BusinessMagazin

Blog

  • Şefa Metropolitan Life aplică o formulă nouă de conducere a companiei

    „Sari mai întâi şi apoi vezi dacă ai plasa dedesubt – cam aşa au fost deciziile mele în viaţă“, rezumă Emilia Bunea, noul CEO al Metropolitan Life Asigurări, modul cum şi-a dezvoltat cariera. În ultimii 13 ani a avut funcţii la nivel executiv, iar ultimii trei i-a petrecut în cadrul sediului central al ING Group din Amsterdam, unde a activat iniţial ca CFO pentru Europa Centrală şi de Est pe segmentul asigurărilor, iar ulterior ca CFO al grupului pe acest segment la nivelul întregului continent.

    Experienţele de expatriat şi de management, presărate cu umor şi multe expresii englezeşti, au fost principalele linii pe care Emilia Bunea şi-a construit discursul în cadrul evenimentului Meet the CEO în care s-a prezentat reprezentanţilor mediului de afaceri din România. „Poate că, deşi nu sunt religioasă, a contat foarte mult în definirea mea faptul că sunt nepoată de preoţi.“ Modelul ei în viaţă a fost unul dintre bunici, al cărui nume îl poartă acum o stradă din satul aflat în apropiere de Ploieşti, unde a copilărit împreună cu mama şi cu cele două surori. „De aici cu siguranţă un psiholog ar trage nişte concluzii referitor la capacitatea noastră de afirmare feminină“, glumeşte ea.

    Drumul său spre afirmare l-a început urmând tendinţele perioadei de dinainte de 1989, când, dacă erai bun la matematică, fie studiai această disciplină, fie, „dacă nu voiai să fii trimis în satul de unde se agăţa harta, Automatica“. S-a înscris la  Facultatea de Automatică din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1993, însă diploma de inginer nu a ajutat-o prea mult pentru că, imediat după Revoluţie, a realizat că nu Automatica era ce îşi dorise. 

    În 1995, s-a angajat ca secretară la firma israeliană Comtel Rom, a cărei activitate era găsirea oportunităţilor de afaceri în România pentru potenţialii parteneri israelieni. În următoarea perioadă a fost nevoită să bată ţara în lung şi-n lat pentru găsirea unor oportunităţi de afaceri. A avut astfel prilejul să interacţioneze cu o varietate de firme, de la cele din publicitate până la producători de lumânări sau cabluri. A lucrat în această firmă până în 1997, când a devenit manager executiv. „A fost o  şcoală foarte bună. Era o vreme în care influenţa investitorului străin era foarte mare, iar atunci când venea o puştoaică de 20 şi ceva de ani spunând că are investitori străini în spate, se întâlnea direct cu directorii companiilor respective care îi puneau pe masă modelul şi strategia de business.“

    După doi ani petrecuţi în cadrul firmei israeliene, viaţa sa a urmat o curbă accelerată în care s-au născut cele două fiice ale sale, a avut două locuri de muncă – în cadrul Capital Securities şi a doua la compania de asigurări Interamerican (Eureko) -, a făcut un masterat la ASEBUSS şi a obţinut şi certificarea CFA. „Dacă aş fi povestit unui olandez toate lucrurile acestea şi rapiditatea cu care s-au succedat sau s-au suprapus uneori, ar fi fost surprins de determinarea mea. Românii sunt mult mai motivaţi să se afirme, să înveţe ceva, de unde şi motto-ul meu: învăţarea nu este obligatorie, dar nici supravieţuirea.“

    Saltul la banca de investiţii Capital Securities a fost logic din punctul ei de vedere datorită aplecării sale către vânzări. Schimbarea carierei sale s-a întâmplat odată cu proiectul hotelului Holiday Inn, ce urma să fie construit în apropiere de aeroportul Henri Coandă din Otopeni şi pentru care a început să caute finanţare alături de alţi parteneri. „M-am întâlnit cu Ion Florescu, şeful de la Capital Securities, care nu ne-a dat finanţarea, dar care m-a luat pe mine.“

