Blog
-
Centralele solare vor ajunge în 2016 peste puterea centralei nucleare de la Cernavodă
Potrivit estimărilor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, la finele acestui an puterea instalată în panouri solare va fi de 50-100 MW, anul viitor capacitatea acestora ar putea ajunge la 500-1.000 MW, pentru ca în 2016 să atingă nivelul de 1.500 MW, a declarat luni într-o conferinţă de presă Zoltan Nagy, directorul departamentului de eficienţă energetică din ANRE. Fiecare din cele două reactoare nucleare de la Cernavodă are o putere de circa 700 MW. Statul încearcă de şase ani să construiască ale două unităţi nucleare, dar nu găseşte investitori, după ce companiile care în 2007 au intrat în acest proiect au renunţat la el la finele anului 2010, din cauza incertitudinilor privind investiţia.
-
În cinci luni au fost vândute 50 de apartamente în Rose Garden
Rose Garden este amplasat pe Şoseaua Colentina, în apropiere de Piaţa Obor. Proiectul este format din 908 locuinţe, studiouri şi apartamente cu două şi trei camere, incluse în 11 clădiri. Ansamblul este ocupat în proporţie de peste 70%, comunitatea din Rose Garden numărând mai mult de 1500 de locuitori.”În ultimele şase luni am observat o creştere a cererii de locuinţe noi. Proiectul este finalizat, există o comunitate numeroasă iar ofertele sunt atractive. Astfel, ritmul actual de vânzări în Rose Garden este de aproximativ 10 locuinţe pe lună şi estimăm că acesta va creşte la 15 locuinţe vândute lunar”, a declarat Shimon Galon, CEO in cadrul GTC Romania.
Preturile de vanzare ale apartamentelor din Rose Garden pornesc de la 53.000 de euro, TVA inclusa, pentru un studio si de la 69.000 de euro, TVA inclusa, pentru un apartament cu doua camere. “Avem zilnic cateva vizionari iar cumparatorii sunt dispusi sa plateasca un pic mai mult pentru o locuinta noua daca aceasta este localizata intr-o zona buna, finisajele sunt de calitate iar proiectul este dezvoltat de companii cu renume”, a declarat Ionut Nicolescu, manager de proiect din partea Coldwell Banker.
In cadrul Rose Garden exista mai multe locuri de joaca pentru copii, spatii verzi, spatii comerciale, farmacie, clinica dentara, optica medicala, pet-shop, notariat, salon de infrumusetare si sali de fitness si in imediata apropiere se afla doua hipermarketuri, Piata Obor precum si numeroase mijloace de transport, inclusiv metrou.Rose Garden este primul proiect rezidential dezvoltat pe plan local de catre GTC Romania, care a mai construit si ansamblul FeliCity, amplasat in zona Baneasa. Dezvoltatorul a lansat recent faza a doua a proiectului FeliCity unde preturile de vanzare pentru un apartament cu doua camere pornesc de la 60.000 de euro + 5%* TVA in timp ce preturile pentru un apartament cu trei camere pornesc de la 73.780 de euro + 5%* TVA.
GTC, unul din cei mai mari dezvoltatori imobiliari din regiune, a mai construit in Romania proiectele de birouri Europe House, America House si City Gate (toate aflate in Bucuresti) precum si patru centre comerciale sub brandul Galleria.Coldwell Banker Affiliates of Romania este agentul exclusiv de vanzare al Rose Garden si FeliCity.
Coldwell Banker Affiliates of Romania este liderul pietei de consultanta imobiliara din Romania dupa ultimele rezultate financiare oficiale si compania cu cea mai extinsa activitate pe segmentul rezidential, fiind reprezentantul local a uneia dintre cele mai cunoscute companii imobiliare la nivel mondial.Coldwell Banker Affiliates of Romania ofera servicii de consultanta, brokeraj si management al proprietatilor imobiliare pe toate segmentele pietei: rezidential, birouri, industrial, terenuri si investitii. Compania are in prezent 46 de sucursale – sasesprezece in Bucureşti si cate una in Alba Iulia, Arad, Bacau, Baia Mare, Bistrita, Botosani, Braila, Bran, Brasov, Campulung, Cluj-Napoca, Constanta, Drobeta-Turnu Severin, Galati, Iasi, Miercurea Ciuc, Onesti, Oradea, Piatra Neamt, Pitesti, Ploiesti, Rasnov, Satu Mare, Sfantul Gheorghe, Suceava, Targu Mures, Turda, Vaslui, Zalau si Zarnesti.
