BusinessMagazin

Blog

  • Stare de alertă după ce o importantă reţea hidrografică din Canada a fost poluată

    Ţinând cont de toxicitatea produselor utilizate de mina din muntele Polley, situată între lacurile Polley şi Quesnel, este strict interzis populaţiei din regiune să consume, să înoate sau să utilizeze apă din bazinul hidrografic aflat în aval de lacul Quesnel, a amintit miercuri districtul regional Cariboo. În total, sute de persoane sunt afectate de această poluare.

    Procedurile de extragere a aurului şi cuprului din mină necesită folosirea unor metale sau produse chimice precum seleniu, arsenic, plumb, cadmiu sau mercur, produse toxice care se regăsesc în bazinul de reziduuri, a explicat John Werring, specialist în cadrul fundaţiei pentru mediu David Suzuki.

    Districtul Cariboo, situat în Munţii Stâncoşi la nord-vest de Vancouver, “a decretat stare de urgenţă pe plan local” pentru a lua toate măsurile de securitate necesare pentru localitatea Likely, situată în aval de lacul Quesnel, potrivit unui comunicat.

    Ruperea digului bazinului de decantare de 4 kilometri, luni, a provocat deversarea a “10 milioane de metri cubi de apă şi a 4,5 milioane de metri cubi de nisip fin în lacul Polley”, a afirmat Bill Bennett, ministrul Minelor din British Columbia.

    Autorităţile sanitare au insistat pe interdicţia de a consuma apă sub toate formele. Chiar după ce este fiartă, apa este improprie consumului. Interdicţia este valabilă şi pentru “animalele domestice, precum şi pentru vite”, conform ministerului.

    Grupul Imperial Metals, care exploatează mina de cupru şi aur, a informat că nu cunoaşte momentan “cauza ruperii digului”.

    Deocamdată este prea devreme pentru a măsura amploarea catastrofei, dar în opinia lui John Werring, metalele grele se vor regăsi în lanţurile vegetale şi animale mulţi ani, iar prezenţa cadmiului sau mercurului va fi detectabilă “în următoarele decenii”.

    Aceste produse toxice, care se vor dilua în imensele rezerve de apă, “nu sunt o ameninţare imediată” pentru sănătatea umană, dacă oamenii nu consumă apa.

    Pentru a sublinia periculozitatea acestor produse, Werring a amintit că mercurul afectează sistemul cerebral, cadmiul este un agent cancerigen, iar arsenicul este o otravă.

  • Accesul în salina Slănic Prahova, restricţionat după ce un lift cu turişti a căzut în gol

    Salina de la Slănic, judeţul Prahova, a fost închisă turiştilor care vor să intre în mina de vizitare, situată la aproximativ 208 metri în subteran, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Directorul salinei Slănic, Liviu Soare, convocat, joi, la Prefectura Prahova, la o discuţie cu reprezentanţii mai multor instituţii, a declarat, la finalul întâlnirii, că singurii care mai pot intra în salină sunt turiştii care şi-au cumpărat bilete de tratament şi care sunt transportaţi în mină cu microbuzele, prin zona de exploatare.

    “În momentul de faţă au acces numai cei care au bilete de tratament. Accesul se face auto, cu mijloace de transport ale unei firme care are încheiat contract cu mina” a afirmat Liviu Soare.

    Directorul salinei de la Slănic Prahova a precizat că este vorba despre aproximativ 200 de persoane care au bilete şi al căror acces este permis în mina de vizitare. De asemenea, acesta a spus că liftul folosit pentru a coborî şi a urca turiştii în şi din mina de la Slănic a fost închis.

    Liviu Soare a precizat, răspunzând unei întrebări, că lifturile au fost puse în funcţiune în anul 1936 şi că de atunci asigură transportul spre şi dinspre subteran. El a spus că ceea ce s-a întâmplat miercuri a fost “pur şi simplu un incident tehnic”, că liftului i s-a făcut luni revizia tehnică săptămânală, cu două zile înainte de incident, iar expertiza tehnică a fost făcută în aprilie 2013 şi este valabilă doi ani.