    Bunea s-a angajat astfel, în 1997, pe poziţia de research & sales manager al companiei. „Experienţa de vânzare a fost de departe cea mai grea, dar şi cea mai frumoasă.“ Dacă iniţial vindea acţiuni, problemele economice din regiune din anul 2000 au marcat trecerea şi către vânzarea de investiţii de capital. „De fapt, ceea ce vindeam cel mai mult în perioada respectivă era România, nu se ajungea la discuţii individuale pe acţiuni, pentru că erau de fapt microacţiuni pentru toţi clienţii cu care vorbeam.“ Exemplifică prin discuţiile cu clienţi de la Londra sau New York cărora, în momentul când le povestea, de pildă, de producătorul de ciment Casial, cu multipli atrăgători şi cu perspective de creştere, dar a cărui capitalizare era pentru ei infimă, discuţiile se opreau.

  • Scrisoare către mine: “Schimbarea pe care o doreşte mare parte din societatea românească s-ar putea să întârzie”

    Da, am decis să îmi scriu mie, pentru că oricum ceilalţi sunt ocupaţi, unii cu scrisul, alţii cu cititul. Este un exerciţiu pe care vi-l recomand, mai ales că momentele în care stau faţă în faţă cu mine şi conversăm, de exemplu în cazul bărbieritului, sunt cam rare şi durează puţin. O scrisoare poate limpezi, îţi poate arăta cum stai şi la ce să te aştepţi.

    Aşadar:

    „Dragul meu, bla, bla, bla, care sănătate ţi-o doresc şi ţie. M-am gândit să îţi scriu pentru ca, furat de anumite entuziasme, să nu rişti mai târziu să fii dezamăgit.

    Dezamăgit pentru că schimbarea pe care o doreşti, pe care o doreşte o mare parte din societatea românească, între graniţe sau în afara acestora, s-ar putea să întârzie. Nu-ţi scriam aceste rânduri dacă nu vedeam la televizor o defilare de ziua naţională ţinută, într-un oraş destul de important, într-un supermarket – tinere majorete fluturând pompoane, o fanfară, başca trupele de militari bătând pas de defilare printre rafturile cu sticle de băutură, detergent şi murături -, nu-i asta definiţia României de astăzi?! Ţara care acum te face să te simţi plin de mândrie, acum te trânteşte cu capul în pământ de nu te vezi. Domnul Iohannis a izbutit să coalizeze o sumă de oameni, dar adu-ţi aminte că ai mai văzut de cel puţin două ori valuri de entuziasm popular care au purtat, entuziaste, oameni ce păreau a avea la ei cheia schimbării; nu după mult timp constatai că, din păcate, cheia lor nu se potrivea în broasca schimbării, iar schimbarea rămânea un soi de Fata Morgana.

    Aş vrea să îţi reamintesc o povestire a lui Ray Bradbury, pe care îl socoteam amândoi unul dintre cei mai inteligenţi şi adevăraţi oameni care au populat planeta, mai ales pentru sufletul său, pentru înţelegerea şi compasiunea care puteau fi intuite dincolo de literatură. Povestirea vorbeşte de o lume a viitorului în care rachetele zburau oriunde în spaţiu, spre Lună, spre Marte sau spre Saturn, dar călătoriile erau accesibile doar celor avuţi. Eroul este un ins care are o mică afacere de reciclare a metalelor şi care primeşte, pentru a fi topită, un model la scara 1/1 al unei rachete.

    Pentru că sintetiza toată nemulţumirea sa, toate neîmplinirile, toate speranţele pierdute, omul îşi varsă întâi furia pe rachetă, şi porneşte să o distrugă. Se răzgândeşte, văzând privirile copiilor săi, pierduţi în admiraţie şi visare la vederea navei cosmice. Aşa că eroul nostru ia o decizie şi îşi cheltuie economiile de-o viaţă pentru o aparentă utilare a rachetei şi le promite copiilor o uluitoare, dar unică, excursie în spaţiul cosmic. Îi cheamă în rachetă, cu toată opoziţia nevestei, şi pleacă; puştii sunt răvăşiţi de imaginea spaţiului, de craterele de pe Lună, de culoarea roşie a planetei Marte, de luminile universului şi de sclipirea stelelor.

