de vedere fiscal-bugetar şi vreau să discutaţi cu mediul de afaceri din agricultură în aşa fel încât toate subvenţiile să ajungă la timp, să-i ajutăm să-şi valorifice (producţia – n.r.) la un preţ cât mai bun şi să ne gândim care este următoarea ţintă pentru reducere a TVA după produsele de panificaţie”, i-a spus Ponta ministrului Daniel Constantin în şedinţa Executivului.

    Cota TVA pentru pâine şi produse de panificaţie a fost redusă de la 24% la 9% începând cu 1 septembrie 2013.

    Patronatele din industria cărnii au solicitat în repetate rânduri reducerea TVA la carne şi produse din carne de la 24% la 5%, argumentând că măsura ar urma să combată evaziunea fiscală din domeniu, estimată la 450 de milioane de euro.

  • Business Magazin, în 2010 – Regii gunoaielor din România fac milioane de euro dintr-o resursă inepuizabilă

    O afacere cu o materie prima care nu se termina niciodata este soluţia cea mai buna in vremuri dificile.Ca sa afle cum si mai ales cat se castiga din gunoi, BUSINESS Magazin a mers la poarta celor mai mari reciclatori ai Romaniei.

    Daca ar fi sa ma intrebati de trei ori, tot de atatea ori v-as spune ca m-as apuca de afacerea cu gunoiul. Este profitabila mereu. Din gunoi se pot scoate bani”, marturiseste Camelia Chirila, fondatoarea Cami Comexim. La 20 de ani de la infiintarea acestei companii, Chirila a schimbat de mai multe ori obiectul de activitate, pana cand a descoperit mirosul banilor. Dupa opt ani in industria confectiilor, anul 2000 a orientat businessul catre gunoi: “Am vrut sa imi duc cursurile de la facultate la un punct de colectare si nu avea cine sa mi le ia. Investitia a inceput cu o mie de lei si o masina pentru transportatul marfii pe datorie”.

    Primul camion pe care l-a transportat a fost catre Vrancart Adjud unde, pentru cele 40 de tone colectate, a primit un pic peste cinci mii de lei. “Ne-am achitat datoriile si am mers mai departe. Am mai cumparat masini pe care seara le reparam, iar dimineata le trimiteam pe drum”, isi aminteste ea cu nostalgie.In prezent, Cami Comexim colecteaza lunar 1.500 de tone de hartie si carton pe care le transporta atat in tara, cat si la export in Germania.

    “Cumparam hartia cu 10-35 de bani kilogramul si o vindem cu 45 catre reciclatori precum Vrancart si Petrocart, iar cele trei-patru tone de PET-uri pe care le colectam lunar le cumparam cu 0,35 lei pe kilogram si le vindem cu 0,85 lei la Buzau”, precizeaza patroana companiei cu afaceri anuale de peste 1,7 milioane de euro si un profit net de 100.000-200.000 de euro in fiecare din ultimii ani.

    Buzaul despre care vorbeste Camelia Chirila este Greentech, o companie cu actionari taiwanezi, unul dintre cei mai mari reciclatori de PET din Romania. Sau, dupa cum rezuma Cristinel Dobrota, seful Greentech, o afacere pornita la sfarsitul anilor ’90 in urma unei idei taiwaneze (a sefului sau de atunci si actionarul fabricii de mase plastice la care lucra Dobrota), dar cu executie 100% romaneasca.

    “Cineva tot trebuie sa inceapa, deci mi-am zis sa fim chiar noi. Am avut discutii cu autoritatile de la Buzau despre viziunea Ministerului Mediului in ce priveste colectarea si reciclarea. Toti au vazut cu ochi buni aceasta idee si au fost impresionati. Dar atat, pentru ca alt suport nu am avut din partea autoritatilor”, isi aminteste Dobrota inceputurile uneia dintre primele afaceri din domeniul reciclarii deseurilor din Romania.

    Primul pas a fost sa cumpere o fosta ferma in apropierea Buzaului pentru depozit, iar in zona industriala a orasului au amenajat instalatia de transformare a deseurilor in materie prima. “Mai apoi am inceput sa umblam din poarta in poarta, la societati de salubritate, centre de tip remat sau puncte mici de colectare si la toti cei care aveau legaturi intr-un fel sau altul cu deseurile”, explica seful GreenTech, remarcand ca la acea vreme plasticul nu se colecta niciunde.

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din august 2010.