    Un lift al Salinei Slănic a căzut în gol peste un metru, miercuri după-amiază, transportul spre şi dinspre subteran fiind complet blocat. Reprezentanţi ai salinei declarau miercuri pentru MEDIAFAX că nicio persoană nu se afla în lift în momentul în care acesta s-a defectat.

    Directorul Liviu Soare, care nu a putut fi contactat miercuri, a afirmat joi că în momentul incidentului în lift se aflau opt persoane, reprezentând capacitatea maximă a ascensorului.

    Pe de altă parte, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Prahova anunţă, într-un buletin de presă de joi, că în momentul în care s-a produs incidentul în lift se aflau zece persoane, respectiv nouă adulţi şi un copil.

    Conform ISU Prahova, toţi cei zece au primit îngrijiri medicale de la echipajele SMURD şi ale ambulanţei, un bărbat de 56 de ani fiind transportat la spital după ce a suferit un traumatism la un picior.

    Liviu Soare a spus că turistul a suferit o luxaţie în urma căreia are piciorul în ghips.

    Peste 300 de persoane care au rămas în subteran au fost evacuate din mina de vizitare prin mina de exploatare, de unde au fost scoase la suprafaţă cu două microbuze, operaţiunea durând două ore şi jumătate. Mai mulţi dintre turişti au făcut atacuri de panică.

    Întrebat când va fi repornit liftul, directorul Liviu Soare a spus că nu ar putea da “un pronostic” în această privinţă.

    “Momentan este închis, nu aş putea să dau un pronostic, dar este de durată, pentru că dacă tot ne apucăm să facem o treabă trebuie să o facem la modul cel mai serios şi când dăm drumul să ştim că e o treabă nemţească, apăsăm pe buton şi totul merge OK”, a spus Liviu Soare.

    Acesta a adăugat că există un studiu de fezabilitate realizat în anul 2012, care prevede realizarea mai multor investiţii la salina de la Slănic, între care un hotel, studiu care menţionează şi existenţa pe viitor al unui lift modern, dar că “din păcate acest studiu nu a fost pus în valoare până acum”.

  • Profi a deschis două magazine, la Mediaş şi Târgu-Mureş, şi se apropie de o reţea de 240 unităţi

    Magazinul inaugurat la Mediaş se întinde pe o suprafaţă totală de 655 metri pătraţi, iar cel din Târgu-Mureş are 558 metri pătraţi, fiind al nouălea din judeţul Mureş.

    Prezent în 118 localităţi din 40 de judeţe şi cu peste 5.500 de angajaţi, Profi este al doilea mare retailer modern din România.

    Reţeaua de supermarketuri şi-a dublat profitul net anul trecut, de la 13,1 milioane lei în 2012 la 26,8 milioane lei (6 milioane euro), în timp ce cifra de afaceri a crescut cu 26%, la 1,45 miliarde lei (330 milioane euro).

    Retailerul a deschis 63 de magazine în 2013 şi şi-a propus să menţină ritmul de inaugurări şi în acest an.

  • Un fost deputat italian a fost condamnat la plata a 10.000 de euro pentru discriminare

    Fostul deputat Carlo Taormina a fost condamnat pentru discriminare de tribunalul din Bergamo, din nordul Italiei, potrivit cotidianului La Stampa.

    Carlo Taormina a fost dat în judecată în urma unui interviu acordat în octombrie anul trecut postului Radio24, în care a afirmat că persoanele gay “sunt anormale”.

    Justiţia a decis ca fostul deputat să plătească 10.000 de euro organizaţiei pentru drepturile minorităţilor sexuale Rete Lenford, care a formulat plângerea împotriva politicianului.

    Verdictul a fost salutat de asociaţia Arcigay, al cărei preşedinte, Flavio Romani, a afirmat că verdictul reprezintă o premieră în Italia.