    Copiii sunt lipiţi de hublouri, iar omul nostru se furişează spre uşa navei, pe care o deschide spre… Nu spre spaţiul infinit, ci spre curtea sa plină de vechituri metalice. Le oferise copiilor, cu ajutorul unui amalgam de ecrane tridimensionale, cu un pachet de filme şi cu un set de motoare de automobil vechi, o iluzie, iluzia spaţiului, a stelelor şi a planetei Marte.

    Îţi aduc aminte de povestire pentru că mă uit în jur şi văd numai ecrane, ecrane care ne oferă doar iluzia unei lumi. Ecranele ne arată infractori care pozează în fecioare sau care se îmbracă în piei de funcţii oficiale, ne spun ce trebuie să simţim, ce trebuie să auzim şi ce trebuie să citim. În spatele ecranelor, în locul filmelor 3D şi al motoarelor de automobil stau însă interese şi egoism şi nepăsare.

    Într-o lume globalizată, cel mai important lucru este individul şi satisfacţia, mulţumirea sa, modul în care interesele unui stat se îmbină cu cele ale cetăţeanului. În cazul în care se suprapun şi sunt direct proporţionale, rezultatul este cum nu se poate mai fericit. Altfel, individul îşi va căuta împlinirea pe alte meleaguri – vezi cazul celor trei milioane de români care de voie, de nevoie au ales să lucreze în alte ţări. Şi culmea este că nemulţumirea lor s-a transformat în mulţumirea de astăzi a României, fie pentru că s-au încolonat la uşile secţiilor de votare, fie pentru că trimit acasă an de an, neabătuţi, miliarde de euro.

    Acum, ca de obicei, mingea este în terenul celor care îşi permit rachete. Şi tare mi-e teamă că noi vom rămâne, din nou, doar cu ecranele.”

    Gata.

    Ilustrez cu o fabuloasă arcă a maestrului Viorel Mărginean.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 8-14 decembrie

    8.12
    INS anunţă salariul mediu în luna octombrie

    8.12
    Reuniunea Eurogroup (Bruxelles)

    8.12
    Concert 2Cellos (Sala Palatului, Bucureşti)

    10.12
    INS difuzează cifra de afaceri în comerţ şi servicii pentru populaţie în luna octombrie

    10.12
    BNR publică balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională a României – 2013

    11.12
    INS difuzează datele privind inflaţia în luna noiembrie

    12.12
    Eurostat publică statistica producţiei industriale în oct. în UE şi zona euro

    12-15.12
    Consiliul UE pentru Afaceri Externe (Bruxelles)

    12.12
    Jazz Compas Live (Teatrul Mignon, Bucureşti)

    12.12
    Eurostat anunţă situaţia şomajului în T3 pentru UE şi zona euro

    10-14.12
    Festivalul Internaţional de Film Experimental Bucureşti – BIEFF 2014 (Cinema Pro, Cinema Elvira Popescu)

    până la 16.12
    Miniexpoziţie Codex Altenberger – Sibiu (MNIR, Bucureşti)

  • Cum poţi să ajungi vandal de amorul artei (GALERIE FOTO)

    Acesta, scrie The Guardian, a invitat un număr de oameni, printre care şi reprezentanţi ai presei, într-o clădire din New York, ca să asiste la mânjirea cu vopsea a cinci portrete realizate de el. Cele cinci tablouri, printre care şi un portret al lui Bono, solistul trupei U2, au fost băgate în vopsea până la jumătate, chipurile din tablouri devenind astfel greu de recunoscut.

