BusinessMagazin

Blog

  • ANALIZĂ: Asasinarea lui Boris Nemţov continuă seria de crime care vizează criticii Kremlinului

    Boris Nemţov, în vârstă de 55 de ani şi o figură carismatică a politicii ruse, s-a remarcat în timpul fostului preşedinte rus Boris Elţîn şi a devenit un critic înverşunat al preşedintelui Vladimir Putin. El a fost împuşcat mortal de persoane necunoscute, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în apropierea Kremlinului.

    “Aceasta este una dintre ultimele asasinări ale unor persoane care au criticat autorităţile din Rusia în ultimii ani. Nu ştim, bineînţeles, cine a făcut acest lucru sau de ce, dar cu siguranţă va trimite un mesaj îngrozitor persoanelor care luptă pentru aceeaşi cauză pentru care a luptat Nemţov”, remarcă reporterul New York Times Peter Baker, pentru CNN.

    Jurnalistul consideră că este posibil ca această crimă să nu aibă totuşi o conexiune politică: “În Rusia există mai multe niveluri, lucruri pe care nu le vedem. Nu putem exclude (un motiv despre care noi nu ştim). Dar chiar dacă nu este o lovitură politică, acest asasinat are ramificaţii politice puternice”.

    Asasinarea liderului opoziţiei ruse este ultima dintr-o serie de crime comise în ultimii ani şi care au vizat critici ai preşedintelui rus Vladimir Putin, unii dintre aceştia fiind ucişi cu cruzime.

    Unul dintre cele mai proeminente astfel de asasinate a fost cel al jurnalistei Anna Politkovskaia, la 7 octombrie 2006, chiar în ziua în care Vladimir Putin sărbătorea împlinirea a 54 de ani.

    Politkovskaia, unul dintre puţinii jurnalişti ruşi care au denunţat abuzurile din timpul şi de după războiul din Cecenia, a fost ucisă în holul clădirii din Moscova în care locuia. Ea lucra pentru publicaţia Novaia Gazeta.

    Organizatorul şi executantul asasinării jurnalistei Anna Politovskaia au fost condamnaţi în iunie 2014 la închisoare pe viaţă de un tribunal din Moscova, în timp ce trei dintre complicii acestora au primit pedepse cuprinse între 12 şi 20 de ani de închisoare. Rustam Mahmudov a fost declarat vinovat că a tras asupra jurnalistei în momentul intrării în imobilul în care locuia, în timp ce Lom-Ali Gaitukaev, unchiul asasinului, a fost identificat drept organizatorul atentatului. De asemenea, tribunalul l-a condamnat la 20 de ani de închisoare pe poliţistul Serghei Hagikurbanov, găsit vinovat pentru participare la pregătirea asasinatului. Cei doi fraţi ai atacatorului, Ibragim şi Djabrail Mahmudov, acuzaţi că au supravegheat-o pe Anna Politovskaia şi l-au avertizat pe fratele lor în momentul sosirii, au primit pedepse de 12, respectiv 14 ani de închisoare. Ancheta nu a reuşit însă identificarea unor eventuale persoane care să fi comandat asasinatul.

    Asasinarea jurnalistei a fost urmată de alte crime.

    În noiembrie 2006, Aleksandr Litvinenko, un transfug din serviciile secrete ruse (FSB) care colabora cu serviciul britanic de informaţii externe MI6, a murit la Londra, la vârsta de 43 de ani, după ce a fost otrăvit cu poloniu-210, o substanţă radioactivă extrem de toxică şi aproape nedectabilă. El a fost prima victimă a unui “asasinat radioactiv”.

    Într-o scrisoare sfâşietoare şi plină de furie, redactată pe patul de moarte, Litvinenko l-a acuzat pe Vladimir Putin că a ordonat asasinarea sa, o acuzaţie pe care Kremlinul a respins-o de fiecare dată.

    “Puteţi reuşi să reduceţi la tăcere un om, dar nemulţumirea protestelor din întreaga lume vă va răsuna în urechi tot restul vieţii, domnule Putin”, le-a dictat el poliţiştilor care au venit să îi ia depoziţia.

    La doi ani după asasinarea Annei Politkovskaia, jurnalistul rus Mihail Beketov a fost victima unei agresiuni violente, în urma căreia a devenit hemiplegic, după mai multe luni petrecute în comă, având amputate câteva degete şi un picior şi fiind incapabil să vorbească.

    Redactor-şef al unei publicaţii din Himki, un oraş de la periferia moscovită, Beketov, care a lansat o serie de acuzaţii de corupţie la adresa proiectului controversat de construire a unei autostrăzi, apărat de administraţia locală, a decedat în aprilie 2013, la vârsta de 55 de ani.