  • Ministrul Agriculturii: Interdicţia Rusiei privind importurile de alimente din UE poate afecta producătorii români

    “Sancţiunile împotriva statelor UE afectează şi România, chiar dacă noi nu exportăm foarte mult alimente pe piaţa rusă. În 2013, România a exportat în Rusia produse alimentare de 41 milioane de euro. România ar putea fi însă afectată, pentru că o serie de alte ţări din UE, care exportau masiv în Rusia, vor trebui să-şi găsească altă piaţă de desfacere şi vor crea astfel presiune şi asupra producătorilor români, printr-o concurenţă agresivă”, a declarat Constantin pentru MEDIAFAX.

    El afirmă că se impune o discuţie rapidă la nivelul Uniunii Europene şi trebuie luate măsuri ferme în faţa unei situaţii în care, în mod natural, fiecare stat va încerca să-şi protejeze propria industrie.

    “Preocuparea mea este să le ofer producătorilor români o piaţă de desfacere care să nu fie alterată de producţiile care nu se mai vând în Rusia. Doar exporturile de legumele şi fructele din UE către Rusia ajung la 2,7 miliarde de euro, ca să dăm doar un exemplu”, a spus ministrul Agriculturii.

    Acesta a afirmat că în relaţiile comerciale cu România, Rusia a fost “necinstită” în anii trecuţi, atunci când a respins alimente româneşti pe motive de standarde de calitate.

    “După interziceri ale importurilor din state precum Republica Moldova, România sau Polonia, pe diverse motive, Rusia certifică acum că şi acelea au fost decizii politice”, a continuat Constantin.

    Ministrul a adăugat că a vobit joi cu comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, care a afirmat că săptămâna viitoare va avea loc o reuniune la nivel tehnic la Bruxelles pe această temă.

    “El a spus că pe măsură ce se vor cunoaşte exact care sunt sancţiunile şi domeniile supuse sancţiunii, Comisia va reacţiona prompt”, a precizat Constantin.

    Premierul Dmitri Medvedev a anunţat joi că Rusia a decreta o “interdicţie totală” pentru majoritatea produselor alimentare provenind din ţările europene şi din Statele Unite, ca răspuns la sancţiunile occidentale împotriva Moscovei.

    Interdicţia se referă la carnea de vită, porc, pasăre şi peşte, precum şi la brânză, lapte, legume şi fructe provenind din Statele Unite, Uniunea Europeană, Australia, Canada şi Norvegia.

    “Interdicţia va putea fi ridicată însă dacă partenerii noştri vor da dovadă de o abordare constructivă”, a declarat Medvedev într-o intervenţie televizată.

    Embargoul nu se referă la alimentele pentru bebeluşi şi cetăţenii ruşi vor putea în continuare să cumpere din străinătate, deşi orice tentativă de a profita de situaţie pentru a revinde produsele interzise va fi “aspru pedepsită”.

  • Coreea de Nord continuă producţia de plutoniu şi uraniu – FOTO

    Imaginile, care datează din 30 iunie, surprind retragerea apei de răcire a reactorului de la complexul Yongbyon, potrivit ISIS.

    “Cu toate acestea, fără mai multe date, cum ar fi producţia de vapori, este greu de stabilit starea operaţională a reactorului şi, prin urmare, o estimare a cantităţii de plutoniu produsă”, subliniază un raport al centrului american.

    Închis în 2007 în cadrul acordului “ajutor contra dezarmare”, reactorul poate produce, în principiu, şase kilograme de plutoniu anual, o cantitate suficientă pentru a fabrica o bombă nucleară.

    Coreea de Nord a repus în funcţiune complexul de Yongbyon după ultimul test nuclear din 2013, iar acesta ar fi redevenit operaţional în luna octombrie a anului trecut.

    Cele mai recente date înregistrate de satelit arată, de asemenea, continuarea lucrărilor de construcţie în uzina de centrifuge a complexului.

    Coreea de Nord susţine că uzina produce doar uraniu slab îmbogăţit pentru a alimenta un viitor reactor cu apă uşoară, însă experţii suspectează regimul de la Phenian că vrea să producă uraniu în scopuri militare.

    Potrivit ISIS, uzina de centrifuge şi-a dublat suprafaţa şi este posibil ca acolo să fie instalate cascade de centrifuge.