    După consumarea acestui act artistic, pictorul a explicat că demersul său are menirea de a atrage atenţia asupra efemerităţii vieţii şi asupra modului cum memoria le joacă feste celor ce suferă după pierderea unei fiinţe dragi.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Ce se va întâmpla cu preţurile din zona euro

    Este de aşteptat ca serviciile să aibă cea mai mare rată de creştere anuală în noiembrie (1,1%, faţă de 1,2% în octombrie), urmate de alimente, alcool şi tutun (0,5%, în stagnare faţă de octombrie), bunuri industriale (0,0% faţă de +0,1% în octombrie) şi energie (-2,5%, faţă de -2,5% în octombrie).

    Banca Centrală Europeană a redus prognoza pentru inflaţia din zona euro, preşedintele Mario Draghi precizând că noile estimări arată că preţurile vor creşte cu 0,5% în acest an, cu 0,7% în 2015 şi cu 1,3% în 2016, pe fondul ieftinirii pronunţate a petrolului. În luna septembrie, instituţia prognoza o inflaţie de 0,6% la finalul acestui an, de 1,1% anul viitor şi de 1,4% în 2016.

    BCE a menţinut dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05% adoptat la începutul lunii septembrie, când rata a fost redusă de la 0,15%. BCE a decis să nu mai ia nicio măsură privind relaxarea monetară cantitativă în acest an, urmând să evalueze la începutul anului viitor impactul acţiunilor deja întreprinse.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    17,6 mld. lei
    investiţiile nete realizate în economia naţională în T3, cu 0,1% peste nivelul din T3 2013,în timp ce pe primele nouă luni, investiţiile au scăzut cu 5,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, la 42,67 mld. lei (preţuri curente)

    31,467 mld. euro
    rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie, faţă de 32,21 mld. euro la finele lunii octombrie, în timp ce rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, valoarea ei fiind de 3,17 mld. euro

    28.555
    numărul de locuinţe terminate în primele nouă luni ale anului, în creştere cu 1.962 locuinţe faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent

    125 mld. dolari
    valoarea ieşirilor de capital din Rusia estimat pentru acest an ca efect al conflictului din Ucraina, conform ministrului rus al economiei, în timp ce estimarea pentru 2015 este de 90 mld. dolari

    1,5%
    cu atât au scăzut preţurile producţiei industriale în UE în octombrie faţă de aceeaşi lună din 2013, singurele state unde preţurile respective au crescut uşor fiind Bulgaria (0,8%), România (0,5%) şi Suedia (0,1%)

    7,3%
    cu atât a crescut în primele zece luni volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) faţă de aceaşi perioadă a anului trecut, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate


     

  • Bijuterii pentru sexul tare, o afacere de viitor (GALERIE FOTO)

    Aşa au apărut game de bijuterii create special pentru bărbaţi, scrie The Telegraph. Printre primii care au lansat astfel de colecţii se numără Stephen Webster, care a reuşit să şi-i atragă printre clienţi pe Johnny Depp sau Jay Z, cea mai recentă colecţie ce-i poartă semnătura fiind una de brăţări destinate domnilor.

    O altă gamă de bijuterii pentru bărbaţi, cea a creatoarei Solange Azagury-Partridge, cuprinde inele cu cranii de oameni sau animale, inele în formă de viperă, sau inele şi pandantive cu pietre cu modele de pană de păun.

  • Ca să duduie iar economia

    Previzibil, partidele au început să ridice pretenţii: Tăriceanu nu s-a sfiit să admită că partidul pe care îl conduce vizează principalele ministere din viitorul guvern, respectiv Ministerul Finanţelor sau Ministerul Economiei, în timp ce şeful UNPR, Gabriel Oprea, a anunţat că îşi propune să reintroducă în dezbaterea parlamentară proiectele legislative privind taxarea marilor averi şi reducerea vârstei de vot de la 18 ani la 16 ani, conform cu protocolul PSD-UNPR semnat în 2012, fără însă a confirma că ar condiţiona susţinerea guvernului Ponta de aprobarea acestor proiecte.