-
ZF la 14 ani: România este mai colorată şi mai puternică, dar plină de datorii. 14 indicatori şi 14 evenimente care arată ce a făcut economia în aceşti ani
Ce spun despre România 14 indicatori economici şi 14 evenimente selectate de Ziarul Financiar care au descris şi marcat această perioadă de la lansarea ZF şi până în prezent? Că, inexorabil, ţara se mişcă şi devine mai colorată. Salariile sunt mai bune, exporturile sunt mai puternice, veniturile la buget sunt de 5-6 ori mai mari, telefoanele mobile sunt pe toate drumurile, iar o călătorie în Occident nu mai e un mit, ci e (aproape) ca şi un drum la Ploieşti pentru milioane de români. Dar şi că datoria publică şi cea externă cresc necontenit, că investiţiile străine şi remiterile românilor care muncesc în străinătate mai scârţâie – este adevărat. În 1998, salariul mediu net era de 110 euro. Azi este 350 de euro. Mai e drum lung până la 2.200 de euro cât este în Franţa, dar o triplare în 14 ani nu e rea. De ce nu au urmat aceeaşi evoluţie ca a exporturilor este de fapt întrebarea, pentru că exporturile erau de 7,4 miliarde de euro în 2008 şi azi sunt de 45 de miliarde de euro, deci au crescut de şase ori.
-
Volintiru, de la restructurări de companii private la preşedinte al AVAS
Volintiru a preluat funcţia de preşedinte la una dintre cele mai importante instituţii ale statului după ce anterior a restructurat din poziţia de director general producătorul de generatoare de aburi Vulcan Bucureşti (simbol bursier VULC), controlată de Ovidiu Tender. El l-a înlocuit pe Marius Lucian Obreja, fostul preşedinte al AVAS. Volintiru declara într-unul dintre interviurile acordate ZF că nu-i place să stea prea mult într-un singur loc şi va pleca după ce va pune pe picioare compania lui Ovidiu Tender. El nu a putut fi contactat ieri pentru a comenta pe marginea numirii sale. Adrian Volintiru a fost de-a lungul timpului director financiar la compania de salubrizare REBU şi mai multe companii din grupul Rompetrol, respectiv Rompetrol Vega, Rompetrol Downstream, Rompetrol SA, Marexim şi Rompetrol Rafinare, la aceasta din urmă petrecând cel mai mult timp, din 2000 până în 2006.
-
Gabriel Popoviciu a vândut un teren de 15.000 de metri pătraţi în Floreasca. Cât a plătit cumpărătorul
Terenul se află pe strada Gara Herăstrău, în apropierea staţiei de metrou Aurel Vlaicu, iar Skanska va dezvolta pe acesta un proiect de birouri, în trei etape, denumit Green Court Bucharest.
“Green Court Bucharest este amplasat în zona Floreasca-Barbu Văcărescu, care a devenit cea mai dinamică destinaţie pentru spaţiile de birouri din Bucureşti. Această zonă a atras atât atenţia chiriaşilor cât şi a investitorilor, fiind astfel locaţia ideală pentru primul proiect de birouri pe care Skanska îl dezvoltă în România”, a declarat, într-un comunicat, Andreas Lindelöf, preşedintele Skanska România.
În comunicat nu se menţionează valoarea tranzacţiei şi nici vânzătorul terenului.
Potrivit datelor publicate în Monitorul Oficial însă, Skanska a achiziţionat terenul de la firma Bănseasa Investments, deţinută de Gabriel Popoviciu. Omul de afaceri este implicat şi în dezvoltarea proiectului Băneasa, din nordul Bucureştiului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Evoluţia platformelor mobile
Mi-am permis în mai multe rânduri să contest (sau chiar mai rău) predicţiile prestigioasei companii IDC, specializate pe studiul pieţei în domeniul noilor tehnologii. Ambiţia IDC de a încerca să prevadă cotele de piaţă pe un interval de cinci ani într-o zonă atât de dinamică precum cea a platformelor mobile smartphone îmi pare din start lipsită de sorţi de izbândă. Mai cu seamă atunci când justificările oferite îmi par oarecum “mecaniciste”, prea puţin ponderate de aspecte mai subtile privind obiceiurile cumpărătorilor. De exemplu, ataşamentul faţă de branduri, imaginea publică a companiilor sau “efectul de turmă”.