  • STUDIU: Cei mai mulţi români fac cumpărături online o dată la trei luni

    Deopotrivă bărbaţi şi femei, 26% dintre respondenţi fac cumpărături online o dată la trei luni. Majoritatea acestora au vârste cuprinse între 40-60 de ani şi un nivel de educaţie şi statut social ridicat.

    La rândul lor, 21% dintre români cumpără online odată la şase luni. Atât femei, cât şi bărbaţi, tinerii cu vârste cuprinse între 18-29 de ani, cu statut social scăzut, sunt cei care au cea mai mare pondere din totalul celor care fac bianual cumpărături online.

    Cumpărăturile online realizate lunar sunt efectuate de 16% dintre români. Pentru această categorie se constată o diferenţă în funcţie de gen, bărbaţii fiind cu 4% mai mulţi decât femeile. Majoritatea celor care cumpără lunar produse online au vârste cuprinse între 30-39 de ani şi un nivel ridicat de educaţie şi statut social.

    Dintre cei care au făcut cumpărături online cel puţin odată la trei luni, peste jumătate au achiziţionat produse electronice sau electrocasnice (55%). Acestea sunt urmate de produsele de îmbrăcăminte şi încălţăminte (45%), parfumuri şi produse cosmetice (39%), cărţi sau CD-uri (27%), jucării sau jocuri (17%), produse pentru îngrijirea locuinţei (8%) şi produse alimentare (7%).

    Electronicele şi electrocasnicele sunt preferate îndeosebi de bărbaţii cu vârste cuprinse între 40-60 de ani şi un nivel de educaţie mediu şi scăzut. Îmbrăcămintea şi încălţămintea sunt cumpărate online cu preponderenţă de către femei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani şi cu un nivel înalt de educaţie. Parfumurile şi produsele cosmetice sunt preferate tot de aceeaşi categorie de public, dar şi din categoria de vâstă 40-60 de ani.

    Se constată, de asemenea, că CD-urile şi cărţile sunt cumpărate cu precădere de persoanele cu nivel înalt de educaţie şi statut social, atât bărbaţi, cât şi femei, cu vârste cuprinse între 40-60 de ani.

    “Pentru jucării sau jocuri pentru copii, se remarcă în mod semnificatriv categoria de vârstă 30-39 de ani, neînregistrându-se însă diferenţe de gen ori la nivel de educaţie şi statut social. Produsele alimentare şi cele pentru îngrijirea locuinţei sunt achiziţionate online cu predilecţie de persoanele cu un statut social scăzut”, a declarat Ioana Bogus, Client Service Manager Exact Cercetare şi Consultanţă.

    Volumul eşantionului pe care s-a făcut studiul a fost de 1.261 de persoane, care au răspuns la chestionarul Exact Cercetare şi Consultanţă.

    Specializată în domeniul cercetării de piaţă, al sondajelor de opinie şi al consultanţei în marketing, Exact Cercetare şi Consultanţă, este parte a BBDO Group.

  • Kremlin: Obama şi Departamentul de Stat se contrazic cu privire la prezenţa trupelor ruse în Ucraina

    Aflat în Estonia, Obama a declarat că Statele Unite nu au nicio îndoială că trupele ruseşti sunt implicate în luptele din estul Ucrainei.

    “Forţele ruseşti care au intrat acum în Ucraina nu sunt în misiune umanitară sau de menţinere a păcii. Sunt forţe de luptă ruseşti cu arme ruseşti în tancuri ruseşti. (…) Acum, acestea sunt faptele. Sunt demonstrabile. Nu este loc de discuţii”, a declarat Obama într-o conferinţă de presă la Tallinn.

    Totuşi, această declaraţie intră în conflict cu recentele afirmaţii ale Departamentului de Stat american, susţine Peskov.

    “Am spus în repetate rânduri că nu sunt trupe ruseşti pe teritoriul Ucrainei. În timp ce Obama susţine că nu există nicio îndoială, oficiali ai Departamentuui de Stat spun, în acelaşi timp, că Statele Unite nu au dovezi cu privire la prezenţa militară rusă în Ucraina. Această situaţie subliniază reticenţa lor în a folosi faptele”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov.