    Ponta a anunţat că în perioada 15-19 decembrie va veni în parlament cu noua structură de guvern şi cu proiectul de buget pe anul 2015. În ce priveşte UDMR, vicepreşedintele Laszlo Borbely a explicat că inclusiv dacă partidul său iese de la guvernare, aşa cum a anunţat recent că se va decide la reuniunea reprezentanţilor din 13 decembrie, nu există niciun impediment să voteze totuşi guvernul restructurat.

    Până atunci, guvernul a aprobat a treia rectificare bugetară din acest an, prin care sunt alocate în plus peste 4,4 mld. lei, din care aproape 2,3 mld. lei pentru plata în avans a titlurilor executorii câştigate în instanţă de către bugetari, iar restul în principal pentru plata arieratelor şi a despăgubirilor gestionate de ANRP. Potrivit proiectului, rezultatele de până în prezent argumentează posibilitatea unei creşteri economice pe 2014 de 2,6%, faţă de 2,2% cât se estimase la elaborarea legii bugetului de stat.

    Rectificarea a fost aprobată prin derogare de la legea care interzice efectuarea a mai mult de două rectificări pe an şi care stabileşte că o revizuire bugetară nu poate fi operată mai târziu de 30 noiembrie. Aceasta a determinat Consiliul Fiscal să acuze că rectificarea este ilegală şi că arată incapacitatea guvernului de programare şi execuţie a bugetului. Argumentul că guvernul îşi poate permite această rectificare pentru că bugetul are excedent de 0,29% din PIB la 10 luni ar fi fals, susţine Consiliul, întrucât excedentul nu se datorează unor venituri mult peste estimări, ci nerealizării cheltuielilor de investiţii.

    În privinţa bugetului pe 2015, ministrul bugetului, Daris Vâlcov, a promis din nou că nu vor fi operate niciun fel de majorări de taxe şi impozite şi a menţionat, ca noutate, doar că va fi discutată cu FMI reducerea TVA de la 24% la 9% la produsele bio. El şi-a menţinut poziţia că nu vor fi majorate taxele inclusiv după debutul negocierilor cu Comisia Europeană şi FMI, în cursul cărora Comisia Europeană a cerut un deficit bugetar de 0,9%, mai mic decât cel asumat iniţial de autorităţile române în cadrul traiectoriei de ajustare fiscală care prevede atingerea unui deficit structural de 1% din PIB în 2015 (acest prag de deficit structural este de fapt esenţa faimosului MTO – Medium Term Objective).

    Nici sistemul de redevenţe pentru sectorul petrolier nu va mai fi modificat pentru anul viitor, ci menţinut cu aceleaşi taxe, urmând ca o nouă formulă să fie gândită ulterior, potrivit ministrului Vâlcov. Decizia va fi luată de guvern prin ordonanţă de urgenţă. Un indiciu a ceea ce ar urma să se întâmple, în viziunea actualului guvern, l-a dat premierul Victor Ponta, care a apreciat că redevenţele ar trebui reduse pentru explorările şi exploatările offshore, “pentru că altfel nimeni nu va investi miliarde de dolari dacă nu au facilităţi pentru a-şi recupera aceşti bani în următorii 5-10-15 ani”. Premierul a mai argumentat că în cazul redevenţelor este necesar un consens cu opoziţia, astfel încât sistemul care va fi adoptat să nu fie schimbat ulterior. Bugetul de stat încasează anual redevenţe miniere şi petroliere care se cifrează în jurul sumei de un miliard de lei.

     

  • Aşa se vinde moda de lux

    Jimmy Choo, Victoria Beckham, Issey Miyake sau Bally au deschis în ultimul an magazine la Londra, Ralph Lauren sau Tiffany au inaugurat magazine la Paris, iar Dior sau Valentino la New York, deşi costurile deschiderii şi ale exploatării unor astfel de magazine nu sunt deloc neglijabile.