În 2010, analiza IDC prevedea pentru Android o cotă de doar 25% în 2014, în vreme ce pentru Symbian se prevedea un glorios 32,9%. Cu un an mai târziu, previziunile pentru 2015 vedeau Symbian în pragul extincţiei, Windows Phone la 21%, iar Android la 45%. Desigur că a intervenit înţelegerea dintre Nokia şi Microsoft, dar presupunerea că toate procentele Symbian vor trece automat la Windows Phone, iar cota de piaţă deţinută de Nokia se va menţine constantă un întreg cincinal mi s-a părut cel puţin hazardată. Dar chiar şi pe termen scurt previziunile au fost contrazise de realitate: pentru a calcula baza de plecare spre 2015 se foloseau previziunile la jumătatea anului pentru 2011, iar Windows Phone pleca de la 5,5%, Android de la puţin sub 40% (adică se prevedea o aplatizare) şi Symbian de la 21%. Nimic nu s-a adeverit.
Zilele trecute IDC a venit cu nişte statistici mai cuminţi, care se limitează să măsoare şi nu se lansează în pronosticuri. În calcul au fost luaţi anii 2011 şi 2012, aşa că putem să contemplăm acurateţea previziunilor pe doar şase luni. Datele finale pentru 2011 spun că Android n-a terminat anul cu cele 39,5 de procente anticipate, ci cu 57,5% (adică mult mai mult decât se estima pentru 2015), în vreme ce din cele 5,5 procente pentru Windows nu s-a adeverit decât 1,2%. Însă cu adevărat spectaculoase sunt datele preliminare pentru 2012, care pun în evidenţă o cotă de piaţă de nu mai puţin de 75% pentru Android. Creşterea de doar un procent (la 14,9%) pentru iPhone nu este interesantă, cum nu este nici creşterea de 0,8% pentru Windows Phone, însă este interesantă evoluţia sistemului Symbian, care în 2011 a scăzut mult mai vertiginos decât estima IDC, dar chiar şi în aceste condiţii rămâne peste Windows în 2012.
Au fost prea multe procente până aici, aşa că în absenţa unor grafice n-are rost să insist. Ideea este că 3 din 4 telefoane vândute anul acesta au fost Android şi, dacă punem la socoteală numărul celor aflate în funcţiune din anii trecuţi, putem trage concluzia prudentă că peste 80% din telefoanele inteligente de pe planetă rulează Android. Si, cu toate acestea, cea mai mare parte a presei pare să ignore acest fapt, continuă să rezerve prima pagină pentru vedeta iPhone şi să trateze Android ca un “underdog”. Această asimetrie nu se mai justifică nici măcar din perspectivă tehnică, pentru că ultimele versiuni Android sunt considerate în multe aspecte superioare unui iOS care pare că nu mai ţine ritmul. Chiar dacă iPhone 5 este un pas înainte (deşi gafa cu noile hărţi atârnă greu) şi va face vânzări frumoase de Sărbători, concurenţa Android va veni cu zeci (dacă nu sute) de modele pentru toate gusturile şi toate buzunarele.
De fapt, Apple nu mai este liderul, ci urmăritorul. Iar asta se vede şi mai clar pe piaţa tabletelor, unde iPad mini pleacă explicit din această poziţie. Statisticile de la Pew Research Center sunt elocvente: în 2011 iPad deţinea 81% din piaţă, în vreme ce la jumătatea lui 2012 cota s-a redus la 52%, iar tabletele Android sunt la 48% (Kindle Fire singur ia 21% din piaţă). Dar asta era înainte de Google Nexus 7 (şi apoi 10) sau de noile aparate HD de la Amazon şi Nook.
Istoria se repetă. Android va deveni în zona mobilă ceea ce a fost (şi încă este) Windows în zona PC-urilor. De la un nivel în sus, tehnologia dominantă devine implicită în ochii publicului şi toate alternativele se refugiază în zone de nişă, din care e greu de ieşit. Chiar şi pentru Apple.
