“Teoretic ar putea fi doua momente din punct de vedere al
efectelor asupra inflatiei. In primul, scumpirea marfurilor cu 5%
ar duce la o inflatie de 10%. Pe urma, al doilea moment ar putea
determina majorarea inflatiei cu inca doua procente, din cauza
panicii, lacomiei comerciantilor, etc”, a declarat pentru
MEDIAFAX Adrian Vasilescu.
El a subliniat ca in practică nu este obligatoriu ca teoria sa
fie urmata “mot-a-mot”.
Cititi mai multe pe
www.mediafax.ro
“Cu 15% inflatie, «oaia neagra» a Europei scrie pe noi. Si nu
putem sa iesim in lumea asta pentru nici macar un singur dolar sau
un singur euro sa imprumutam, si noi suntem o tara dependenta de
capitalul strain, pentru ca, oricat elan patriotic am avea, noi
stim ca de foarte multa vreme noi nu ne putem descurca numai cu
capitalul acumulat in aceasta tara, pentru ca este putin”, a
declarat Vasilescu la emisiunea “Dupa
20 de ani“, difuzata de ProTV.
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro
Gazele s-ar putea scumpi la inceputul lunii urmatoare cu circa
5%. “Deocamdata consiliul de reglementare nu a luat o decizie, dar
se intentioneaza indexarea cu inflatia, ceea ce ar prezenta o
crestere cu circa 5% a pretului”, au declarat surse din cadrul
Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE),
citate de Mediafax.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
In luna martie, rata anuala a inflatiei din Romania a fost tot
de 4,2%, iar in Uniune de 1,9%.
Din cele 26 de state pentru care biroul de statistica al UE
prezinta date (lipseste Marea Britanie), preturile de consum au
scazut in aprilie doar in Irlanda (2,5%) si Letonia (2,8%),
celelalte tari inregistrand cresteri. Cele mai mari majorari ale
ratei inflatiei anuale sunt observate la Ungaria (5,7%) si Grecia
(4,7%). Comparativ cu luna martie, inflatia anuala din aprilie s-a
redus in sase state UE, a ramas la acelasi nivel in trei si a urcat
in 17 tari.
Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro
“Sistemul de pensii a iesit dupa iulie 2007 din limitele,
parametrii, logicii economice. Pensia medie, in conditiile in care
ar fi crescut cu inflatia si cresterea economica, ar fi fost de 400
de lei, in timp ce acum este de peste 700 de lei. Dupa ajustare,
pensia medie va fi peste 600 de lei, deci mai mult decat ar fi
reiesit dintr-o majorare pe criterii economice in ultimii ani”, a
spus Vladescu, la Consiliul Economic si Social.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“O moneda care isi mentine valoarea in acord cu definitia sa de
stabilitate a preturilor – cu o rata anuala a inflatiei sub 2% in
zona euro timp de aproape 12 ani – este o moneda care inspira
incredere”, a spus Trichet, intr-un interviu pentru Der Spiegel.
Este limpede ca din septembrie 2008 incoace “ne-am confruntat cu
cea mai dificila situatie de la al Doilea Razboi Mondial, poate
chiar de la Primul Razboi Mondial. Am trait si traim vremuri
realmente dramatice”, afirma presedintele BCE. Problema este insa a
majoritatii statelor industrializate, nu numai a zonei euro: “In
G7, cele mai mari economii au deficite fiscale anuale de circa 10%
din PIB, iar in zona euro, media deficitului este de 7% din PIB”.
In aceste conditii, pietele financiare si-au concentrat presiunea
pe Grecia, considerata veriga cea mai slaba, inclusiv din cauza
faptului ca statul grec a prezentat “la un moment dat” statistici
incorecte.