    “Este o obsesie să i se atribuie Rusiei un rol negativ în evoluţia situaţiei din Ucraina, iar noi obiectăm puternic faţă de acest lucru”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

     

  • Egiptul a mai cumpărat 60.000 de tone de grâu românesc, pentru 15,6 milioane dolari

    Cele 60.000 de tone de grâu românesc au fost cumpărate de la traderul american de cereale Bunge, conform unui anunţ postat pe site-ul Autorităţii Generale pentru Aprovizionare (GASC). Preţul pe tonă a fost de 259,88 de dolari, peste cel de 257,77 de dolari plătit la licitaţia din august.

    Tot miercuri, Egiptul a mai achiziţionat 60.000 de tone de grâu de la traderul francez Graniet, la un preţ de 257,9 dolari/tonă.

    Preţurile nu includ taxele asiguratorii. Livrarea cerealelor se va face în perioada 1-10 octombrie.

    Egiptul, cel mai mare importator de grâu din lume, a cumpărat deja anul acesta peste 480.000 tone de grâu românesc, conform calculelor MEDIAFAX, pe baza datelor GASC şi ale Ziarului Financiar. Preţul de achiziţie a variat între 255,88 dolari/tonă şi 263,35 dolari/tonă.

    România a raportat o producţie de grâu de 7,37 milioane de tone în acest an, în urcare faţa de 7,34 milioane tone anul trecut, fiind cea mai mare din ultimii nouă ani şi a doua din ultimii 44 de ani, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.

  • Dedeman deschide al treilea magazin din Bucureşti, în Colentina, după o investiţie de 16 mil. euro

    Dedeman Colentina are o suprafaţă de peste 12.000 metri pătraţi, 205 angajaţi şi cuprinde peste 45.000 produse. Lucrările au fost finalizate la mai puţin de o lună de la inaugurarea magazinului din Deva.

    “Strategia noastră de a construi cel puţin câte un magazin în fiecare sector din Bucureşti se concretizează astăzi cu un nou pas. Până în 2015 dorim să acoperim complet cel mai important oraş al ţării, să reducem distanţele, să fim mai accesibili, mai apropiaţi de clienţii noştri”, a declarat Dragoş Pavăl, preşedintele Dedeman.

    Până la finalul lunii septembrie, compania Dedeman va finaliza şi construcţia terenului de tenis aferent inaugurării unui nou magazin, conform parteneriatului cu Simona Halep. Noul teren de tenis va fi amplasat în parcul Lacul Tei.

    Următorul magazin Dedeman va fi deschis la Târgu Jiu.

    Cu acest ritm de extindere, reţeaua va ajunge la un număr de 50 de magazine până la sfârşitul anului 2015, menţionează Dedeman.

    Dedeman, cea mai mare companie din domeniul retailului cu materiale de construcţii şi amenajărilor interioare din România, este controlată de oamenii de afaceri Dragoş şi Adrian Pavăl şi a încheiat anul 2013 cu afaceri de 2,67 miliarde lei (606 milioane euro) şi un profit net de 288,3 milioane lei (65,2 milioane euro).

    Compania are în prezent 39 de magazine şi două centre logistice, în care lucrează peste 7.200 de angajaţi.

  • Antreprenoriatul în 2014. Ce mai e nou în lume?

    LAVINIA RAŞCA

    (ESTE MEMBRU FONDATOR AL ASEBUSS ŞI DIRECTORUL GENERAL AL EXEC-EDU)


    ETERNELE ÎNTREBĂRI, CARE TREZESC ÎNCĂ MULTE CONTROVERSE, au fost din nou în centrul atenţiei la cel de-al paisprezecelea colocviu al antreprenoriatului european, organizat la Bruxelles în luna iulie de EFER – Fundaţia Europeană pentru Cercetări Antreprenoriale –, cu sprijinul Comisiei Europene şi găzduit de Vlerick School of Business din Belgia. Am fost aproximativ 80 de participanţi din patru continente: antreprenori, oficialităţi, profesori, consultanţi, toţi preocupaţi de temele calde ale acestui domeniu.

    Multe dintre aspectele discutate la colocviu sunt bine cunoscute printre specialişti, dar a fost interesant de urmărit cum se pun în acest moment accentele, pentru a întrevedea viitoarele tendinţe în ceea ce priveşte preocuparea organizaţiilor interesate, de la guverne la instituţiile academice. A fost un bun prilej să-mi validez, într-un climat efervescent şi extrem de interactiv, opiniile şi acţiunile din sala de curs şi din business.