-
Black Friday, ediţia a doua. Comercianţii vor să depăşească recordul de anul trecut
ZGÂRCIŢI CU ORICE FEL DE DETALII ÎNAINTE DE DERULAREA PROPRIU-ZISĂ A CAMPANIILOR, din dorinţa de a-şi păstra secretele cât mai bine, retailerii se pregătesc însă pentru sfârşitul acestei săptămâni, care dă semne că ar putea bate din nou recordurile. Black Friday este deja o tradiţie la americani şi marchează deschiderea sezonului pentru cumpărăturile de Crăciun.
“Va fi cel mai tare eveniment de shopping organizat vreodată în România”, spune Iulian Stanciu, director general al eMag. Aceeaşi idee este avansată şi de Violeta Luca, director general al Flanco. La rândul său, Domo Retail a anunţat printr-un comunicat de presă că pe 23 noiembrie reţeaua îşi deschide larg porţile pentru “vizită şi cumpărături deştepte”, în cadrul promoţiei fiind reunite sute de produse. Debutul campaniei pe site-ul domo.ro va fi dat la miezul nopţii, chiar de la primele minute ale zilei de vineri “şi va continua pe parcursul zilei atât pe site, cât şi în reţeaua de magazine din toată ţara”” spune Iuliana Georgescu, client service director la Domo Retail. Cu mai bine de o săptămână înainte de startul la cumpărături cu discount, Koyos a anunţat că va face reduceri de preţ de până la 80% la sute de repere, ba, mai mult, faţă de anul trecut ofertele vor include două noi categorii de produse – electrocasnicele mari şi produse pentru baie. “Ne pregătim intens pentru campania de anul acesta, acesta fiind al treilea an consecutiv în care ne-am aliniat marilor retaileri internaţionali pentru campania Black Friday”, declară Dana Iorga, director general al Koyos.ro. Concret, compania s-a pregătit din punct de vedere tehnic şi logistic, serverele magazinului online având acum o capacitate suplimentară, astfel încât Koyos.ro poate suporta acum cu 500% mai mulţi vizitatori simultan faţă de anul trecut. Anul trecut, site-urile care au derulat promoţii pe 25 noiembrie nu au făcut faţă valului de vizitatori şi cele mai multe magazine îşi epuizaseră stocurile până la amiază.
Dana Iorga spune că se aşteaptă ca vânzările de pe 23 noiembrie să fie mai mari decât în Vinerea Neagră a anului trecut, când valoarea comenzilor a fost comparabilă cu vânzările din două săptămâni normale.
Koyos.ro va demara campania la ora 6.00 pe 23 noiembrie, iar din experienţa anilor trecuţi, reprezentanţii magazinului online se aşteaptă ca tabletele, telefoanele mobile şi electrocasnicele să fie în topul preferinţelor clienţilor, urmate de laptopuri, componente PC şi televizoare.LA MARE CĂUTARE S-AR PUTEA DOVEDI GADGET-URILE, “pentru că sunt foarte potrivite pentru cadouri în perioada de sărbători”, se aşteaptă Marius Ghenea, omul de afaceri care deţine, prin Fit Distribution, o serie de magazine online, printre care şi PCGarage. El crede că toate site-urile din grup vor avea rezultate foarte bune, pe de o parte graţie ofertelor pregătite, iar pe de altă parte pentru că în preajma Crăciunului “clienţii sunt mai interesaţi de o varietate mai mare de produse decât în alte perioade ale anului”. Pentru PCGarage, Black Friday a fost în 2011 cea mai bună zi de vânzări din întreg anul.
De fapt, bilanţul zilei a fost anul trecut în mai toate zilele peste aşteptări. eMAG a avut de 14 ori mai multe comenzi decât într-o obişnuită zi de vineri şi a vândut în total peste 100.000 de produse în valoare de opt milioane de euro. La Flanco, încasările din întreg weekendul au fost de aproape şapte milioane de euro, de cinci ori mai mari decât în mod normal şi cât într-o lună întreagă de februarie sau iunie, când, de regulă, vânzările sunt mai scăzute. În acelaşi sfârşit de săptămână Domo a avut vânzări duble faţă de un sfârşit de săptămână oarecare, iar evoMAG a consemnat în ziua de vineri venituri de un sfert de milion de euro. Comercianţii din electro-IT îşi pun mari speranţe în Vinerea Neagră, mai cu seamă că 2012 este un an în care piaţa a continuat să se contracte. În primele trei trimestre ale anului, piaţa de electroIT a scăzut cu 1,3%, ajungând la 929 de milioane de euro, conform studiului GfK TEMAX.
