“Proprietarul editurii Kommersant, Alişer Usmanov, a anunţat demiterea directorului general al Kommersant-Holding, Andrei Galiev, şi a redactorului-şef al săptămânalului Kommersant-Vlast, Maksim Kovalski”, relatează Gazeta.ru care face parte din acelaşi grup de presă. Usmanov, miliardar ruso-uzbek, a motivat această demitere prin “publicarea în ultimele numere ale săptămânalului a unor articole care încălcau etica jurnalistică”, conform Gazeta.ru.
Blog
-
Discuţiile privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen, amânate pentru 2012
Această decizie ar fi fost motivată de faptul că nu s-a înregistrat nicio evoluţie pozitivă, a declarat diplomatul pentru dnevnik.bg. Comentariile sale intervin în urma anunţului de săptămâna trecută al Olandei cu privire la menţinerea atitudinii sale faţă de aderarea la Schengen a României şi Bulgariei. Astfel, o decizie în acest sens va fi amânată pentru 2012.
-
Preţul aurului se îndreaptă spre cea mai mare scădere zilnică din ultimele trei luni
Liderii Uniunii Europene au încheiat la sfârşitul săptămânii trecute un acord istoric privind integrarea fiscală, dar nu au îndeplinit aşteptările pieţei, pentru o soluţie drastică de rezolvare a crizei datoriilor suverane din zona euro. Lipsa de încredere a determinat investitorii să se orienteze mai degrabă către siguranţa relativă a dolarului decât spre aur, a cărui cotaţie a scăzut cu circa 5% în numai o săptămână.
-
Băsescu îi îndeamnă pe oamenii de afaceri turci să investească în România
“Îi asigur că în România vor găsi o ţară oricând gata să-i primească pentru dezvoltarea afacerilor lor, nu numai cu destinaţie România, dar pentru toată piaţa Uniunii Europene”, a declarat Traian Băsescu. El a mai spus că, pe primele 9 luni ale anului, volumul schimburilor economice între România şi Turcia a depăşit 3,5 miliarde de euro. De asemenea, el a fost întrebat ce facilităţi vor fi acordate oamenilor de afaceri turci.
-
Cum să faci 200 de milioane de euro peste noapte
“Sunt destule farmacii şi destui escroci care se joacă cu banii, dar sunt şi distribuitori care fac asta”, spunea de curând Ovidiu Buluc, proprietarul distribuitorului Farmexim şi al lanţului de farmacii Help Net, referindu-se la insolvenţele concurenţilor săi din distribuţie, Montero şi, respectiv, Relad. Specialiştii din industrie chestionaţi de BUSINESS Magazin susţin că eventualele suspiciuni la adresa distribuitorilor pot fi alimentate de activele pe care în multe cazuri nu le deţin, de aceea, în situaţia păgubiţilor, vina le aparţine şi celor mai puţin atenţi la cei care le vindeau doctoriile.
De cealaltă parte, producătorii de medicamente susţin că încrederea şi analizele de bonitate se fac la nivelul fiecărei companii, însă riscuri există oricând. “Un faliment fraudulos ca cel de acum un an e puţin probabil, dat fiind că în acel caz a contribuit şi conjunctura favorabilă exitului”, spune Dan Zaharescu, preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). Practic, declanşarea procedurii de insolvenţă a grupului Relad, cu afaceri de peste 370 milioane de euro în 2009, venea în contextul creşterii termenelor de plată pentru medicamente compensate la 210 zile, al creşterii debitelor şi al virării unei sume consistente de bani de la stat către farmacii ca urmare a rectificării bugetare.