    ANTREPRENORIATUL ŞI FORMELE SALE
    Discuţiile s-au raportat la definiţia dată antreprenoriatului de Howard Stevenson: ”Antreprenoriat înseamnă a exploata o oportunitate, indiferent de resursele controlate„. Ca atare, atreprenoriatul este o stare de spirit care poate exista şi care trebuie încurajată în toate categoriile de organizaţii: în firme mici şi mijlocii sau în megacorporaţii; în firme pornite de la zero sau în firme preluate şi dezvoltate; în afaceri de familie; în cele bazate pe inovare; în organizaţii nonprofit.

    Antreprenoriatul a fost abordat nuanţat, acordându-se atenţie aspectelor specifice diferitelor sale forme: antreprenoriat în IMM, antreprenoriat în IDE – întreprinderi bazate pe inovare (Innovation Driven Enterprises), intraprenoriat, antreprenoriat în firme de familie, antreprenoriat social.

    În linie cu tendinţele actuale, în cadrul colocviului s-a acordat o atenţie deosebită companiilor dinamice, bazate pe inovare, cu creştere rapidă a activităţii şi pieţelor unde sunt prezente, cu impact major asupra creării de locuri de muncă. Toate privirile se îndreaptă asupra lor. Au primit o denumire distinctă, pentru că specialiştii doresc să le diferenţieze de IMM-uri (Tabelul 1). Se numesc IDE – Innovation Driven Enterprises, adică întreprinderi bazate pe inovare.

    INOVAREA
    Este în centrul atenţiei, se vorbeşte despre ea şi se acţionează în scopul stimulării ei. Cea mai reuşită definiţie a acestui concept mi se pare cea a profesorului Bill Aulet de la MIT: ”Inovarea este o invenţie care poate fi comercializată„. Inovaţia nu poate exista nici fără invenţie, nici fără comercializare. Invenţia e un produs, un serviciu, un proces, o tehnologie, un model de business sau o proprietate intelectuală. Pentru a deveni inovaţie, invenţia trebuie comercializată, ceea ce presupune să fie realizată, apoi făcută cunoscută, dorită şi transferată către piaţă.

    VEDETELE ANTREPRENORIATULUI MONDIAL
    În America şi Europa de Vest a mai pălit farmecul dictonului Small is beautiful„, în faţa altuia: ”Start small, think big, act fast„ (porneşte rapid, gândeşte mare, acţionează repede). De asemenea, se vorbeşte mai mult despre acceleratoare de afaceri decât despre incubatoare.

    Se acordă în continuare respect IMM-urilor, considerate şi pe mai departe o sursă importantă de locuri de muncă, mai ales în perioade dificile şi în special pentru persoane cu un nivel de pregătire mai scăzut. Ponderea IMM-urilor cu valoare adăugată mare şi cu personal foarte calificat e mult mai mică. Deşi sunt o sursă importantă de locuri de muncă şi venit atunci când companiile mari fac concedieri, IMM-urile oferă salarii şi beneficii modeste unui număr destul de mic de angajaţi (media în Europa e de 4 angajaţi pe companie) în comparaţie cu companiile mari sau cu cele bazate pe inovare.

    IDE reprezintă însă la ora actuală speranţa şi centrul atenţiei specialiştilor şi oficialităţilor din ţările avansate pentru că, deşi au un grad de risc extrem mai mare şi perioade mai lungi de recuperare a investiţiei iniţiale şi de obţinere a profitabilităţii, succesul lor poate fi extrem de spectaculos, atât financiar, cât şi ca număr de locuri de muncă create.

    Specialiştii insistă asupra faptului că este indicat să se facă diferenţa între IMM şi IDE, atât de către antreprenorii înşişi, cât şi de către guverne şi consultanţi.E necesar ca antreprenorii să reflecteze ce tip de companie îşi doresc, IMM sau IDE, fie atunci când o lansează, fie la tranziţia între generaţii cu aptitudini şi intenţii strategice diferite – în cazul afacerilor de familie. Cele două tipuri de companii presupun modele de business şi strategii diferite, echipe cu profil diferit. Trecerea de la o formă la alta e posibilă, dar presupune o reevaluare a intenţiei fondatorilor şi capabilităţilor angajaţilor lor, a avantajului competitiv, a strategiei şi a nevoilor de personal.
    De asemenea, e necesară adaptarea programelor educaţionale, de consultanţă, mentoring, suport legislativ şi fiscal, la specificul celor două tipuri de companii.