ANUL TRECUT, comercianţii au fost plăcut surprinşi de reacţia pe care au stârnit-o în piaţă cu Black Friday şi chiar dacă lucrurile nu au mers strună tocmai pentru că au generat un interes peste aşteptări, s-au adaptat din mers. Site-ul eMAG, spre exemplu, a fost accesat de la 5 dimineaţa, momentul începerii campaniei, şi până la ora 10 peste 400.000 de vizitatori unici au comandat în total 34.000 de produse, dintre care 28.000 din promoţia specială de Black Friday. Numărul vizitatorilor urcase deja la peste 700.000 după prânz, existând probleme tehnice timp de 48 de minute din cauza unui vârf de trafic de peste 100.000 de vizitatori aflaţi simultan pe site-ul magazinului online.
Valoarea comenzilor plasate pe eMAG în primele cinci ore de la pornirea campaniei a fost de 4 milioane de euro, potrivit informaţiilor publicate pe blogul companiei. “Impactul campaniei a depăşit orice aşteptări dacă o raportăm la orice alt eveniment din istoria comerţului online din România. Încercăm să suplimentăm cantităţile de la furnizori pentru promoţiile speciale”, anunţa compania care aplica reduceri de până la 60% produselor din campanie, în timp ce restul produselor din afara promoţiei au avut un discount de 10%.
Flanco a fost în 2011 singurul lanţ de electroretail care a derulat campania şi în întreaga reţea de magazine. Compania a postat eticheta “Black Friday” pe 3.000 de produse, iar problemele tehnice ale magazinului online au determinat managementul companiei să atragă clienţii spre reţeaua de magazine. Pe site-ul flanco.ro a fost afişat mesajul “BlackFriday, trei zile nebune pline de reduceri. Te aşteptăm în reţeaua noastră de magazine”, lucru care a determinat formarea de cozi la casele de marcat. Până la ora 12:00, peste 18.300 de clienţi au trecut pragul magazinelor Flanco şi au cumpărat 4.800 de produse, valoarea medie a unei achiziţii fiind de 600 de lei, conform unui anunţ al companiei.
Black Friday a depăşit însă graniţele retailului electro-IT; alte companii au încercat să fructifice interesul ridicat al cumpărătorilor pentru reduceri şi au intrat în hora vânzării de chilipiruri. Dovadă că de eticheta Black Friday s-a folosit, de pildă, şi agenţia de turism Charisma Tour, care a promovat prin e-mail reduceri de până la 50% la rezervarea unei vacanţe pentru 2012. Un alt exemplu a fost Comstal.ro care a derulat până la Crăciun o campanie de reduceri pentru instalaţiile termice şi sanitare pe care le comercializează.
-
Opinie Cristian Hostiuc, directorul editorial al ZF: În fiecare dimineaţă beţi un espresso, pe datorie, şi citiţi cel mai bun buletin economic
Ziarul Financiar este în fiecare zi buletinul economic, unde poţi să citeşti ce s-a întâmplat în afaceri, în lumea bancară sau în cea bursieră, în companii – cine a mai venit, cine a mai plecat, ce investiţii se fac sau se taie, cine a cucerit o piaţă sau a intrat în insolvenţă, ce mai este în businessul internaţional din Europa, Statele Unite sau China. Misiunea noastră este de a surprinde prin articole, prin interviuri, prin analize, prin grafice sau prin tabele transformările şi zvârcolirile unei economii într-o tranziţie care parcă nu se termină. FMI este tot la Bucureşti, diferenţa faţă de acum 14 ani este doar de ordin de mărime a datoriei, întreprinderile de stat ori se privatizează ori se structurează, ori se închid (în primul număr al ZF pe prima pagină aveam următorul articol: Coaliţia spune că e pregătită să închidă întreprinderile unde Traian Băsescu, atunci vicepreşedinte al PD, spune că intenţionează să forţeze politic această decizie economică). Cursul este tot stabil, după cum declara Cristian Popa, atunci economist- şef al BNR, acum viceguvernator. Diferenţa este că atunci, în 1998, dolarul era 9.879 lei (0,98 lei după tăierea celor patru zerouri), faţă de 3,56 lei astăzi, iar euro era 11.683 lei (1,168 lei), faţă de 4, 54 lei astăzi, iar dacă economia ar fi rămas tot pe mâna politicienilor, în marea lor majoritate aceiaşi ca acum 14 ani, nu am fi progresat deloc. Numai că din 2000 s-a produs un declic între mediul de stat şi cel privat, odată cu intrarea investiţiilor străine, plecarea la muncă în străinătate a “căpşunarilor”, privatizarea unor companii şi nu în ultimul rând intrarea în NATO şi în Uniunea Europeană.
