Tag: uniunea europeana

  • UE a demarat acţiuni juridice în şapte state europene care au rămas pasive la scandalul Volkswagen

    Spania şi Luxemburg sunt celelalte state spre care se îndreaptă acuzaţiile Uniunii Europene (UE). Cehia, Lituania şi Grecia au fost acuzate că nici măcar nu au inclus posibilitatea de a amenda producătorul pentru potenţiale încălcări ale reglementărilor. Statele membre au două luni să răspundă.

    Mai mult, Comisia Europeană i-a cerut Germaniei şi Marii Britanii să declare că au refuzat să împărtăşească detalii despre breşele descoperite în reglementările care vizează emisiile din UE, în urma propriilor investigaţii realizate la începutul anului.

    „Autorităţile naţionale din Uniunea Europeană trebuie să se asigure că producătorii de maşini se supun legii”, a declarat Elzbieta Bienkowska, comisar european pentru Industrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Uniunea Europenă urmează să acorde drept de călătorie fără viză cetăţenilor din Ucraina şi Georgia

    În urma discuţiilor, la care au participat reprezentanţi ai statelor membre şi Parlamentului European, s-a ajuns la un compromis asupra termenilor mecanismului care poate fi folosit pentru suspendarea dreptul de călătorie fără viză în caz de urgenţă.

    În urma acestei măsuri, 45 de milioane de ucrainieni şi 5 milioane de georgieni vor primi dreptul de a călători pe teritoriul Uniunii Europene fără a mai avea nevoie de vize.

    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a avertizat miercuri că UE îşi riscă credibilitatea în cazul în care eşuează în răsplătirea Ucrainei şi Georgiei pentru reformele dure cerute de Bruxelles. Preşedintele ucrainean Petro Poroshenko a descris drept “încurajatoare ştirile de la Bruxelles”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bucureştiul, somat să transpună directiva privind recunoaşterea calificărilor profesionale

    Directiva prevede un sistem modern al UE de recunoaştere a calificărilor profesionale care simplifică şi face mai rapidă recunoaşterea calificărilor profesionale dintr-o altă ţară şi care garantează respectarea cerinţelor ţării gazdă.

    Directiva trebuia să fie transpusă în legislaţia naţională până la 18 ianuarie 2016. Cu toate acestea, Letonia şi România încă nu au comunicat Comisiei Europene transpunerea sa completă.

    Statele membre au acum la dispoziţie două luni pentru a notifica Comisiei transpunerea completă a directivei; în caz contrar, Comisia poate decide să le aducă în faţa Curţii de Justiţie a UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce vor trebui să aibă tot timpul la ei, după Brexit, românii din Marea Britanie

    Milioane de cetăţeni europeni care trăiesc în Marea Britanie vor fi nevoiţi să aibă asupra lor documente de identitate pentru a demonstra că au dreptul să rămână în Regat şi după Brexit.

    Anunţul a fost făcut luni de către guvernul britanic, prin vocea secretarului de stat Amber Rudd: “Vom urma mai mulţi paşi, asigurându-ne că tehnologia disponibilă va uşura acest proces şi că vom acorda atenţie fiecărui imigrant.”

    Premierul Theresa May a declarat că speră să poată acorda drept de şedere unui număr de 3 milioane de cetăţeni europeni care locuiesc în Marea Britanie. În acelaşi timp, un milion de expaţi britanici ar urma să primească dreptul de a locui în ţările membre UE în care s-au stabilit.

  • Cum şi-a furat România singură căciula. Plăteşte proiecte din bani viitori de la UE, deşi în trecut avea aceşti bani în buzunar

    Şapte proiecte de infrastructură – în valoare de 500 mil. euro – care trebuia finalizate pe exerciţiul financiar al UE 2007-2013 au primit acceptul Comisiei Europene pen­tru a fi fi­nan­ţate pe no­ul exerciţiu bugetar, 2014-2020, astfel încât banii deja cheltuiţi să nu fie ceruţi înapoi.

    Este un lucru bun, prin urmare, dar, practic, banii necheltuţi din exer­ciţiul financiar 2007-2013 cu care tre­buia fi­nalizate aceste proiecte se în­torc la bu­getul european, iar România le con­tinuă cu banii alocaţi exercţiului fi­nan­ciar 2014-2020, bani care puteau fi investiţi însă în alte proiecte dacă lu­cră­­rile în discuţie erau terminate la timp. Potrivit comisarului pentru poli­tică regională Corina Creţu, prin aceste decizii de eşalonare a unor proiecte România „beneficiază de o şansă în plus“ în utilizarea fondurilor europene ce i-au fost alocate – 147 de milioane de euro pentru infrastructura de transport şi aproximativ 355 de milioane de euro pentru proiecte „fazate“ de infra­structură de apă şi apă uzată.