    POATE FI ÎNVĂŢAT ANTREPRENORIATUL?
    Da, antreprenoriatul poate fi deprins, a fost opinia aproape unanimă. Mi s-a părut surprinzător că au existat totuşi unele păreri contrarii şi că în sprijinul ideii că antreprenoriatul e artă, nu ştiinţă unii participanţi au adus aceleaşi exemple, bine cunoscute, ale lui Bill Gates, Richard Branson, Steve Jobs. Majoritatea participanţilor au depăşit deja aceste bariere şi au prezentat iniţiative interesante de dezvoltare antreprenorială ale organizaţiilor unde lucrează. Indicatorul principal de măsurare a succesului este, evident, numărul de absolvenţi care devin antreprenori după absolvire, înfiinţând companii viabile.Pentru a avea succes, antreprenorii trebuie să ştie să dezvolte produse de succes, strategii, modele de business, procese, metode de transfer al informaţiilor şi cunoştinţelor. Iar aceste lucruri se învaţă.

    Apoi, antreprenorii trebuie să acţioneze – să aibă curajul să aplice fără amânare ceea ce ştiu, să înveţe din greşeli şi să facă schimbările necesare, aptitudini ce pot fi dezvoltate. Şi, nu în ultimul rând, să aibă calităţile personale necesare – să fie conştienţi de ceea ce îşi doresc, să fie perseverenţi, plini de energie, rezistenţi la presiuni, să fie buni comunicatori, recrutori şi vânzători.

    Ce pot face programele de antreprenoriat, de orice fel, pentru a dezvolta antreprenori de succes? Să selecteze participanţi cu calităţile personale necesare, să le ofere accesul la tehnologii de vârf şi metode de business de ultimă oră, să creeze o cultură în care lansarea de companii este permanent încurajată şi un climat de colaborare şi ambiţie, să obţină disponibilitatea necondiţionată a modelelor de succes, care să devină mentori pentru participanţi şi să discute cu ei de la egal.

    Să folosească învăţarea experienţială sub forma discuţiilor de caz, vizitelor în companii, evenimentelor de networking, proiectelor de grup, competiţiilor, în care participanţii întâlnesc lucruri relevante şi imediat aplicabile. Studenţii învaţă de la profesori, unii de la alţii, de la mentori, iar profesorii sunt şi ei stimulaţi să se perfecţioneze, la rândul lor, permanent, crescând astfel continuu calitatea programelor. Prin urmare, pasiunea este esenţială pentru succesul acestora, la fel ca în orice demers antreprenorial.
     

     

  • Tribunalul Constanţa a decis arestarea preventivă a lui Nicuşor Constantinescu

    Decizia de arestare preventivă pentru 30 de zile a preşedintelui suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa a fost luată joi de Tribunalul Constanţa şi nu este definitivă, putând fi atacată la Curtea de Apel Constanţa.

    Măsura a fost luată la solicitarea procurorilor DNA, iar instanţa a judecat această cerere marţi, atunci rămânând în pronunţare.

    ”Admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie -Serviciul Teritorial Constanţa. (…) Dispune arestarea preventiva a inculpatului Constantinescu Nicuşor Daniel pe o perioada de 30 de zile de la data punerii în executare a măsurii arestării preventive. (…) Dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului Constantinescu Nicuşor Daniel (…) Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare”, se precizează în decizia Tribunalului Constanţa.

    Avocatul lui Nicuşor Constantinescu, Marius Mocanu, declara, marţi, că a vorbit ultima dată cu Nicuşor Constantinescu în urmă cu câteva zile, iar atunci medicii ar fi urmat să decidă dacă acesta va fi sau nu operat din nou.

    “Ultima oară când am discutat cu dânsul, acum două sau trei zile, urma să se hotărască dacă va fi supus încă o dată unei intervenţii chirurgicale pentru eliminarea acelei infecţii întrucât, deşi tratamentul a dat rezultate, în sensul micşorării acelei pungi de puroi, de infecţie, se pare că nu a reuşit să o stopeze în totalitate şi urma ca decizia medicilor să fie inclusiv aceea de a se interveni chirurgical pentru eliminarea acestei probleme, pentru a se putea eventual ca domnul Constantinescu să se întoarcă până la urmă de bunăvoie şi să nu se mai susţină că nu respectăm desfăşurarea procedurilor judiciare”, afirma avocatul lui Nicuşor Constantinescu.