Toate aceste lucruri au schimbat mediul de afaceri, au creat locuri de muncă cu o productivitate mai ridicată sau au preţuit mai bine activele româneşti. Boom-ul economic de peste noapte, pe care poate îl întâlneşti o dată la 20-30 de ani, susţinut şi prin obţinerea uşoară de credite, a fost ca şi cum te-ai aşeza la masă şi ai începe să comanzi de toate ştiind că plăteşti cu cardul, nu cu cash-ul din buzunar. Dar cardul are şi cea mai mare dobândă, pe care o plătim acum, cu toţii, chiar dacă la masă nu au stat toţi. Cei 14 ani ne-au adus măriri şi decăderi, de businessuri, de pieţe, de oameni şi de companii. PIB-ul a crescut de patru ori, salariul mediu de 3,5 ori, dar datoria externă de zece ori. O maşină este mai ieftină ca acum 14 ani, la fel şi o călătorie cu avionul în Europa.
Să vorbeşti la telefonul mobil era mai scump în 1998 (vă amintiţi de celebrele bipuri, nu?) decât acum. Zara, H&M erau visuri, iar toată lumea venea în Bucureşti la Mall Vitan. Acum sunt 60 de malluri în toată ţara şi 15 în Bucureşti. Nu aveam niciun credit la bancă, pentru că nu se dădeau pentru persoane fizice, iar acum avrem vreo două-trei: pentru apartament, pentru maşină, plus cardul. În Barbu Văcărescu şi Pipera era câmp cu oi. Acum sunt clădiri de birouri din sticlă şi oţel. Între Bucureşti şi Viena erau şase zboruri pe săptămână, iar acum sunt şapte zboruri pe zi. Un apartament în Vitan era şapte-opt mii de dolari, iar acum e de zece ori mai scump. În perioada de vârf acel apartament era şi de 15 ori mai scump.
Creşterea preţurilor la apartamente ne influenţează şi în bine şi în rău viaţa zilnică şi venitul disponibil.
Multe s-au întâmplat în aceşti 14 ani, iar Ziarul Financiar încearcă cu fiecare ediţie să fie cu buletinul economic şi al afacerilor la zi.
Când s-a lansat Ziarul Financiar o parte dintre cei care scriu acum în el, erau la şcoala generală (tocmai intrau în clasa a doua) sau intraseră la liceu. În 1998, Ziarul Financiar ieşea în 8-12 pagini şi avea în jur de 40 de articole pe zi. Acum Ziarul Financiar are 12-24 de pagini, un site cu ştirile în timp real, un program TVpe net, între 30-40 de conferinţe pe an, zece anuare pe an, iar în fiecare zi sunt între 120-150 de articole pe print şi online.
La 14 ani, cu buletinul în mână, ţinem pasul la zi cu economia şi lumea afacerilor, aşa cum sunt ele cu bune şi cu rele, cu măriri şi decăderi, cu greşeli care ne ajung din urmă, cu explozii de businessuri, dar şi cu implozii care de abia aşteaptă să iasă la suprafaţă. Misiunea noastră este de a scrie despre toate aceste lucruri ca o cronică de familie.
-
Regele sensului unic. Povestea de zece milioane de euro pe an a lui Radu Spirea
“Fabrica înseamnă multe hale. O oră ne plimbăm să facem fotografii. Sunt două hectare”, spunea în debutul interviului Radu Spirea, şeful Vesta Investment, în biroul său din Otopeni, situat în vecinătatea centurii de ocolire a Bucureştiului. Afacerea sa a început în 1994, după câţiva ani în care a lucrat ca inginer de transporturi la întreprinderea de căi ferate. Spune că Revoluţia l-a prins “exact aşa cum trebuie”, la numai 27 de ani, întrucât nu apucase să “prindă rădăcini” în sistemul de stat: “Nu eram însurat, nu aveam copii, eram pe banii mei”. Vorbeşte despre sine ca fiind la acea vreme un tip studios, care terminase şi a doua facultate – administraţie publică – şi a început şi ASE, însă vremurile nu i-au permis să ducă la capăt studiile.