In logica lui Trichet, asadar, “nu avem de-a face cu un atac
contra euro” din partea speculatorilor, ci cu o problema a statelor
indisciplinate fiscal, cu consecinte asupra stabilitatii financiare
a zonei euro, si depinde de acestea sa-si puna finantele in ordine
cat mai rapid, “pentru ca acum sunt constiente care e miza”. El a
exclus o iesire a Greciei sau a oricarui alt stat din eurozona,
apreciind insa ca este nevoie de “un salt cuantic” in guvernarea
zonei euro, cu ameliorari majore in politicile fiscale ale statelor
si un sistem de monitorizari reciproce si sanctiuni contra celor
care nu respecta regulile comune in materie de buget si datorie
publica.
Cat despre fondurile speculative care au pariat contra statelor
membre ale eurozonei, ele “sunt o problema majora, care trebuie
abordata la nivel global”, adauga seful BCE, precizand ca “daca ne
facem treaba corect”, statele n-ar trebui sa fie vulnerabile la
speculatiile de pe pietele financiare.
In tranzactiile de vineri, euro a atins un nou record negativ, coborand pana la 1,23
dolari/euro, minimul din ultimele 19 luni, in special din cauza
scepticismului pietelor in legatura cu aplicabilitatea masurilor de
austeritate fiscala din Grecia, Spania si Portugalia.
BCE NU E TIPARNITA DE BANI
Din punct de vedere tehnic, Trichet a comparat interventia BCE
de saptamana trecuta pe pietele financiare, prin cumpararea de
obligatiuni guvernamentale pentru a preveni o criza de lichiditate,
cu cea din august 2007, cand banca a decis sa injecteze pe piata
monetara lichiditati in valoare de 95 miliarde de euro, si cu cea
din septembrie 2008, de dupa falimentul Lehman Brothers.
Referindu-se la zilele de 7 si 8 mai 2010, cand escaladarea
dobanzilor la obligatiunile guvernamentale si situatia de pe piata
interbancara semnalau extinderea tensiunilor create de criza
greceasca, Trichet a spus ca “o serie de piete nu mai functionau
corect; a fost intrucatva ca situatia din septembrie 2008,
dupa falimentul Lehman Brothers”.
Asa se explica faptul ca, daca la 6 mai Trichet declara in
conferinta de presa ca nici macar nu s-a discutat in conducerea
bancii ideea de a interveni direct pe piata ca sa asigure
lichiditati, la 9 mai viziunea BCE se schimbase radical si banca
anunta un program de achizitie de titluri emise de statele
eurozonei. Pe parcursul saptamanii respective, investitorii au
asteptat o decizie de interventie a BCE, similara cu cea a Rezervei
Federale a SUA in 2008, cand criza de neincredere ulterioara
falimentului Lehman Brothers a blocat creditarea pe piata
interbancara.
Presedintele BCE a insistat insa ca actiunea de acum a bancii
sale este complet diferita fata de ceea ce au facut atunci Rezerva
Federala si Banca Angliei, care s-au angajat intr-o politica de
“relaxare cantitativa” (quantitative easing), adica de cumparare a
obligatiunilor suverane pentru a furniza cat mai multa lichiditate
posibil pe piata. “Lichiditatea suplimentara pe care o oferim noi
acum prin cumpararea de obligatiuni suverane va fi retrasa de pe
piata”, a declarat bancherul pentru ziarul german Handelsblatt, explicand ca va face aceasta prin
intermediul unor licitatii de depozite la termen – modalitate
clasica de sterilizare a lichiditatii de catre o banca
centrala.
Trichet a subliniat ca absorbirea ulterioara a lichiditatilor de
catre BCE are ca scop mentinerea inflatiei sub control, raspunzand
astfel criticilor din ultimele zile, conform carora interventia
directa pe piata a bancii ar urmari combaterea presiunilor
speculative prin tiparirea de bani, cu pretul cresterii inflatiei.
“Eu sustin politica unei monede puternice. Inflatia este
distructiva pentru societati si pentru democratie. Inflatia este un
impozit asupra celor saraci si slabi. Aceasta e convingerea mea
ferma.”