    În ianuarie 2009, avocatul Stanislav Markelov, în vârstă de 34 de ani, şi jurnalista Anastasia Baburova, în vârstă de 25 de ani, care lucra pentru bisăptămânalul Novaia Gazeta, au fost împuşcaţi mortal în centrul capitalei ruse.

    Stanislav Markelov a fost ucis imediat după ce a denunţat într-o conferinţă de presă eliberarea fostului colonel rus Iuri Budanov, condamnat la zece ani de închisoare, în 2003, pentru că sugrumase o tânără de origine cecenă în vârstă de 18 ani. Jurnalista a fost rănită în timp ce încerca să îl oprească pe agresor şi a murit la spital. Ea era stagiară la Novaia Gazeta, pentru care a lucrat şi Anna Politkovskaia, şi scrisese numeroase articole vizând problemele de rasism şi ultranaţionalism din Rusia.

    Într-un interviu acordat în martie 2009, preşedintele rus de atunci Dmitri Medvedev recunoştea că în Rusia au loc asasinate politice, în urma mai multor crime neelucidate comise la Moscova, ale căror victime au fost mai mulţi jurnalişti. “Nu cred că este vorba în toate cazurile de acţiuni politice. Dar în unele situaţii este posibil să fie vorba despre răzbunare politică, sunt absolut sigur”, afirma el.

    În iulie 2009, Natalia Estemirova, care reprezenta organizaţia neguvernamentală Memorial în Cecenia şi lupta împotriva abuzurilor comise de autorităţile acestei republici instabile din Caucazul de Nord, a fost răpită şi ucisă în Caucazul rusesc.

    Trupul Nataliei Estemirova a fost găsit într-o pădure din apropiere de Nazran, principalul oraş din Inguşetia, cu urme de gloanţe. Aceasta era o apropiată a jurnalistei Anna Politkovskaia şi unul dintre puţinii critici ai execuţiilor din Cecenia în timpul celor două conflicte între forţele separatiste şi armata rusă, după dezmembrarea URSS.

    După o perioadă de acalmie, în martie 2013, opozantul rus Boris Berezovski, în vârstă de 67 de ani, care era exilat în capitala britanică din 2000, a fost găsit mort în reşedinţa sa din Ascot, un oraş situat la aproximativ 60 de kilometri sud-vest de Londra. În urma autopsiei s-a stabilit că probabila cauză a morţii este spânzurarea, iar medicul legist nu a găsit nicio urmă de agresiune. Apropiaţi ai lui Berezovski au susţinut însă că suspectează că a fost vorba despre un asasinat.

    Fostă eminenţă gri a Kremlinului în timpul lui Boris Elţîn, căzut în dizgraţie odată cu preluarea puterii de către Vladimir Putin, Berezovski obţinuse statutul de refugiat politic în Marea Britanie în 2003. Moscova a cerut Londrei în mai multe rânduri, dar fără succes, extrădarea acestui om de afaceri controversat, inculpat în Rusia pentru că a făcut apel la o lovitură de stat. El era vizat de numeroase anchete în Rusia, ultima datând din mai, după ce le-a propus o recompensă celor care “îl vor aresta pe periculosul criminal Putin”.

  • STUDIU: Fumatul nu ajută la slăbit. Renunţarea la acest obicei poate duce la pierderea în greutate

    Cercetarea a arătat că fumatul a atenuat abilitatea femeilor supraponderale de a simţi gustul zahărului şi al alimentelor bogate în grăsimi, ceea ce înseamnă că a dus la consumul mai multor calorii pentru a satisface nevoia de astfel de alimente.

    Oamenii de ştiinţă au efectuat o serie de teste pe diferite grupuri de femei cărora li s-au oferit spre degustare mai multe budinci de vanilie care conţineau cantităţi diferite de grăsime. Participantele la studiu au fost rugate să evalueze budincile din punctul de vedere al intensităţii gustului dulce.

    Yanina Pepino, profesor asistent de medicină la Washington University School of Medicine, şi Julie Mennella, biopsiholog la Monell Center din Philadelphia, au studiat patru grupe de femei, cu vârsta între 21 şi 41 de ani, potrivit dailymail.co.uk.

    Grupele erau alcătuite din femei obeze fumătoare, femei obeze nefumătoare, fumătoare cu greutate normală şi nefumătoare cu greutate normală.

    “Comparativ cu celelalte trei grupuri, participantele obeze şi fumătoare au perceput mai puţin gustul dulce şi textura cremoasă a budincilor”, a spus Pepino.