“Fără să am nimic în cap am renunţat la slujba mea şi, plăcându-mi istoria, am simţit că e momentul să fac ceva pentru că orice schimbare de sistem e o ocazie unică”, rememorează Spirea. Tatăl său l-a acuzat de inconştienţă după ce a renunţat la postul de şef serviciu în cadrul CFR, unul bine plătit, dar tânărul a început să înoate în oportunităţile de atunci. A început cu un business de papetărie şi mai apoi cu unul de transporturi. Avea un unchi în Belgia prin care reuşea să aducă produsele în ţară pe care mai apoi le comercializa, iar ulterior şi-a cumpărat două camioane cu care transporta mărfuri pentru diferiţi agenţi economici – “o afacere care a mers binişor vreo doi ani”.
Îşi aminteşte de întâlnirea cu un partener de afaceri străin care i-a spus că în momentul în care ajungi în România cu maşina, venind din vestul Europei, ţara se scufundă în întuneric, dată fiind starea precară a şoselelor de la începutul anilor 1990 şi aşa i-a venit ideea dezvoltării unei afaceri. Pe seama unui împrumut de 150.000 de dolari contractat în 1994 de la un cunoscut, devenit şi acţionar majoritar în business, împrumut pe care avea să-l plătească scump ulterior, a demarat afacerea Vesta. “Multă lume îşi cumpărase după Revoluţie camioane şi remorci pe care le ţineau în faţa porţii. Fiind nesemnalizate, erau kamikaze”, spune Spirea, cu trimitere la un studiu realizat cu şeful Poliţiei Rutiere de la acea vreme. După în primul an în care s-a introdus obligaţia de a se monta panouri reflectorizante în partea din spate a acelor vehicule, numărul de coliziuni s-a redus semnificativ. Spirea a înţeles mai bine modul în care semnalizarea rutieră funcţionează după ce a mers în Germania la un producător similar celui pe care avea să-l dezvolte mai apoi în România.
A început cu doi muncitori, iar afacerea a crescut constant de la an la an în ţara în care indicatoarele şi marcajele rutiere lipseau sau erau de multă vreme ieşite din uz. Trei ani mai târziu ajunsese deja la 40-50 de angajaţi şi a simţit nevoia să-şi răscumpere societatea de la partenerul de afaceri, motiv pentru care a plătit 721.000 de dolari – sumă pe care şi-o aminteşte cu exactitate pentru că “am plătit cu toţi banii pe care îi aveam la acea vreme şi am rămas fără niciun leu”. Spune că a fost mai uşor după ce a rămas singur, însă abia după doi ani, dat fiind că a rămas decapitalizat şi a trebuit să facă faţă businessului cu buzunarele goale. Ulterior a început planul de investiţii, mai exact să cumpere halele situate lângă podul de la Otopeni peste centura Bucureştiului: “Mi-am dat seama încă din 1994 că este o zonă excelentă: are acces concomitent la DN1, la centură, am cale ferată, aeroportul e la doi paşi şi sunt şi aproape de ieşirea din ţară, iar spaţiul de producţie este excepţional”. Cumpărarea terenurilor s-a întins pe aproape zece ani, ultimele contracte de vânzare-cumpărare fiind semnate în 2006.
Managerul recunoaşte că îşi făcuse planuri mari legate de creşterea businessului său odată cu anii 2004 şi 2007, aderarea la NATO şi, respectiv, la Uniunea Europeană, când lucrurile începuseră “uşor, uşor” să meargă. Practic, din 2006, Spirea remarcă un elan al proiectelor de infrastructură, ceea ce l-a determinat să ajungă astăzi la aproape 200 de angajaţi. Mentalităţile sunt însă greu de schimbat. La capitolul marcaje rutiere, nu e preferată vopseaua care durează doi-trei ani, care costă cam 20 de euro per metru pătrat, însă şi astăzi e preferată cea de patru euro, care durează doar câteva luni. 60% din marcajele existente în prezent sunt din cele care rezistă puţin.
Deşi a avut mulţi ani dificili în afacerea Vesta, Radu Spirea spune că anul 2012 e de departe cel mai greu an cu care s-a întâlnit vreodată.