Pentru Romania, IIF prevede o crestere economica reala zero in
2010, ca efect al restrictiilor bugetare si al cererii interne
scazute. Deficitul bugetar general ar urma sa scada de la 8,3% la
7,3% din PIB, insa IIF a calculat un impuls fiscal negativ de -2%
din PIB, reflectand politica fiscala restrictiva de ansamblu a
guvernului, cu efect in deficitul structural, independent de
variatiile ciclului economic si de alte elemente care nu tin de
actiunile guvernului (pentru comparatie, si Polonia ar urma sa-si
reduca deficitul bugetar general tot cam cat Romania, de la 7,2% la
6,3%, insa impulsul fiscal calculat de IIF este pozitiv, de 0,5%
din PIB).
Celelalte prognoze ale IIF pentru Romania vizeaza o inflatie
anuala de 4%, fata de 4,8% la sfarsitul anului trecut, o adancire a
deficitului de cont curent de la 3,9% la 4,8% din PIB, precum si o
crestere a volumului exporturilor cu 8,8%, raportat la o crestere a
importurilor cu 3,7%. Datoria publica este asteptata sa creasca de
la 29,9% in 2009 la 36% din PIB.
IIF noteaza ca in primul trimestru, scaderea PIB in Romania a
fost printre cele mai accentuate din regiune, din cauza cererii
slabe de export si a reducerii cheltuielilor publice. Cererea
interna a scazut cu 3,9%, cel mai mult din regiune dupa Bulgaria
(-7%).
Desi moderata de recesiune, inflatia a ramas peste tinta in
Romania (4,2% in martie, 4,3% in aprilie), “ca rezultat al
rigiditatilor persistente pe pietele de bunuri si servicii”. La
sfarsitul anului, inflatia ar urma sa se situeze putin peste tinta
BNR de 3,5%, ceea ce inseamna ca banca centrala ar avea spatiu de
manevra pentru o reducere a dobanzii cu inca 0,5% pe parcursul
anului.
In privinta deficitului de cont curent, IIF considera ca aportul
mai mic de bani de la lucratorii romani din strainatate a
contribuit, in primul trimestru, la mentinerea deficitului aproape
de acelasi nivel de acum un an, respectiv 3,9% din PIB. Pe
ansamblul regiunii, cele mai spectaculoase ameliorari le-au
cunoscut Bulgaria, unde deficitul de cont curent s-a redus la
jumatate fata de acum un an, si Cehia, care a terminat trimestrul
cu un excedent de 3%.
Pe baza datelor disponibile, IIF apreciaza ca Rusia si Romania
sunt singurele tari din regiune unde influxurile de capital pe
termen scurt s-au reluat in primele luni ale anului, datorita
dobanzilor inca ridicate si aprecierii monedelor nationale.
PROGNOZE PENTRU 2010
Raportul IIF anticipeaza urmatoarele evolutii pentru tarile din
zona (“Europa emergenta” desemneaza in analiza IIF Bulgaria, Cehia,
Ungaria, Polonia, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina):
– cererea de export ar trebui sa sustina redresarea economica a
acestor tari, insa cererea interna va stagna, mentinand inflatia
scazuta, dar si deficitele de cont curent. Ca regula generala,
concluzia raportului e ca in 2010, sansele cele mai mari de
redresare le au tarile unde majorarea exporturilor se va asocia cu
stimularea cererii interne, respectiv in Turcia, Rusia, Polonia si
Cehia
– fluxurile de capital strain vor spori, in special datorita
imprumuturilor contractate de state si investitiilor straine, dar
vor ramane sub nivelul celor din perioada 2006-2008
– deficitele bugetare se vor restrange, insa baza lor
structurala se va schimba prea putin, fiindca guvernele sunt
reticente sa puna in aplicare taieri de cheltuieli publice care
le-ar afecta sustinerea politica
– inflatia scazuta, sustinuta de o apreciere a monedelor locale
in conditiile unor fluxuri mai mari de capital strain, va permite
in continuare bancilor centrale sa mentina dobanzile la un nivel
scazut, cu exceptia Turciei. Ungaria si Romania raman insa
singurele tari care mai au marja de scadere in continuare a
dobanzilor
– gradul de indatorare ramane redus, asa incat nu sunt motive de
ingrijorare privind solvabilitatea acestor tari, cu exceptia
Ucrainei “si potential a Ungariei”.