    După ce a folosit o parte a stocului pentru cel puţin două dintre cele trei teste nucleare, Coreea de Nord ar dispune de suficient plutoniu pentru a produce şase bombe, potrivit experţilor internaţionali.

     

  • Huffington Post va lansa o ediţie în limba arabă

    Compania AOL, care deţine Huffington Post, a intrat în parteneriat cu Wadah Khanfar, fost director general al Al-Jazeera Network şi actual director executiv al societăţii Integral Media Strategies.

    Noul site HuffPost Arabi va avea ca public ţintă tinerii care deţin dispozitive mobile din Orientul Mijlociu, al căror număr este în creştere.

    Potrivit theguardian.com, Huffington Post susţine că serviciul online de ştiri va fi primul de acest fel din lumea arabă, datorită combinaţiei de relatări originale, jurnalişti independenţi şi platformei de bloguri disponibile pe acest site.

    Totuşi, echipa editorială care se va ocupa de site-ul HuffPost Arabi va avea sediul la Londra.

    Noul site, care va fi construit pe platforma de ştiri a Huffington Post, ar urma să fie lansat în prima parte a anului viitor. Jurnaliştii companiei Integral Media Strategies vor furniza conţinut din lumea arabă pentru HuffPost Arabi.

    “Aducerea HuffPost în lumea arabă a fost un vis pentru noi încă din momentul în care am lansat prima noastră ediţie internaţională, în urmă cu puţin peste trei ani în urmă”, a declarat Arianna Huffington, preşedinte şi redactor-şef al Huffington Post Media Group.

    Anunţul privind lansarea HuffPost Arabi face parte din strategia Huffington Post de a deveni un adevărat serviciu internaţional de ştiri.

    Huffington Post este un site american de informaţii şi un blog agregator de ştiri fondat de Arianna Huffington, Kenneth Lerer şi Jonah Peretti.

    Lansat în 2005 şi achiziţionat în februarie 2011 de portalul AOL, Huffington Post şi-a început expansiunea dincolo de graniţele Statelor Unite ale Americii prin lansarea iniţial a două noi ediţii anglofone – una în Canada şi una în Marea Britanie.

    De asemenea, grupul Huffington Post are versiuni locale în Germania, Spania, Franţa, Italia, Japonia, Brazilia şi Coreea de Sud. Grupul de media Huffington Post deţine şi o ediţie în limba franceză dedicată regiunii Magreb.

    Huffington Post are planuri şi cu privire la o ediţie indiană, a cărei lansare prevăzută iniţial pentru luna mai a fost amânată.

    Ca parte a tranzacţiei cu compania AOL, Arianna Huffington, cofondator al Huffington Post şi editor-şef al publicaţiei, a fost numită preşedinte şi redactor-şef al Huffington Post Media Group, care include Huffington Post şi alte divizii de conţinut ale AOL, precum Engadget, TechCrunch, Moviefone, MapQuest, Black Voices, PopEater, AOL Music, AOL Latino, AutoBlog, Patch şi StyleList.

  • Poşta a deschis în Gara de Nord primul ghişeu cu program extins, de 17 ore

    Ghişeul Poştal Gara de Nord, parte a Oficiului Poştal 12, este integrat în reţeaua naţională a oficiilor informatizate şi va funcţiona în intervalul orar 07:00 – 00:00.

    Clienţii Poştei Române vor putea să transfere bani, să achite rovignete, facturi, taxe şi impozite, să cumpere timbre, dar şi să trimită colete.

    Orarul clasic al unui oficiu poştal este în intervalul 08:00 – 19:00.

    O eventuală decizie de extindere a proiectului-pilot de la Gara de Nord va fi luată peste trei luni, după evaluarea impactului.

    CNPR a demarat, anul trecut, un plan de modernizare a oficiilor şi ghişeelor, precum şi a serviciilor oferite. În Capitală, operatorul naţional deţine deja trei spaţii modernizate, şi anume Ghişeul Poştal Dacia, Oficiul Poştal 39 şi Oficiul Poştal 41.

    Cu afaceri de 1,15 miliarde de lei în 2013, Poşta este cel mai mare operator local de profil.