    “Rezultatele noastre arată că apariţia acestor pofte intense, dar însoţite de o lipsă a abilităţii de a simţi gustul dulce şi grăsimea din alimente, ar putea face ca femeile să mănânce mai mult. Din moment ce fumatul şi obezitatea sunt factori de risc pentru boli cardiovasculare şi metabolice, povara suplimentară de a te lupta cu pofta de grăsimi şi zahăr, fără a le simţi pe deplin gustul, ar putea fi o ameninţare reală la adresa sănătăţii”, a mai explicat cercetătoarea.

    Cercetarea se adaugă unei serii tot mai mari de dovezi care pun la îndoială credinţa că fumatul ajută la menţinerea unei greutăţi normale.

    Studii anterioare au arătat că fumătorii consumă mai multă carne, grăsimi saturate şi alcool decât nefumătorii şi au un nivel scăzut al aportului de vitamina C în interiorul organismului.

  • STUDIU: Grăsimile bune pentru organism şi cantităţile recomandate

    Vitaminele A, D şi E, alături de acizii graşi esenţiali, se regăsesc în mod obişnuit în alimente cu conţinut mare de grăsimi, astfel că includerea acestora în alimentaţie nu trebuie evitată, ci dimpotrivă. Aceşti compuşi pot ajuta la prevenirea şi controlul unor maladii precum cele cardiovasculare, diferite tipuri de cancer, deficienţe ale sistemului imunitar, artrita, probleme ale pielii, sindromul premenstrual şi simptome ale menopauzei.

    Laptele este bine să fie consumat în varianta integrală. Motivul este acela că laptele integral asigură un sentiment de saţietate mai îndelungat, iar unele studii au arătat că unii acizi graşi din lapte pot ajuta la controlul greutăţii corporale. Cantitatea zilnică recomandată este de 250 de mililitri (o cană).

    Ouăle, contrar părerilor împământenite, sunt bune pentru organism şi pot fi consumate de până la patru ori pe săptămână, potrivit experţilor. Studiile au arătat că nivelul colesterolului din organism nu creşte sub influenţa consumului de ouă.

    Uleiul de măsline este foarte bun în salate, dar devine periculos, cu potenţial cancerigen, când este încălzit şi nu ar trebui să fie niciodată folosit pentru prăjit. Sfatul specialiştilor este ca pentru prăjit să fie utilizat uleiul de floarea soarelui sau de rapiţă, care rezistă mult mai bine temperaturilor înalte.

    Carnea roşie poate fi consumată de patru ori pe săptămână, în cantităţi de circa 100 de grame, dar este important să provină de la animale hrănite cu iarbă, în mod natural, nu crescute în ferme de îngrăşare cu nutreţuri îmbogăţite sintetic cu diverse substanţe.

    Carbohidraţii din pâinea albă şi produsele similare trebuie evitaţi. În schimb, alimentele pe bază de cereale integrale sunt recomandate. Alimente precum orezul, pastele şi pâinea albă sunt convertite în zahăr, ceea ce ridică riscul de dezvoltare a diabetului de tip II.

    Carnea procesată este un aliment care trebuie evitat. Aceste produse conţin cantităţi mari de grăsimi trans şi de sare. Deşi sunt foarte gustoase, beneficiile sunt mult mai mici decât riscurile pentru sănătate.

    Iaurtul, ca şi în cazul laptelui, trebuie consumat în varianta integrală. Iaurturile degresate au uneori adaos de zahăr pentru a suplini gustul dat de grăsimile îndepărtate.

    Sucurile de fructe au fost promovate mult timp ca adevărate soluţii minune, dar de fapt sunt rele pentru organism. Procesul de extragere a sucului din fructe duce la pierderea fibrelor, care sunt o parte importantă a beneficiului nutriţional al acestora. De asemenea, prin consumarea sucului şi nu a fructului întreg, aportul de zahăr în organism creşte, pentru că de fapt sunt consumate mai multe fructe.

    Ciocolata este foarte bună pentru inimă, dar doar cea cu minimum 70% cacao. Ciocolata albă şi cea cu lapte sunt pline de grăsime şi zahăr, cu foarte puţină cacao, astfel încât este bine să fie evitată.

    Untul este bine să fie folosit în porţii mici şi este recomandat în detrimentul margarinelor sau al altor sortimente de alimente tartinabile asemănătoare.

  • Relu Fenechiu, condamnat în dosarul ”Transformatorul”, transferat de la Iaşi la Penitenciarul Vaslui

    Administraţia Naţională a Penitenciarelor a decis, la sfârşitul acestei săptămâni, transferarea lui Relu şi Lucian Fenechiu, condamnaţi definitiv, în ianuarie 2014, la câte cinci ani de închisoare în dosarul ”Transformatorul”, de la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi în unitatea cu regim semideschis şi deschis de la Vaslui, în condiţiile în care cei doi au ispăşit o cincime din pedeapsă.