    Proiectele de infrastructură de transport în discuţie sunt:

    – drumul naţional Piteşti-Câmpu­lung-Braşov: modernizarea DN 73;

    – autostrada Sebeş-Turda: noua autostradă de 70 km va face legătura între autostrăzile A1 (Orăştie–Sibiu) şi A3 (Gilău-Câmpia Turzii);

    – drumul naţional DN 76: rea­bili­tarea drumului naţional între Deva şi Oradea.

     

    Alte patru proiecte aprobate vizează extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţele Braşov, Hune­doara, Olt şi Tulcea.

    „Fazarea“ (finanţarea de la un exerciţiu financiar la altul) unor proiecte este un mecanism de evitare a returnării unor fonduri europene de sute de milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce vor trebui să aibă tot timpul la ei, după Brexit, românii din Marea Britanie

    Milioane de cetăţeni europeni care trăiesc în Marea Britanie vor fi nevoiţi să aibă asupra lor documente de identitate pentru a demonstra că au dreptul să rămână în Regat şi după Brexit.

    Anunţul a fost făcut luni de către guvernul britanic, prin vocea secretarului de stat Amber Rudd: “Vom urma mai mulţi paşi, asigurându-ne că tehnologia disponibilă va uşura acest proces şi că vom acorda atenţie fiecărui imigrant.”

    Premierul Theresa May a declarat că speră să poată acorda drept de şedere unui număr de 3 milioane de cetăţeni europeni care locuiesc în Marea Britanie. În acelaşi timp, un milion de expaţi britanici ar urma să primească dreptul de a locui în ţările membre UE în care s-au stabilit.

  • Comisia Europeană a aprobat fazarea unor proiecte majore de infrastructură pentru România

    Şapte proiecte majore de infrastructură, care trebuiau finalizate pe vechiul cadru financiar al UE (2007-2013), au primit undă verde de la Bruxelles să îşi continue finanţarea pe noul buget astfel încât să nu se piardă banii. Este vorba despre trei proiecte de drumuri şi patru de apă şi canalizare.

    Comisarul european pentru politică regională Corina Creţu a aprobat fazarea a şapte proiecte majore pentru România. Cele şapte proiecte sunt cofinanţate prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sau prin Fondul de coeziune, se anunţă într-un comunicat transmis luni de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

    „Prin aceste decizii de eşalonare a unor proiecte majore, România beneficiază de o şansă în plus în utilizarea fondurilor europene ce i-au fost alocate – 147 de milioane de euro pentru infrastructura de transport şi aproximativ 355 de milioane de euro pentru proiecte de infrastructură de apă şi apă uzată. Sper ca aceste proiecte să fie implementate cu succes în termenele prevăzute, iar la finalizarea lor să constatăm că investiţiile cofinanţate cu bani europeni au dus la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a românilor”, a declarat comisarul pentru politică regională Corina Creţu.

    Proiectele de infrastructură de transport sunt:
    – drumul naţional Piteşti-Câmpulung-Braşov: modernizarea DN 73;
    – autostrada Sebeş-Turda: noua autostradă de 70 km va face legătura între autostrăzile A1 (Orăştie–Sibiu) şi A3 (Gilău-Câmpia Turzii);
    – drumul naţional DN 76: reabilitarea drumului naţional între Deva şi Oradea.

    Alte patru proiecte aprobate vizează extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţele Braşov, Hunedoara, Olt şi Tulcea.

    O bună parte din fondurile europene alocate în cadrul vechiului buget al UE (2007-2013) pentru infrastructură riscă să fie pierdute fiindcă lucrările nu vor fi terminate până la sfârşitul acestui an.

    Fazarea acestor proiecte, cu aprobarea primită de la Comisia Europeană, este o metodă prin care autorităţile susţin că încearcă să nu piardă fondurile europene, care mai pot fi cheltuite până la 31 decembrie.

  • Ministru italian: Brexit a iniţiat dezintegrarea Europei

    Votul Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană a demarat procesul de „dezintegrare” al Blocului comunitar, a declarat Sandro Gozi, ministrul italian al Afacerilor Europene, citat de site-ul ziarului The Independent.

    Sandro Gozi, unul dintre aliaţii politici ai premierului Matteo Renzi, a afirmat că statul italian întâmpină ”o perioadă de nesiguranţă” în urma respingerii amendamentelor constituţionale în referendum.

    Ministrul, care face parte din Partidul Democrat, de centru-stânga, susţine că respingerea referendumului reprezintă o oportunitate pierdută de a reforma instituţiile europene şi de a salva UE de la dezbinare.

    “Cred că începutul dezintegăririi UE a început o dată cu Brexitul”, a spus Gozi.