    Compania are o reţea teritorială de peste 5.600de unităţi şi mai mult de 27.000 de angajaţi.

  • Proiect: Doar mamele care au primit indemnizaţii calculate greşit vor fi amnistiate

    Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a pus în dezbatere publică proiectul de Lege prin care se modifică OUG 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, prin care, pe de o parte, ar urma să fie amnistitate o parte dintre mamele pentru care au fost stabilite debite, iar pe de alta mamelor li s-ar putea permite să încaseze venituri suplimentare în perioada în care sunt în concediu de creşterea copilului.

    Textul pus în dezbatere publică are o formulare interpretabilă în ce priveşte amnistierea mamelor care înregistrează deja debite.

    Astfel, art. II (1) din proiect prevede că “debitele constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina persoanelor care au beneficiat până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau beneficiază la data intrării în vigoare de indemnizaţia pentru creşterea copilului/stimulentul, reprezentând sume încasate necuvenit, ca urmare a stabilirii unui cuantum eronat al indemnizaţiei pe baza documentelor prezentate, se scutesc de la plata acestora”.

    La art. III (1) se arată însă că “debitele (…) constituite din culpa debitorului materializată în folosirea de către acesta a unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realităţii sau nedeclararea unor informaţii, care au avut drept urmare stabilirea eronată a cuantumului drepturilor sau a perioadei de acordare a acestora, nu fac obiectul scutirii la plată, conform prevederilor prezentei legi”.

    Directorul general al Direcţiei generale asistenţă socială din cadrul MMFPSPV, Lăcrămioara Corcheş, a precizat joi, pentru MEDIAFAX, că art. II se referă la cazurile în care s-au încasat drepturi necuvenite din cauza unor erori, iar art. III, la cele în care drepturile necuvenite au apărut în urma unor fraude.

    “La art. II se acceptă erorile de calcul ale funcţionarului public, care este pedepsit de Legea 188. La art. III este vorba de fraudă şi nu putem amnistia frauda”, a explicat Lăcrămioara Corcheş, precizând că documentul este, deocamdată, în dezbatere publică, iar Ministerul de Justiţie ar putea propune exprimări lipsite de echivoc.

    Contactat de agenţia MEDIAFAX, avocatul Răzvan Vasiliu a declarat că, în opinia sa, textul proiectului de lege este ambiguu şi lasă loc la interpretări.

    “Legea pentru modificarea OUG 111/2010 supusă dezbaterii publice conţine prevederi ambigue, fapt ce, cu siguranţă, va duce la o aplicare neunitară sau eronată a acestor prevederi. Acest proiect urmăreşte să exonereze de la plată persoanele care au încasat necuvenit sume reprezentând indemnizaţii aferente concediului de creştere şi îngrijire a copilului, însă nu orice astfel de debit va fi exonerat. Sunt vizate numai acele debite stabilite ca urmare a erorilor materiale survenite din culpa funcţionarului, şi nu cele care au la bază documente care conţin date care nu corespund realităţii. Faţă de acest aspect, mă îndoiesc că prezentul proiect de lege va avea ca finalitate situaţia expusă în cuprinsul expunerii de motive, respectiv o evitare a scăderii accentuate a bugetului familiei, respectiv eliminarea posibilităţii vulnerabilizării resurselor destinate creşterii şi îngrijirii copilului”, a explicat avocatul.

    Pe de altă parte, proiectul de act normativ mai prevede că, în situaţia în care pe perioada concediului pentru creşterea copilului, persoana îndreptăţită realizează venituri supuse impozitului în sumă de până la trei indicatori sociali de referinţă (ISR) anual, plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului nu se suspendă, iar drepturile încasate cu acest titlu nu vor mai fi considerate “drepturi necuvenite”, ca în prezent.

    Documentul pus în dezbatere publică propune şi modificarea alineatului 3 art. 7. Astfel, dreptul la stimulentul de inserţie se va suspenda începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul nu mai realizează venituri supuse impozitului şi solicită concediul pentru creşterea copilului.