    Odată cu schimbarea regimului de detenţie, din închis în semideschis, Relu Fenechiu şi fratele acestuia vor avea la Penitenciarul Vaslui o serie de drepturi în plus faţă de ceea ce au beneficiat în unitatea de detenţie de la Iaşi.

    Potrivit reprezentanţilor Penitenciarului Vaslui, cei doi se vor bucura de ”o libertate în plus de mişcare” şi vor putea ieşi la muncă în afara unităţii de detenţie, însă sub pază.

    ”Cele două persoane private de libertate au ajuns în custodia Penitenciarului Vaslui, în urma unei decizii a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Cei doi sunt cazaţi într-o celulă cu patru paturi, au în permanenţă uşa deschisă, beneficiind astfel de o libertate în plus de mişcare, însă doar pe un anumit traseu strict stabilit de penitenciar, conform legii”, a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Vaslui, Nicolae Toma.

    Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut, în 30 ianuarie 2014, pedeapsa dispusă în 12 iulie 2013 de un complet de trei judecători în cazul fostului ministru şi deputat PNL Relu Fenechiu, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, acesta având de executat cinci ani de închisoare.

    La aceeaşi pedeapsă au fost condamnaţi fratele fostului ministru al Transporturilor, Lucian Fenechiu, şi Mihai Bogdan Damian. Ioan Turbatu, director general al Sucursalei de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice (SISEE) Moldova în perioada 2002-2004, şi Ion Mărghidan, director general al aceleiaşi instituţii în perioada 2004-2005, au fost condamnaţi la câte şase ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu în formă calificată. Petru Andronache, director comercial al SISEE Moldova în perioada 2002-2005, a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare şi cinci ani interzicerea unor drepturi, pentru abuz în serviciu în formă calificată.

    Instanţa a mai dispus ca cei şase inculpaţi să plătească, în solidar, peste 5,7 milioane de lei, reprezentând daune materiale către SISEE Moldova.

    Relu Fenechiu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iunie 2012, în dosarul “Transformatorul”, fiind acuzat că prin firmele sale a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei.

    Relu Fenechiu a fost membru al PNL timp de 18 ani şi se afla la al treilea mandat de deputat în momentul condamnării. El a fost preşedintele PNL Iaşi din 2004, iar din 2008 a deţinut funcţia de vicepreşedinte al PNL la nivel central, după decizia instanţei demisionând din PNL.

    De asemenea, Fenechiu a fost ministru al Transporturilor timp de şapte luni, până în iulie 2013, când s-a retras din această funcţie ca urmare a condamnării în primă instanţă în dosarul Transformatorul.

  • Ce înseamnă 
uniune energetică

    Faptul că Bulgaria a renunţat atât de greu la South Stream şi că Ungaria şi-a văzut de relaţia energetică privilegiată cu Rusia a pus în evidenţă principalul obstacol în calea centralizării deciziilor de politică energetică în UE – principiul subsidiarităţii (conform tratatelor UE, opţiunile în materie energetică aparţin statelor membre). Acesta e contextul în care CE a adoptat, săptămâna trecută, strategia privind ununea energetică, definită de comisarul de resort Maros Sefcovic (foto) drept „cel mai ambiţios proiect energetic de la Comunitatea Cărbunelui şi a Oţelului“ din 1951.

    Două au fost ideile discutate în mod special, potrivit European Voice. Prima a fost cea a unui sistem de guvernanţă energetică modelat după cel actual al „semestrului economic european“, cu monitorizări şi recomandări periodice, care să împiedice statele membre să ia decizii care ar dăuna sistemului energetic european în ansamblu, fără ca această cenzură de la centru să presupună o modificare a tratatelor UE. A doua a vizat un mecanism de achiziţie în comun a gazelor naturale, propus de Polonia; ideea s-a lovit însă de opoziţia ţărilor occidentale şi a Norvegiei, astfel încât deşi Sefcovic a promis că va fi rediscutată ulterior, probabil aceasta nu se va mai întâmpla.

    Măsurile propuse de către CE, conform comunicatului final publicat, includ politici în materie de eficienţă (până în 2030, UE vrea să majoreze cu cel puţin 27% producţia de energie din surse regenerabile şi să amelioreze cu cel puţin 27% eficienţa energetică), o comunicare privind interconectarea (cel puţin 10% din capacitatea de producţie de energie electrică a unui stat membru să poată depăşi frontierele până în 2020) şi viziunea pentru un acord global privind clima obligatoriu din punct de vedere juridic, care va fi discutat la Paris în decembrie 2015.