    El mai susţinea că Nicuşor Constantinescu a plecat din ţară cu încuviinţarea organelor judiciare, nu a intenţionat niciun moment să se sustragă cercetărilor, iar în prezent se află într-un spital din New-York pentru a-şi trata cancerul de prostată de care suferă.

    Recent, DNA a cerut Tribunalului Constanţa arestarea preventivă a lui Nicuşor Constantinescu, în dosarul în care acesta este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar din municipiu.

    “Solicitarea a fost formulată în considerarea faptului că inculpatul nu va putea fi judecat în dosarul trimis spre judecare Tribunalului Constanţa la data de 25 aprilie 2014, ulterior eventualei sale extrădări (cerute pentru a fi judecat într-o altă cauză aflată pe rolul Tribunalului Bucureşti), având în vedere dispoziţiile art. 74 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală şi art. 17 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi SUA. Potrivit dispoziţiilor menţionate, persoana predată ca efect al extrădării nu va fi nici urmărită, nici judecată, nici deţinută în vederea executării unei pedepse, nici supusă oricărei alte restricţii a libertăţii sale individuale, pentru orice fapt anterior predării, altul decât cel care a motivat extrădarea”, explică DNA, într-un comunicat de presă.

    Astfel, precizează procurorii anticorupţie, în cadrul rechizitoriului din dosarul Centrului Militar Constanţa se arată că în perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, cu ştiinţă, Constantinescu nu a asigurat finanţarea centrului, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, dispunând rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a Centrului Militar Zonal Constanţa şi încercând de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, “fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale precum şi pagube acestei instituţii”. Acest proces se judecă la Tribunalul Constanţa.

    În paralel, într-un alt dosar, repectiv cel în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, care se află pe rolul Tribunalului Bucureşti, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată sub control judiciar. În acest proces, instanţa a dispus ca el să fie arestat preventiv, după ce s-a constatat în 12 iunie că acesta nu se afla în ţară, încălcând astfel controlul judiciar.

    “În acel dosar în care s-a emis mandat de arestare preventivă, inculpatul Nicuşor Constantinescu fusese trimis în judecată de procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, pentru săvârşirea a trei infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice cu obţinerea de foloase necuvenite sub forma complicităţii şi 21 de infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor cu obţinerea de foloase”, conform DNA.

    În acest context, judecătorul delegat din cadrul Tribunalului Bucureşti a formulat cerere de arestare provizorie, având în vedere propunerea de extrădare din data de 8 august, emisă în dosarul Tribunalului Bucureşti, pentru punerea în executare a mandatului de arestare preventivă a lui Constantinescu.

    Prin urmare, având în vedere că Nicuşor Constantinescu este implicat în două dosare distincte – unul pe rolul Tribunalului Constanţia şi altul pe rolul Tribunalulului Bucureşi – judecarea preşedintelui suspendat al CJ Constanţa, în cauza aflată la Tribunalul Constanţa, nu se va putea desfăşura decât în condiţiile existenţei unui mandat de arestare distinct faţă de cel deja dispus.

    Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.

    Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, aflat în continuare în SUA, arăta, într-un comunicat transmis în urmă cu o săptămână, că a informat mai multe instituţii, între care Ambasada SUA şi Departamentul de Stat al SUA, despre “deciziile abuzive” luate împotriva sa.

    După emiterea mandatului de arestare preventivă, Constantinescu a fost suspendat din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa. El a cerut în instanţă anularea deciziei de arestare preventivă luată de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, aceasta cerere urmând să se judece pe 12 septembrie la Tribunalul Bucureşti.

  • Ultimul avertisment al lui Ioan Niculae pentru Guvern: “Şase oraşe din România pot dispărea. S-ar putea ajunge la cote insuportabile”

    Două dintre cele şase combinate membre sau afiliate companiei Interagro, deţinută de omul de afaceri Ioan Niculae, au fost redeschise, datorită unei conjuncturi favorabile pe piaţa externă, însă alte patru rămân închise, iar şansele să fie repornite sunt destul de mici.

    “Situaţia combinatelor de îngrăşăminte chimice este, în continuare, critică, pe fondul unei politici haotice în domeniul gazelor naturale”, se arată într-un comunicat de presă al Interagro, titrat “Dispar combinatele, suferă agricultura, apar probleme sociale imense”.