    În situaţia în care, pe durata concediului pentru creşterea copilului, au fost realizate venituri peste nivelul stabilit (valoarea a trei ISR), recuperarea sumei încasate necuvenit se va calcula ca diferenţă între cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru creşterea copilului încasate şi nivelul lunar al stimulentului de inserţie la care ar fi avut dreptul.

    “Debitul se constituie numai pentru lunile în care s-a desfăşurat o activitate”, se arată în proiect.

    În situaţia în care sumele încasate necuvenit vor avea drept cauză culpa persoanei care le-a încasat (folosirea de către aceasta a unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realităţii sau nedeclararea unor informaţii), prevederile anterioare nu se aplică.

    “Pentru drepturile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, cu excepţia celor prevăzute la art. 2 alin. (1) sumele încasate necuvenit ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar se recuperează de la acesta, în condiţiile legii. Decizia (…) constituie titlu executoriu şi poate fi contestată conform prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc”, se arată în proiect.

    Proiectul mai prevede că, în termen de 60 zile de la data intrării în vigoare a legii, trebuie făcute modificări şi în normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010.

    Legea va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare datei publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Proiectul de act normativ va fi în dezbatere publică până în 17 septembrie.

    Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunţat, la 1 august, că mamele vor putea obţine, pe lângă indemnizaţia de creştere a copilului, venituri de până la 1.500 de lei anual, muncind de acasă, iar peste 12.000 de femei care au făcut acest lucru şi ar trebui să restituie indemnizaţia vor fi aministiate fiscal.

    Plumb a declarat că, în urma unei decizii a Curţii de Conturi de verificare a dosarelor pentru acordarea indemnizaţiei de creştere a copilului, s-a stabilit că 12.460 de mame, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2014, au încasat venituri suplimentare, pe lângă indemnizaţia de creştere a copilului. Astfel, Curtea de Conturi a stabilit că mamele respective trebuie să returneze indemnizaţiile încasate, respectiv 15 milioane de lei pentru care s-a constituit debit.

  • Amenzile pentru practici de concurenţă neloială urcă până la 50.000 lei, dar sunt prescrise în 3 ani

    În acelaşi timp, prevederea din legislaţia actuală care stabileşte că persoana care săvârşeşte un act de concurenţă neloială va fi obligată să înceteze sau să înlăture actul, să restituie documentele confidenţiale însuşite în mod ilicit de la deţinătorul lor legitim şi, după caz, să plătească despăgubiri pentru daunele pricinuite va fi abrogată.

    Modificările au fost introduse de Guvern printr-o ordonanţă aprobată în ultima şedinţă.

    Documentul stabileşte că sunt interzise acele practici de concurenţă neloială de denigrare a unui competitor sau a produselor/serviciilor sale, realizată prin comunicarea ori răspândirea de către o întreprindere sau reprezentantul/angajatul său, de informaţii care nu corespund realităţii despre activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia, de natură să îi lezeze interesele, şi de deturnare a clientelei unei întreprinderi de către un fost sau actual salariat, un reprezentant al său ori de către orice altă persoană, prin folosirea unor secrete comerciale, pentru care respectiva întreprindere a luat măsuri rezonabile de asigurare a protecţiei acestora şi a căror dezvăluire poate dăuna intereselor acelei întreprinderi, precum şi “orice alte practici comerciale care contravin uzanţelor cinstite şi principiului general al bunei-credinţe şi care produc sau pot produce pagube oricăror participanţi la piaţă”. Spre deosebire de legislaţia actuală, aceste alte fapte nu mai sunt detaliate distinct.

    Uzanţele cinstite sunt definite ca un ansamblu de practici sau reguli general recunoscute, aplicate în relaţiile comerciale dintre întreprinderi, în scopul prevenirii încălcării drepturilor legitime ale acestora.