    Unul din principalele motive ale acestui entuziasm investiţional din partea companiilor din industria luxului, este, spun experţii din domeniu, faptul că prin prezenţa în zone frecventate de potenţialii clienţi, pot atrage mai bine cumpărători pe care să-i convingă să revină ca să-şi procure şi alte produse şi astfel le pot da sentimentul că fac parte dintr-un club exclusivist. Impactul unei vizite într-un astfel de magazin poate fi chiar mai mare decât cel al unei campanii publicitare, susţin experţii.

    Pe de altă parte, mulţi clienţi nu se încumetă încă să cumpere direct online, ci preferă să vină într-un magazin după ce au căutat pe internet detalii despre articolele dorite. Marile companii din industria luxului, explică alţi specialişti, pun la bătaie resursele de care dispun pentru a se diferenţia de concurenţă, iar magazinele amenajate artistic sunt o metodă foarte bună.

  • Drumul spre alegeri anticipate

    La rândul său, preşedintele  ales Klaus Iohannis a acordat un interviu ziarului italian La Repubblica  în care a spus că este necesar un guvern de centru-dreapta, iar vicepreşedintele PNL, Cătălin Predoiu, desemnat să ocupe funcţia de premier într-un viitor guvern PNL, a estimat că până la finele lunii ianuarie vor fi finalizate politicile de guvernare a care acum se lucrează în comisiile partidului.

    Intenţia PNL de a reveni la putere a căpătat, în premieră, susţinerea preşedintelui Traian Băsescu, care a declarat că rămânerea  la putere a lui Victor Ponta este un element de discreditare a României pe plan extern, indiferent dacă guvernul va mai avea sau nu majoritate parlamentară, din mai multe considerente: amintirea episodului “loviturii de stat” din 2012, plagiatul, acuzaţiile că a fost ofiţer acoperit şi scandalul votului din diaspora.

    Dacă primele trei argumente fac parte din arsenalul tradiţional de atacuri ale preşedintelui şi au fost reluate acum de acesta pentru a readuce de partea sa electoratul “macovist”, dosarul votului din diaspora, proaspăt preluat de DNA şi în care există plângeri penale contra premierului, ar putea cunoaşte dezvoltări relevante pentru stabilitatea funcţiei de premier a lui Victor Ponta. De altfel, Ponta a declarat deja că va demisiona dacă DNA cere urmărirea sa penală în dosarul privind votul din diaspora. La aceasta se adaugă, în opinia lui Mircea Geoană, recent exclus din PSD, posibilitatea ca guvernul Ponta să cadă la presiunea unor proteste de stradă.

    Curentul de opinie care susţine schimbarea totală şi rapidă a puterii, prin orice mijloace, şi aducerea la guvernare a PNL cât mai repede posibil părea să cedeze în faţa celui mai moderat, care susţinea că guvernul Ponta (sau măcar un alt guvern PSD) ar trebui lăsat să se descurce cu bugetul, pentru ca PSD, în condiţii de presiune mediatică şi politică maximă, să fie erodat cât mai puternic în ochii electoratului. Unul dintre motivele de a mai lăsa la putere PSD, deşi mai puţin recunoscut, este şi acela că noul PNL nu s-a coagulat încă suficient (din fostul PNL şi fostul PDL), astfel încât promovarea rapidă la guvernare ar fi riscat să expună fie oameni nepregătiţi, fie lupte de orgolii între foştii penelişti şi foştii pedelişti.

    Intrarea în scenă a Comisiei Europene, cu strania sa pretenţie de ultimă oră la o reducere a deficitului bugetar până la 0,9% la anul, ar putea schimba însă lucrurile, precipitând căderea guvernului. La aceasta se adaugă faptul că întârzierea preluării puterii de către PNL ar lăsa loc de consolidare pe scena politică a unui PMP în frunte cu Traian Băsescu şi a viitorului partid condus de Monica Macovei, adepţii acesteia presând deja puternic la Klaus Iohannis pentru modificarea rapidă a legislaţiei electorale în aşa fel încât, la viitoarele alegeri (anticipate sau nu), partidul respectiv să poată ajunge în parlament.