Potrivit oficialului ARPIM, până în prezent producătorii nu au recuperat niciun ban din cei circa 200 de milioane de euro pierduţi, însă între anumite limite marfa este asigurată. Pentru răscumpărarea poliţei e totuşi necesară o decizie definitivă a instanţei de judecată, deocamdată în curs de pronunţare.”Este una dintre zonele de preocupare majoră atât a distribuitorilor, cât şi a producătorilor. Grija există pentru că am avut în distribuţie două falimente din primii zece jucători, din nefericire unul dintre ele răsunător, cu mulţi bani rămaşi în aer”, susţine Robert Popescu, preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor şi Reţelelor de Farmacii din România şi CEO al A&D Pharma, care grupează distribuitorul Mediplus şi farmaciile Sensiblu.
Popescu spune că cele două insolvenţe, mai ales cea de la Relad, au ridicat nişte semnale de alarmă semnificative pentru producători şi, de atunci, fiecare încearcă să îşi securizeze cât mai bine expunerile. Problema e că securizarea expunerii pe o piaţă unde plăţile statului pentru medicamente compensate se fac la peste 300 de zile este un exerciţiu dificil. Farmaciile nu au cum să garanteze sumele, deci e practic exclus să vorbim despre posibilitatea de a genera resurse de garantare dinspre clientul final. Distribuitorii sunt şi ei într-o situaţie ingrată pentru că finanţează de asememea sistemul. Dacă producătorii de medicamente plătesc la circa 210 zile din termenul de plată, distribuitorii suportă alte circa 90 de zile.
La o piaţă de circa 1,5 miliarde de euro, cât reprezintă medicamentele pe bază de reţetă, o lună de zile înseamnă circa 120-130 de milioane de euro. Aşadar toate resursele, creditele disponibile de la bănci şi banii cash se duc către producătorii farma. “Expunerea totală a industriei pe piaţă e de circa 1,2-1,5 miliarde de euro, dat fiind că plăţile se fac după un an. De unde ar putea cineva să vină cu instrumente de garantare pentru 1,5 miliarde de euro?”, se întreabă şeful A&D Pharma.
-
România şi Bulgaria vor avea un singur spaţiu aerian
Uniunea Europeană a iniţiat în 2004 proiectul “Cer Unic European” (Single European Sky – SES) pentru a crea un spaţiu aerian integrat, prin stabilirea unor norme comune în statele membre. SES presupune crearea unor “blocuri funcţionale de spaţiu aerian” (FAB) proiectate dincolo de graniţele naţionale şi care au în vedere fluxurile de trafic. Noile criterii de configurare a spaţiului vor depinde de necesităţile tehnice şi operaţionale, şi nu de graniţele geografice.
-
Ce faci când preţul mic nu mai e suficient
Vânzările pe internet, comenzile telefonice, transportul şi montajul gratuit, sfaturile specializate din partea designerilor pentru proiecte de amenajare, rate fără dobândă sau chiar produse cu etichete pentru nevăzători sunt soluţii pe care retailerii şi producătorii se bizuie pentru a-şi atrage clienţi. “Mizăm pe extinderea gamei de servicii şi în 2012”, spune încrezător Lars Lund, country manager kika România. Retailerul de mobilier şi decoraţiuni interioare are în acest moment un singur magazin pe piaţa românească, iar ţinta este să ajungă la opt spaţii. Nu există însă un interval anume de timp în care acest obiectiv ar trebui să fie atins şi compania se adaptează din mers la condiţiile din piaţă. Şi tocmai pentru că au un singur magazin, în Bucureşti, Lund vrea ca produsele pe care le vinde să ajungă şi în locuinţele din afara Capitalei. Pentru asta, de anul viitor clienţii vor putea face comenzile atât la telefon, cât şi online, iar kika va putea livra produsele oriunde în ţară. Pentru moment nu a fost stabilit un preţ concret pentru transport, compania purtând negocieri cu mai mulţi transportatori, dar Lund dă asigurări că va fi “un cost foarte competititv”. Livrările către clienţi sunt un filon pe care vrea să-l exploreze şi reţeaua Metro Cash & Carry România, după cum declara anterior pentru BUSINESS Magazin Dusan Wilms, CEO-ul companiei. Wilms preciza că Metro a demarat un proiect prin care să ducă la poarta clienţilor săi, preponderent revânzători şi firme din HoReCa, mărfurile de care au nevoie.