    Comunicatul precizează că Uniunea energetică înseamnă şi „clauza de solidaritate“, adică „reducerea dependenţei de furnizori unici şi sprijinirea deplină pe vecinii lor, în special atunci când se confruntă cu întreruperi ale aprovizionării cu energie; creşterea transparenţei în ceea ce priveşte acordurile încheiate de ţările UE în vederea achiziţionării de energie electrică sau de gaze naturale din ţările terţe“

  • Mica axă Bucureşti-Berlin

    E adevărat însă că, în chestiunea conflictului cu Rusia, Iohannis s-a pronunţat contra ideii americane de înarmare a Ucrainei, poziţie coincidentă cu cea a cancelarului german Angela Merkel şi opusă faţă de cea a premierului britanic David Cameron.

    Aflat în vizită în Germania imediat după vizita în R. Moldova, Klaus Iohannis a declarat admiraţia pentru eforturile Berlinului de mediere a acordului Minsk 2 şi şi-a expus în conferinţa de presă comună cu Angela Merkel concluziile după întâlnirile de la Chişinău, spunând că nu există semnale că Rusia ar putea face în R. Moldova ceea ce a făcut în Ucraina: din nou o poziţie coincidentă cu cea a cancelarului german şi opusă faţă de cea a mai multor oficiali ai NATO, analişti sau politicieni americani ori britanici care insistă în ultima vreme că Europa ar trebui să se pregătească de repetarea în R. Moldova a unui scenariu de tip ucrainean, cu război în Transnistria, sau chiar de destabilizarea zonei prin atacarea altui stat din est.

    Vizita în Germania i-a prilejuit şefului statului şi o pledoarie pentru deblocarea de către Germania a aderării României la spaţiul Schengen, unul dintre argumente fiind şi „capacitatea şi contribuţia demonstrată de România la asigurarea securităţii frontiere externe a Uniunii“. Angela Merkel a spus că nu poate promite acum nimic în privinţa posibilităţii de aderare a României la Schengen în 2015, recunoscând însă că ultimele rapoarte MCV despre România au fost pozitive.

  • BIOGRAFIE: Boris Nemţov, un reformator liberal devenit critic înverşunat al lui Vladimir Putin

    El era, de asemenea, cercetător domeniul nuclear, un ecologist şi tatăl a patru copii.

    Nemţov a fondat numeroase mişcări de opoziţie după ce a părăsit Parlamentul rus în 2003 şi a fost copreşedintele Partidului Republican – Partidul Libertăţii Poporului din 2012.

    El a fost un critic vocal şi proeminent al lui Putin, denunţându-l pentru participarea Rusiei la criza din Ucraina, pentru deteriorarea situaţiei economice şi pentru corupţia care a înconjurat pregătirea Jocurilor Olimpice de la Soci din 2014.

    Nemţov era un membru de seamă al mişcării liberale Solidarnost.

    Alături de alte figuri de opoziţie, Aleksei Navalnîi şi Gary Kasparov (fost campion la şah), Nemţov a jucat un rol proeminent în marşurile opoziţiei din Moscova după alegerile controversate din 2011. El a fost arestat pentru participarea la aceste proteste şi a fost deţinut în 2011 timp de 15 zile.

    În pofida faptului că era un membru proeminent al opoziţiei, el nu era mereu de acord cu opoziţia liberală fracturată a Rusiei. În 2011, potrivit unor înregistrări, el îi numea pe susţinătorii opoziţiei “hamsteri” şi “pinguini speriaţi”, dar aceste afirmaţii ale sale nu au provocat scindări masive.

    Nemţov a candidat pentru prima dată în 1989, fără succes, înainte de a fi ales în Parlamentul rus în 1990. El i-a fost alături lui Boris Elţîn atunci când preşedinţia acestuia era vizată de critici în 1991, iar Elţîn l-a recompensat pentru loialitatea lui cu un post de guvernator regional la Nijnîi Novgorod. Nemţov era tânăr şi elocvent, vorbea fluent engleza şi ştia cum să se descurce în faţa presei, iar Nijnîi Novgorod a devenit un model pentru investitorii străini în Rusia.

    Nemţov a devenit rapid unul dintre cei mai proeminenţi politicieni din Rusia şi observatorii speculau că Elţîn îl vede drept succesorul său. În 1997, Elţîn l-a numit vicepremier pentru reforma economică, dar Nemţov a ajuns să regrete numirea, pentru că aceasta prevestea începutul declinului său politic.

    Orice ambiţii prezidenţiale pe care le avea au fost subminate de criza economică din august 1998, care l-a costat postul în Guvern.

    În 1999, Nemţov a fondat Uniunea Forţelor de Dreapta (SPS), alături de câţiva liberali ca Anatoli Ciubais şi Igor Gaidar. Iniţial, partidul părea să aibă un succes moderat, obţinând aproximativ 10 la sută din voturi la alegerile din decembrie şi formând o facţiune influentă în Parlamentul rus. Dar în următorii ani, atitudinea SPS faţă de noul preşedinte al Rusiei, Vladimir Putin, a evoluat de la sprijinul condiţionat la opoziţie deschisă, iar partidul şi-a pierdut susţinătorii.