    ”Depinde de celelalte 27 de Guverne să relanseze Europa. Aceasta a fost politica noastră; acesta a fost ţelul nostru în cadrul Guvernului Renzi. Este clar acum că Europa pierde un actor politic important în procesul său de relansare”, a adăugat acesta.

    Aceste afirmaţii au loc după ce premierul Italiei, Matteo Renzi, a anunţat, duminică seară, că a luat decizia de a demisiona, după ce majoritatea cetăţenilor italieni au respins, prin referendum, reformele constituţionale propuse.

  • Provocările Europei

    După anii în care Europa a fost zguduită de criza economică, a apărut un nou test pentru bătrânul continent: exitul Marii Britanii. O decizie care poate să devină un precedent ce ameninţă „visul european”. Wolfgang Schäuble, ministrul german de finanţe, povesteşte de ce referendumul privind Brexitul este încă un semnal de alarmă ce reprezintă expresia unor nemulţumiri comune.

    Într-un moment în care atenţia întregii Europe este concentrată pe Brexit şi implicaţiile acestuia, Wolfgang Schäuble, ministrul de finanţe german, a povestit în timpul unei vizite în România de ce referendumul privind Brexitul este încă un semnal de alarmă ce reprezintă expresia unor nemulţumiri comune. În aceste condiţii, el a invocat necesitatea unor eforturi suplimentare din partea instituţiilor europene pentru a se apropia de cetăţeni în condiţiile în care „punţile dintre institţiile europene şi cetăţeni au devenit greu de identificat”.

    Schäuble a atenţionat că Europa nu este în cea mai bună situaţie istorică şi nu ar trebui să ne amăgim. Iar problema de bază este că majoritatea cetăţenilor nu înţeleg prea bine ce înseamnă Europa pentru ei. „Este necesar ca Europa să vină cu măsuri vizibile, palpabile. Să demonstrăm că se pot depăşi problemele, dar doar rămânând uniţi”, a spus Wolfgang Schäuble la Bucureşti, sosit într-o vizită anunţată din scurt.

    În privinţa Brexitului, ministru de finanţe german a transmis un mesaj ferm spunând că europenii nu trebuie să dea dovadă de foarte mare flexibilitate în discuţiile legate de ieşirea Marii Britanii din UE. Şi a avertizat că dacă Marea Britanie vrea să menţină accesul la piaţa unică, trebuie să respecte toate regulile.

    „Toţi regretăm decizia luată. Este o decizie a britanicilor. Este treaba lor să decidă asupra evoluţiei lor. Este clar că ne afectează pe toţi. Însă, britanicii trebuie să aleagă. Trebuie să le spunem că dacă vor să menţină accesul la piaţa comună, atunci trebuie să respecte toate regulile pieţei comune. Dacă nu vor să le accepte, nu pot avea acces la piaţa UE. Nu trebuie să dăm dovadă de foarte mare flexibilitate”, a subliniat ministrul de finanţe german.

    Intenţia este de a minimiza efectele negative ale Brexitului atât asupra Uniunii Europene, cât şi asupra Marii Britanii, susţine oficialul german. „Trebuie să dăm dovadă de coeziune în Europa, să demonstrăm că regulile sunt valabile pentru toţi. Trebuie să le dovedim oamenilor că Europa reprezintă plusvaloare.”

    Liderii Uniunii Europene au avertizat Marea Britanie că va putea menţine accesul la piaţa comunitară doar dacă va contribui la bugetul european şi va permite circulaţia cetăţenilor UE pe teritoriul britanic.

    Wolfgang Schäuble, cel mai puternic ministru din cabinetul cancelarului Angela Merkel, a fost la originea multor decizii importante luate de liderii zonei euro din ultimii ani. În stadiile timpurii ale crizei, Schäuble a propus crearea unui „Fond Monetar European” pentru a salva statele aflate în dificultate, idee considerată radicală la acea vreme. După un an şi jumătate, zona euro a pus bazele unui mecanism de finanţare permanent, Mecanismul European de Stabilitate, instituţie care seamănă cu fondul monetar dorit de Schäuble. Tot Schäuble a iscat vâlvă prin poziţia inflexibilă în negocierile dure privind datoria Greciei.

    Acum Schäuble aduce în discuţie necesitatea politicilor fiscale şi monetare comune la nivelul UE, spunând că multe probleme din Europa ar fi uşor de rezolvat, dar nu suntem gata pentru implementare. El a amintit de o declaraţie a preşedintelui Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, conform căreia dacă nu respecţi regulile pe care tu le-ai făcut şi le-ai impus, nu poţi avea pretenţia ca alţii să aibă încredere în moneda ta.