kika a angajat şi un designer de interior care îi poate ajuta, fără niciun cost suplimentar, pe clienţii magazinului să-şi decoreze locuinţa. Şi cum tot mai mulţi clienţi preferă să-şi facă cumpărăturile aşezaţi confortabil în faţa calculatorului şi alegând de pe site-uri ce-şi doresc, kika va vinde toată gama de produse şi în mediul online. “Sperăm ca vânzările din online să ajungă la 4-5% din cifra de afaceri”, spune Lund. Retailerul a avut anul trecut o cifră de afaceri de 11,5 milioane de euro şi previzionează pentru anul în curs un avans de până în 10%.
La acelaşi capitol al serviciilor, kika deja “a pus pe masă” anul acesta livrarea în 24 de ore fără costuri în plus, ridicarea mobilierului vechi şi montarea parchetului cumpărat. Termenul de livrare a fost redus sensibil – în urmă cu doi ani, când Lund a preluat conducerea operaţiunilor din România, puteau trece chiar şi câteva zile până când canapeaua nou cumpărată ajungea în livingul clientului. Dă şi soluţia pentru cei care nu au ce face cu un obiect vechi de mobilier pe care îl înlocuiesc cu unul nou. “Putem lua noi o canapea veche din locuinţa cumpărătorului şi dacă poate fi recondiţionată o donăm, iar dacă este în stare foarte proastă o aruncăm”, adaugă Lund. Totuşi, nu toate produsele din portofoliul retailerului pot fi livrate în 24 de ore, pentru că nu pot fi ţinute în stoc foarte multe, iar gama este extinsă. “Doar pentru canapele sunt 70.000 de variante de produse”, punctează şeful kika; spre comparaţie, spaţiul de depozitare al magazinului plasat în Militari, lângă intrarea pe autostrada Bucureşti-Piteşti, este de 15.000 mp.
-
Cum poţi cumpăra acţiuni la Facebook de pe bursa de la Bucureşti.
Un stoc de acţiuni Facebook urmează să fie adus de o societate de brokeraj din România pentru a fi tranzacţionat pe sistemul alternativ de tranzacţionare ATS de la BVB. Daily Mail a scris recent că listarea Facebook pe bursa din America va face cel puţin 1.000 de milionari în dolari, aceştia fiind actualii acţionari ai reţelei de socializare.
Pentru a cumpăra acţiuni Facebook la bursa de la Bucureşti, un român trebuie să apeleze la o societate de brokeraj – societate de servicii de investiţii financiare (SSIF) -, unde trebuie să îşi deschidă un cont, dacă nu are, la fel ca pentru achiziţia oricărui alt titlu aparţinând companiilor deja listate la BVB.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
-
Avertizare Standard&Poor’s: Zona euro ar putea avea nevoie de un nou şoc financiar pentru a se pune în mişcare
Six a arătat la o conferinţă de afaceri din Tel Aviv că acordul liderilor Uniunii Europene de săptămâna trecută privind integrarea fiscală este un important pas înainte, dar insuficient. S&P a avertizat săptămâna trecută că ar putea retrograda ratingurile a 15 ţări din zona euro, dintre care şase care au calificativul maxim “AAA”.
-
Gheţea: Renunţarea la capitalizarea profitului CEC Bank reprezintă o eroare
“Această modificare cred că este o eroare. CEC Bank ar avea în continuare nevoie de capitalizare”, a explicat Gheţea. În ultimii ani, Gheţea a făcut repetate apeluri la guvernanţi şi opinia publică pentru capitalizarea CEC Bank, cel puţin din profiturile băncii, întrucât capitalizarea din resursele statului, acţionarul majoritar, nu a fost permisă de Comisia Europeană, fiind considerată ajutor de stat.