    În alegerile din 2003, SPS nu a mai reuşit să obţină 5 la sută din voturi pentru a intra în Parlament. Nemţov a demisionat din funcţia de lider al SPS şi a urmat o carieră în afaceri, încercând zadarnic să reunească liberalii ruşi, dezorganizaţi total după catastrofa din alegeri.

    El a devenit o figură proeminentă a opoziţie încă o dată în 2011, dar a ieşit din luminile reflectoarelor în ultimii ani. Cu toate acestea, deşi nu mai este considerat o parte a politicii de prim-plan a Rusiei, uciderea lui a şocat multe persoane în ţară.

    Un miting al opoziţiei planificat pentru duminică va avea loc, dar moartea lui Nemţov este văzută în mod indubitabil drept o avertizare de către criticii lui Putin.

    Kasparov a declarat că vărsarea de sânge era inevitabilă în “atmosfera de ură şi violenţă” creată de preşedintele Putin. Mesajul este clar, a adăugat el: “Opune-i-te lui Putin şi viaţa ta valoarează mult prea puţin”.

  • Vin Diesel va deveni tată pentru a treia oară

    Vin Diesel, în vârstă de 47 de ani, mai are doi copii cu Jimenez, Hania, în vârstă de şase ani, şi Vincent, în vârstă de patru ani.

    Soţia sa urmează să nască la sfârşitul lunii martie, fapt pentru care actorul a fost nevoit să anuleze participarea la proiecţia în premieră a filmului său “Furios şi iute 7/ Fast and Furious 7”, programată pe 10 martie în Abu Dhabi.

    “Vin Diesel vrea să fie alături de familia sa la naştere şi este un lucru minunat, cine nu ar vrea asta?”, a declarat o sursă apropiată actorului, potrivit contactmusic.com.

    Premiera filmului “Furios şi iute 7/ Fast and Furious 7” a fost reprogramată pentru 1 aprilie şi va avea loc la Los Angeles.

    Vin Diesel este cunoscut pentru protejarea familiei sale şi evitarea prezentării acesteia în presă. Actorul nu a anunţat public naşterea celorlaţi doi copii săi. Cea mai recentă apariţie a sa în public alături de familie a avut loc în august 2013, când a primit o stea pe bulevardul celebrităţilor de la Hollywood.

    Printre filmele în care a jucat Vin Diesel se numără cele din franciza “Furios şi iute/ Fast & Furious”, franciza “Riddick”, “Babylon A.D.” (2008), “Bona de la forţele speciale/ The Pacifier” (2005), “Pe cont propriu/ A Man Apart” (2003), “Triplu X/ XXX” (2002) – Xander Cage, “Patru băieţi şi o geantă/ Knockaround Guys” (2001) şi “Salvaţi soldatul Ryan/ Saving Private Ryan” (1998).

  • Liderul opoziţiei ruse Boris Nemţov a fost împuşcat mortal la Moscova. IMAGINI de la locul asasinatului. REACŢIA lui Vladimir Putin

    Moatea lui Nemţov, în vârstă de 55 de ani, fost vicepremier, a generat furie în rândul opoziţiei, care a criticat Kremlinul pentru crearea unei atmosfere de intoleranţă faţă de orice disident şi a numit decesul acestuia un asasinat.

    Putin a oferit imediat condoleanţe şi a calificat crima drept o provocare.

    Nemţov lucra la un raport ce urmărea să prezinte dovezi despre care el credea că arată implicarea directă a Rusiei în rebeliunea separatistă care a devastat Ucraina din aprilie 2014. Ucraina şi Occidentul acuză Rusia că susţine rebelii cu trupe şi arme sofisticate, însă Moscova neagă orice acuzaţie.

    Putin i-a ordonat celui mai înalt gradat din forţele de securitate să supravegheze personal uciderea lui Nemţov.

    “Putin a subliniat că această crimă brutală are toate ingredientele unui asasinat la comandă şi este extrem de provocatoare”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, Dmitri Peskov, citat de agenţiile ruse.

    Preşedintele american Barack Obama a cerut Guvernului rus să desfăşoare o investigaţie “promptă, imparţială şi trasparentă” pentru a aduce autorii crimei în faţa justiţiei. Obama l-a calificat pe Nemţov drept un “avocat neobosit” pentru drepturile cetăţenilor ruşi.

    Secretarul de Stat american John Kerry a declarat că Nemţov şi-a dedicat viaţa unei Rusii mai democratice “şi unor relaţii puternice între Rusia şi vecinii şi partenerii săi, inclusiv Statele Unite”.