    Ultimele două fabrici din imperiul industrial al omului de afaceri Ioan Niculae îşi încetaseră activitatea în data de 11 iulie, când Chemgas Slobozia şi Viromet Victoria, singurele fabrici de îngrăşăminte caree mai funcţionau, din cele şase deţinute de Niculae, au fost închise. Amurco Bacău, Nitroporos Făgăraş, Donau Chem Turnu Măgurele şi Azochim Săvineşti sunt închise de mai multe luni. Condecerea Interagro anunţa că toţi cei 6.000 de angajaţi ai fabricilor erau trimişi în şomaj.

    „Nu ne putem baza activitatea pe factori externi, conjuncturali! Condiţiile favorabile de pe piaţa externă, care ne permit derularea activităţii în două combinate, sunt temporare. Ne aşteptăm oricând ca acest trend ascendent al preţului internaţional al îngrăşămintelor să se inverseze, situaţie în carevom fi nevoiţi să închidem, din nou, toate combinatele, din cauza preţului prea mare al gazelor din producţia internă”, declară Ioan Niculae, preşedinte Interagro.

    În acest moment, preţul gazelor naturale pe bursele spot internaţionale este de circa 17 euro/MWh. În România, cel mai mic preţ de tranzacţionare al gazelor naturale a fost de aproximativ 85 lei/MWh (circa 19 euro/MWh). Liberalizarea preţului gazelor naturale din producţia internă a început din anul 2012. Dacă, pe 30 noiembrie 2012, preţul gazelor din producţia internă era de 45,7 lei/MWh, începând cu 1 aprilie 2014 a ajuns la 89,4 lei/MWh Faţă de ultima cotaţie la care s-au tranzacţionat gazele naturale din producţia internă pe Bursa Română de Mărfuri (85,33 lei/MWh), majorarea este de circa 87%.

    “În plus, multe dintre combinatele membre sau afiliate grupului Interagro sunt amplasate în oraşe monoindustriale: Victoria, Turnu Măgurele, Făgăraş, Slobozia. Astfel, oraşe întregi depind de slujbele în cadrul acestor combinate! Continuarea unei politici haotice în domeniul gazelor naturale nu numai că va conduce la eliminarea de pe piaţă a combinatelor de îngrăşăminte, dar va crea probleme în agricultură, precumşi serioase probleme sociale! Fără combinatele chimice, în oraşele Victoria, Turnu Măgurele, Făgăraş, Slobozia problemele sociale ar putea ajunge la cote insuportabile”, se mai arată în comunicat.

  • Michael Bloomberg revine la conducerea imperiului său media

    Michael Bloomberg, în vârstă de 72 de ani, va coordona compania “cu sprijinul echipei de conducere actuale”, după plecarea lui Dan Doctoroff, se afirmă în comunicatul de presă emis miercuri de grupul Bloomberg L.P.

    Dan Doctoroff, care, timp de şase ani, a fost primar adjunct, însărcinat cu dezvoltarea economică, în timpul mandatului lui Michael Bloomberg la New York, a început să lucreze pentru compania magnatului american în 2008 şi a devenit director general al acesteia în 2011.

    “Este o zi tristă pentru mine şi pentru compania mea”, a declarat Michael Bloomberg. “Doream cu adevărat ca Dan să rămână şi să îşi continue misiunea. Dar am înţeles decizia sa”, a adăugat miliardarul american.

    “Nu m-am gândit niciodată că voi reveni la conducerea Bloomberg L.P. după 12 ani petrecuţi ca primar. Totuşi, cu cât petrec mai mult timp reobişnuindu-mă cu munca în companie, cu atât aceste activităţi mi se par mai palpitante şi interesante, iar acest lucru a fost posibil în mare parte graţie eforturilor depuse de Dan “, a adăugat el.

    Michael Rubens Bloomberg, născut pe 14 februarie 1942, este un magnat, politician şi filantrop american. A fost cel de-al 108-lea primar al oraşului New York, ocupând această funcţie timp de trei mandate consecutive, din 1 ianuarie 2002 până pe 31 decembrie 2013. Cu o avere netă de 31 miliarde de dolari, Michael Bloomberg ocupă locul al 10-lea în topul celor mai bogaţi oameni din Statele Unite şi locul al 13-lea în topul celor mai bogaţi oameni din lume.

    Michael Bloomberg este fondatorul şi deţinătorul a 88% din acţiunile Bloomberg L.P., o companie financiară globală, informaţională şi de mass-media.