    Un adept al austerităţii şi al regulilor stricte, Wolfgang Schäuble a susţinut ideea ca Uniunea Europeană să modifice sistemul instituţional astfel încât regulile privind deficitul bugetar să se aplice cu stricteţe. El a criticat recent Comisia Europeană pentru atitudinea flexibilă faţă de Franţa, Spania, Italia şi Portugalia. Şi a propus ca reglementările privind deficitul să fie implementate de Mecanismul European de Stabilitate în condiţiile în care din cauza caracterului „politic“, Comisia Europeană evită să aplice riguros reglementările privind deficitul bugetar.

    „Trebuie să luptăm în continuare împreună, pentru ca regulile să fie respectate. Avem o uniune bancară pe care am sprijinit-o şi am dus-o mai departe. Dorim să ne îndreptăm spre uniunea pieţelor de capital. Este centrul integrării UE şi contribuie la stabilitatea acesteia.”

    Una dintre problemele recente care au evidenţiat fragilitatea unităţii la nivelul Uniunii Europene este problema migranţilor, după cum a amintit ministrul de finanţe german. „Fluxurile de migranţi, din Orientul Mijlociu şi Africa, fie că ne place sau nu, pot pune în pericol stabilitatea noastră internă. Este nevoie de o protecţie comună a frontierelor. Trebuie să distribuim echitabil povara. Trebuie să colaborăm cu statele învecinate, astfel încât traficanţii de migranţi să fie opriţi. Pledez pentru o abordare umanistă. Să nu îi mai lăsăm pe refugiaţi să moară în Marea Mediterană. Altfel, nu mai trebuie să vorbim de valori europene. Solidaritatea nu înseamnă niciodată o stradă cu sens unic. Există mai multe posibilităţi.”

  • În România se pierd în fiecare an 3,6 miliarde lei şi 26,000 de locuri de muncă din cauza contrafacerii şi piratării

    Milioane de cumpărători din UE-28 cumpără cadouri de Crăciun pentru familie şi prieteni. Dar efectul economic negativ al produselor contrafăcute şi piratate se face simţit pe durata întregului an.

    O serie de studii realizate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) prin intermediul Observatorului European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală estimează că peste 212 de miliarde lei– sau 7,4 % din totalul vânzărilor – se pierd anual în nouă sectoare din cauza prezenţei pe piaţă a produselor falsificate. În fiecare an, alte 156 de miliarde lei din economia Uniunii Europene se pierd din cauza efectelor indirecte ale contrafacerii şi ale pirateriei din aceste sectoare, deoarece producătorii cumpără mai puţine produse şi servicii de la furnizori, ceea ce se repercutează şi asupra altor domenii printr-un efect de domino.

    Cele nouă sectoare afectate sunt următoarele: produse cosmetice şi de îngrijire personală; îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii; articole sportive; jucării şi jocuri; bijuterii şi ceasuri de mână; genţi de mână; muzică înregistrată; băuturi spirtoase şi vin; produse farmaceutice.

    Aceste pierderi din vânzări înseamnă aproape 500 000 de locuri de muncă care se pierd în mod direct sau nu mai sunt create în aceste sectoare în UE deoarece producătorii legitimi şi, în unele cazuri, distribuitorii produselor corespondente angajează mai puţine persoane decât ar angaja în absenţa contrafacerii şi a pirateriei.

    Dacă se ia în considerare efectul de domino al produselor contrafăcute asupra altor sectoare, înseamnă că în alte sectoare ale economiei UE se pierd încă 290 000 de locuri de muncă.

    În România se estimează că anual se pierd 3,667 de milioane lei în mod direct ca urmare a contrafacerii de produse în sectoarele identificate, ceea ce reprezintă 15,9 % din vânzările acestora. Aceasta înseamnă pierderea directă a 26 000 de locuri de muncă în sectoarele respective.

    România este a doua dintre ţările cele mai afectate de pierderi de vânzări din cauza contrafacerii (mai mult decât dublul mediei UE). Medicamentele reprezintă sectorul cel mai afectat, vânzările pierdute reprezentând 16,6 % din vânzările legitime, ceea ce înseamnă de patru ori mai mult decât media UE, şi este sectorul cu cel mai mare volum de vânzări pierdute în termeni absoluţi din cauza contrafacerilor, care însumează peste jumătate din pierderile de vânzări înregistrate în toate sectoarele.

    Aceste studii au fost realizate de EUIPO în perioada martie 2015-septembrie 2016 pentru a crea o imagine mai completă privind costurile economice ale contrafacerii şi ale pirateriei în UE.

    Seria de studii urmăreşte, de asemenea, efectul falsurilor asupra finanţelor publice. În total, pierderea anuală de venituri publice cauzată de contrafacerea şi pirateria din cele nouă sectoare este estimată la 64 miliarde lei, reprezentând pierderi de impozit pe venit, TVA şi accize.