    Nemţov a criticat ineficienţa Guvernului, corupţia tot mai accentuată şi politica Kremlinului faţă de Ucraina, care a adus relaţiile dintre Rusia şi Occident la cel mai scăzut nivel de la Războiul Rece.

    Într-un interviu acordat cotidianului Sobesednik, Nemţov declarase la începutul lunii că mamei sale în vârstă de 86 de ani îi este teamă că Putin îl va ucide din cauza activităţilor sale din opoziţie. Întrebat dacă are el însuşi astfel de temeri, a răspuns: “Dacă îmi era teamă, nu aş fi condus un partid de opoziţie”.

    Vorbind la radio cu doar câteva ore înainte de deces, el l-a criticat dur pe Putin pentru a plonjat Rusia în criză prin “politica sa nebună, agresivă şi mortală de război împotriva Ucrainei”.

    “Ţara are nevoie de o reformă politică”, a declarat Nemţov pentru postul de radio Ecoul Moscovei. “Atunci când puterea se concentrează în mâinile unei singure persoane iar această persoane conduce pentru totdeauna, acest lucru va conduce la o catastrofă absolută”, a afirmat el.

    Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko l-a numit pe Nemţov un prieten personal şi un “pod” de legătură între cele două ţări. El a afirmat pe pagina sa de Facebook că speră că ucigaşii vor fi pedepsiţi.

    Avocatul lui Nemţov, Vadim Prohorov, a declarat că politicianul a primit ameninţări pe reţelele de socializare şi a spus poliţiei despre ele, dar autorităţile nu au luat nicio măsură pentru a-l proteja.

    Ministrul rus de Interne, care supraveghează forţa de poliţie din Rusia, a declarat că Nemţov a fost ucis cu patru focuri de armă trase în spate dintr-o maşină care trecea, în timp ce mergea pe un pod în apropierea Kremlinului, la scurt timp după miezul nopţii.

    Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Interne Elena Alekseieva le-a spus reporterilor că Nemţov se plimba cu o femeie pe care o cunoştea, cetăţean ucrainean, în momentul în care un vehicul s-a apropiat şi atacatori neidentificaţi l-au împuşcat mortal. Femeia nu a fost rănită.

    Mihail Kasianov, fost premier rus aflat tot în opoziţie, s-a declarat şocat.

    “În secolul 21, un lider al opoziţiei să fie împuşcat demonstrativ în faţa zidurilor Kremlinului!”, le-a spus Kasianov reporterilor, în timp ce cadavrul lui Nemţov, pus într-un sac de plastic, era ridicat de la locul crimei pe o vreme ploioasă şi rece, pe fondul sunetului clopotelor din vecinătate. “Ţara se rostogoleşte către prăpastie”, a adăugat el.

    Mitingul de duminică a fost împins la periferiile oraşului de către autorităţi, dar Kasianov a declarat că organizatorii au decis să organizeze demonstraţia în centrul capitalei pentru a-l comemora pe Nemţov. Refuzul oficialilor de a-l autoriza va cauza cu siguranţă furie şi ar putea conduce la revolte.

    Garry Kasparov, fost campion la şah care a lucrat cu Nemţov la organizarea protestului împotriva lui Putin şi care locuieşte acum în Statele Unite, a declarat că asasinatul arată că Putin şi cei care îl susţin mint atunci când spun că sprijinul popular este puternic.

    “Dacă ai 86 la sută sprijin, de ce ai ucide pe cineva ca Boris?”, a declarat el. “El ar putea ajunge la două milioane de persoane online în cel mai bun caz. O demonstraţie strânge câteva sute de persoane cel mult. Aşa că dacă eşti încrezător, de ce să faci asta?”, a întrebat el.

    Activistul de opoziţie Ilia Iaşin, care a vorbit ultima dată cu Nemţov cu două zile înainte ca acesta să fie ucis, a declarat că nu are nicio îndoială că uciderea lui Nemţov a fost motivată politic.

    “Boris Nemţov era un lider de opoziţie complet care a criticat cei mai importanţi oficiali ai statului, inclusiv pe preşedintele Vladimir Putin. Aşa cum am văzut, astfel de critici în Rusia sunt periculoase pentru viaţa cuiva”, a declarat Iaşin.

    Analistul politic Stanislav Belkovski a declarat pentru postul de radio Ecoul Moscovei că el nu crede că moartea lui Nemţov ar servi în vreun fel intereselor lui Putin.

    “Dar atmosfera de ură faţă de cei care gândesc altfel ce s-a format în ultimul an, de la anexarea Crimeei, ar putea juca un rol”, a declarat Belkovski, referindu-se la intensificarea discursului naţionalist susţinut oficial în Rusia de la anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea.