ADIO ZONA EURO
Pentru tarile din Europa emergenta, adoptarea euro se va amana
cel mai probabil pana la sfarsitul deceniului actual, “poate cu
exceptia Bulgariei”, si va avea loc numai daca efectele crizei din
Grecia vor fi limitate si daca suportul politic pentru reforma nu
se va eroda, apreciaza IIF. Romania ar avea nevoie de masuri si mai
dure decat cele avute in vedere pana acum pentru a se putea incadra
in planul de aderare la zona euro in 2014.
Numai in Bulgaria pare posibila o mentinere a deficitului
bugetar sub 3% din PIB, ceea ce ar permite adoptarea euro, in
teorie, in 2014. In restul regiunii, adoptarea euro este putin
probabila inainte de 2016, atata vreme cat nevoile sporite de
finantare a sistemului de pensii, din cauza imbatranirii
populatiei, nu vor fi contracarate cu reforme profunde ale
sistemului de asistenta sociala.
Efectele crizei grecesti “ar trebui sa fie limitate” pe
ansamblul regiunii, atata vreme cat statele reusesc sa reduca
deficitele in mod durabil si sa progreseze in privinta reformelor
fiscale. Cresterea economica s-a reluat deja in zona, in special
gratie cererii de export mai mari, asa incat acum problema pe
termen mediu va fi remedierea deficitelor structurale, adica
reformarea profunda a sistemelor de pensii si asigurari sociale.
Aceasta nu se poate face insa fara un suport politic solid, care in
prezent lipseste, noteaza IIF.
Raportul IIF a fost publicat in pregatirea reuniunii anuale
comune a BERD si a IIF, care se desfasoara astazi la Zagreb.
Institutul International de Finante, infiintat in 1983, este
principala asociatie internationala a institutiilor financiare, cu
aproape 400 de membri din peste 70 de tari.
“Deprecierea cursului de schimb, precum si scumpirea
medicamentelor au dus la urcarea ratei anuale a inflatiei. Procesul
de dezinflatie a fost sustinut de cererea anemica. Tot in acest
sens a actionat, probabil, si anul agricol bun 2009”, a declarat
Nicolaie Chidesciuc, economist-sef al ING, citat de Mediafax.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Guvernatorul BNR a aratat ca, potrivit prognozei, inflatia se va
mentine in jurul a 4,2% pana la sfarsitul verii, dupa care va urma
o perioada de dezinflatie accelerata, determinata si de faptul ca
in toamna anului trecut preturile au crescut mai mult.
“Pana spre primavara anului viitor vom avea o dezinflatie mult mai
accentuata si apoi o stabilizare”, a declarat, joi, Isarescu intr-o
conferinta de presa.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Anul trecut, cand erau dornice sa isi umple seifurile cu lei,
bancile ofereau dobanzi de pana la 16% la depozitele populatiei.
Intre timp, nevoia de lichiditate a scazut iar bancherii au redus
bonificatiile cu jumatate. In momentul de fata castigul este doar
de doua ori mai mare decat inflatia, in timp ce anul trecut era
triplu. Cea mai mare dobanda la depozitele in lei, de 9%, este
oferita in prezent de Romexterra Bank, pentru o scadenta de trei
luni. Banca Romaneasca are o dobanda, la trei luni, de 8,5%, la fel
ca si Millennium Bank. Piraeus Bank si ATE Bank ofera bonificatii
de 8,35%, respectiv 8,25% la trei luni. Pe termen lung, de 12 luni,
dobanzile la depozitele in lei variaza intre 8,75% si 8%, fiind
oferite de ATE Bank, respectiv Carpatica. Spre comparatie, la
jumatatea lunii februarie, dobanzile la depozite practicate aveau
doua cifre, in conditiile in care dobanda BNR era de 7,5% pe an,
fata de 6,5% cat este in prezent.
Cititi mai multe pe www.gandul.info