    În prezent, legea tratează drept contravenţii oferirea serviciilor de către salariatul exclusiv al unui comerciant unui concurent ori acceptarea unei asemenea oferte, divulgarea, achiziţionarea sau folosirea unui secret comercial de către un comerciant sau un salariat al acestuia, fără consimţământul deţinătorului legitim al respectivului secret comercial şi într-un mod contrar uzanţelor comerciale cinstite, încheierea de contracte prin care un comerciant asigură predarea unei mărfi sau executarea unor prestaţii în mod avantajos, cu condiţia aducerii de către client a altor cumpărători cu care comerciantul ar urma să încheie contracte asemănătoare, comunicarea sau răspândirea în public de către un comerciant de afirmaţii asupra întreprinderii sale sau activităţii acesteia, menite să inducă în eroare şi să îi creeze o situaţie de favoare în dauna unor concurenţi, comunicarea, chiar făcută confidenţial, sau răspândirea de către un comerciant de afirmaţii mincinoase asupra unui concurent sau asupra mărfurilor/serviciilor sale, afirmaţii de natură să dăuneze bunului mers al întreprinderii concurente, oferirea, promiterea sau acordarea – mijlocit sau nemijlocit – de daruri ori alte avantaje salariatului unui comerciant sau reprezentanţilor acestuia, pentru ca prin purtare neloială să poată afla procedeele sale industriale, pentru a cunoaşte sau a folosi clientela sa ori pentru a obţine alt folos pentru sine ori pentru altă persoană în dauna unui concurent, deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea legăturilor stabilite cu această clientelă în cadrul funcţiei deţinute anterior la acel comerciant şi concedierea sau atragerea unor salariaţi ai unui comerciant în scopul înfiinţării unei societăţi concurente care să capteze clienţii acelui comerciant sau angajarea salariaţilor unui comerciant în scopul dezorganizării activităţii sale.

    Ordonanţa aprobată de Guvern stabileşte acum că, în măsura în care nu este considerată infracţiune, comiterea faptelor de concurenţă neloială va fi sancţionată cu amendă cuprinsă între 5.000 lei şi 50.000 lei, pentru persoane juridice, şi între 1.000 lei şi 5.000 lei, pentru persoane fizice, dar că sancţiunea va fi individualizată ţinându-se cont de gravitatea faptei, de efectele acesteia, precum şi de sancţiunile primite în ultimii doi ani de către persoana fizică sau juridică în cauză, iar aplicarea amenzilor va fi prescrisă în termen de trei ani de la data săvârşirii contravenţiei.

    Cuantumul amenzilor poate fi actualizat de Guvern la cel puţin 2 ani, în funcţie de rata inflaţiei.

    Ultimul cuantum al amenzilor reglementat prin lege pentru astfel de fapte era cuprins între 25 şi 50 milioane lei vechi (2.500-5.000 lei).

    În actul normativ aprobat de Guvern se mai arată că reprezentanţii Consiliului Concurenţei, în calitate de autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenţei, asigură protecţia întreprinderilor împotriva practicilor de concurenţă neloială “în limita competenţelor încredinţate” prin această lege, iar inspectorii de concurenţă pot efectua inspecţii inopinate numai dacă există indicii că pot fi găsite documente sau pot fi obţinute informaţii considerate necesare pentru îndeplinirea misiunilor.

    De asemenea, în vederea “utilizării raţionale” a resurselor pentru efectuarea investigaţiilor, Consiliul Concurenţei va putea prioritiza cazurile în funcţie de potenţialul impact asupra concurenţei efective, de interesul general al consumatorilor sau de importanţa strategică a sectorului economic vizat.

    În acelaşi timp, în scopul “definirii şi implementării” politicilor publice în domeniul combaterii concurenţei neloiale, va fi constituit un Consiliul interinstituţonal, coordonat de Ministerul Finanţelor şi format din membri ai autorităţilor naţionale din domeniul concurenţei, protecţiei drepturilor în domeniul audiovizualului, protecţiei consumatorilor, protecţiei proprietăţii industriale şi protecţiei drepturilor de autor şi a drepturilor conexe, care va redacta, anual, un raport pentru Guvern incluzând date privind aplicarea legislaţiei şi propuneri în domeniu.

    Ordonanţa menţine prevederea că funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei este asimilată celei de ministru şi stabileşte că nu doar funcţiile de vicepreşedinte, ci şi cele de consilier de concurenţă sunt asimilate celei de secretar de stat.