    Irina Hakamada, o proeminentă figură a opoziţiei, cofondatoarea partidului liberal împreună cu Nemţov, a criticat climatul de intimidare şi a avertizat că această crimă ar putea prevesti o destabilizare periculoasă.

    “Este o provocare care în mod clar nu este în interesul lui Putin, este menită să zguduie situaţia”, a declarat ea citată de agenţia RIA Novosti.

    Michael McFaul, ambasadorul american în Rusia în perioada 2012-2014 şi profesor la Universitatea Stanford, a calificat crima drept “unul dintre cele mai şocante lucruri de care îmi amitesc că s-au întâmplat în Rusia de mult, mult timp”.

    Comisarul rus pentru drepturile omului, Elena Panfilova, a declarat că “nu doar Nemţov a fost împuşcat în spate, ci toată Rusia”.

    Vladimir Rîjkov, multă vreme un aliat politic al lui Nemţov, l-a acuzat pe Putin pentru alimentarea “atmosferei de ură faţă de cei cu viziuni diferite, a atmosferei de violenţă şi agresiune care există acum în ţară”.

    După ce cadavrul lui Nemţov a fost luat, numeroase persoane au depus flori la locul unde a fost împuşcat acesta.

    “Acest lucru s-a întâmplat din cauza activismului său, care a fost foarte important”, a declarat Evgenia Berkovici, aflată la faţa locului. “Este politic în orice caz. Chiar dacă actul a fost comis de un agent de salubrizare oarecare care a luat-o razna şi avea o armă, este pentru că avea în minte că aceasta este moda acum”.

    Nemţov a fost vicepremier în anii ’90 şi era văzut ca un posibil succesor al lui Boris Elţîn, primul preşedinte rus ales. După preluarea puterii de către Putin în 2000, Nemţov a devenit unul dintre cei mai vocali critici ai conducerii sale. El a ajutat la organizarea unor proteste de stradă şi a expus oficiali corupţi.

    El a fost unul dintre organizatorii protestului programat pentru duminică şi intitulat Marşul Primăverii, care are loc pe fondul unor probleme economice în Rusia generate de scăderea preţului la petrol şi de sancţiunile occidentale.

    Nemţov a declarat în timpul unui interviu la radio chiar înainte de a fi ucis că este greu să trăieşti într-o intimidare şi o presiune constante.

    “Nu vreau să ascund faptul că opoziţia se află sub o presiune puternică”, a declarat el. “Sunt răspândite minciuni despre oameni şi trebuie să fii foarte puternic pentru a face faţă. Ştiu acest lucru din propria mea experienţă”, a explicat el.

  • Sarah Jessica Parker filmează pentru un nou serial de comedie marca HBO

    Sarah Jessica Parker, în vârstă de 49 de ani, va avea din nou un rol principal într-un serial de televiziune, la zece ani de la încheierea celebrei serii “Totul despre sex/ Sex and the city”. Actriţa a fost văzută filmând pentru episodul pilot al unui nou serial de comedie, intitulat “Divorce”, ce va fi difuzat de HBO, potrivit dailymail.co.uk.

    Artista americană a mai avut apariţii în producţii de televiziune în ultimii ani, cum ar fi cele în care-şi joacă propriul rol în serialul “Glee”, dar acesta va fi primul rol principal într-un serial în ultimii zece ani.

    “Divorce” spune povestea unui divorţ care durează foarte mult timp, iar scenariul este scris de actriţa şi scenarista britanică Sharon Horgan.

    Sarah Jessica Parker, care este şi producător executiv al noii serii de televiziune, joacă rolul unei femei de vârstă mijlocie ale cărei cele mai bune două prietene o conving că ar trebui să divorţeze. Nesigură dacă să se despartă sau nu, femeia al cărei rol îl joacă Parker îşi dă seama că un nou început este mult mai greu decât credea.

    În viaţa reală, Sarah Jessica Parker este căsătorită de 17 ani cu actorul Matthew Broderick, cu care are trei copii.

    Sarah Jessica Parker, în vârstă de 49 de ani, a devenit celebră jucând în serialul de televiziune “Totul despre sex”, dar şi în continuările pentru marele ecran ale acestei producţii.

    Ulterior, ea a apărut într-o serie de comedii, precum “Cum să dai afară din casă un burlac de 30 de ani”, “Familia Stone”, “Ce-o fi cu soţii Morgan?”, “De Anul Nou” şi “Oare cum o reuşi”. Pentru rolul din serialul “Totul despre sex” a câştigat două premii Emmy şi patru Globuri de Aur, în schimb, pentru rolul din al doilea lungmetraj inspirat de această serie a câştigat, alături de colegele de distribuţie, un premiu Zmeura de Aur.