BusinessMagazin

Blog

  • ZF: Kaufland a devenit cel mai mare angajator din România, depăşind OMV Petrom

    Cei mai mari 100 de angajatori au împreună 441.000 de salariaţi şi concentrează 8,4% din efectivul total de personal din economie.

    Deschiderea de noi magazine a făcut ca retailerul ali­mentar Kauf­land, parte a grupului german Schwarz (familia mai deţine şi reţeaua Lidl), să ocupe primul loc în topul celor mai mari angajatori din economie în 2014, ajungând la un număr de peste 22.300 de angajaţi.

    OMV Petrom, care a fost în mod tradiţional cel mai mare angajator privat în ultimii ani, a fost astfel depăşit, având în vedere că a rămas cu doar 16.500 de angajaţi (în minus cu  2.500 de salariaţi faţă de 2013). Ironic, un grup care plăteşte salarii mici (salariul mediu în Kaufland este de circa 1.900 de lei brut pe lună) a depăşit un angajator cu salarii mari (în cadrul OMV Petrom, salariul mediu este de circa 8.500 de lei brut pe lună).

    Poşta Română, care avea în 2013 un număr mediu de peste 28.000 de angajaţi (potrivit datelor raportate la Finanţe), nu apare în topul celor mai mari 10 angajatori deoarece sursa datelor pentru tabel este Inspecţia Muncii, care colectează datele privind numărul de salariaţi ai Poştei separat, pe fiecare direcţie regională.

    Citiţi mai multe pe zf.ro

  • Ponta: Am vrut să merg cu mama la DNA, mi-a zis că se va spune că influenţez justiţia

    “I-am spus că merg cu ea la DNA, nu voiam să aibă impresia că e singură sau că mă feresc. Ca de fiecare dată, ea a fost mai puternică şi mi-a zis: “Stai acasă, că o să înceapă toată propaganda băsistă, cum influenţezi tu justiţia. Mă descurc eu foarte bine, nu am nevoie”. Şi cu siguranţă a făcut-o. Nu vreau să sune hazliu, dar cred că sunt fiul mamei mele cu mult înainte de a fi prim-ministru şi o să mai fiu cu mult după ce nu o să mai fiu prim-ministru. Mama mea e cu mult înaintea funcţiei de prim-ministru”, a spus Ponta la România TV.

    Cornelia Naum, mama premierului Victor Ponta, susţine că nu are nicio legătură cu firma ginerelui său, Iulian Herţanu, şi că nu cunoaşte activitatea pe care acesta o desfăşura, ea spunând că întregul scandal îl are ca ţintă pe premier şi că dacă l-ar putea convinge, l-ar ruga să demisioneze.

    Cornelia Naum a declarat, sâmbătă seară, la Antena 3, că întregul scandal în care a fost implicată după arestarea ginerelui său, Iulian Herţanu, îl are ca ţintă pe premier.

    Ea a fost întrebată şi de ce nu a vrut ca fiul ei să o însoţească la DNA Ploieşti.

    “Nu am vrut să am imaginea unei persoane speriate, care pozează în victimă. Am refuzat categoric imaginea de săracă, bătrână şi bolnavă. Nu sunt atât de naivă şi atât de slabă încât nu m-am prins ce cu ce are legături…Nu am vrut să dau imaginea unei persoane speriate, neputincioase. Chiar m-a deranjat că tot timpul s-a spus că am 72 de ani…Ei, şi ce dacă am 72 de ani? Mă pot încă descurca pe picioarele mele, pentru treburile mele. Vi s-ar fi părut aberant să se interpreteze ca o presiune asupra Justiţiei? Nu asta ne mai trebuie pe lânga celelalte acuzaţii”, a mai spus mama premierului.

    Cornelia Naum, mama premierului Victor Ponta, a fost audiată, joi, timp de proximtiv o oră, la DNA Ploieşti, în dosarul în care este arestat ginerele său, Iulian Herţanu. Ea a aşteptat timp de aproximativ 40 de minute pe holul DNA Ploieşti până când a intrat la audieri.

    În 26 februarie, şi sora premierului Victor Ponta, Alexandra Herţanu, a fost audiată la Serviciul Teritorial Ploieşti al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în acelaşi dosar în care soţul său, Iulian Herţanu, este arestat preventiv, alături de omul de afaceri Vladimir Ciorbă, sub acuzaţia de deturnare de fonduri europene şi evaziune fiscală.

    La începutul lunii martie, liderul PSD, premierul Victor Ponta, afirma că este afectat de verificările efectuate de procurorii DNA faţă de membri ai familiei sale, deoarece îl doare când se întâmplă ceva cu familia sa, evitând în continuare să comenteze despre dosar sau responsabilitatea cumnatului său.

    Întrebat, la Antena 3, dacă este afectat de verificările efectuate de procurorii DNA faţă de membri ai familiei sale, Ponta a răspuns că da.

    “Normal că sunt afectat. Eu nu mă apuc să mint poporul şi oamenii. Ţineţi minte: “Între justiţie şi fratele meu aleg justiţia” (referire la declaraţiile fostului preşedinte Traian Băsescu-n.r.). Nici nu ştiai dacă să plângi sau să râzi de ipocrizie. Nu. Mă doare când se întâmplă ceva cu familia mea. Nu am comentat şi nu o să comentez nicio secundă nimic legat de dosarul şi de responsabilitatea cumnatului meu. E vinovat, plăteşte! Nu-i vinovat…M-a afectat foarte tare linşajul mediatic. Subliniez că imediat nişte şmecheri din propaganda băsistă au zis: “Uite, Ponta atacă procurorii”. Hai, mă, da’ ce, Rareş Bogdan e procuror?! Sau ce?! Linşajul mediatic la adresa mamei mele, care, repet, până la 72 de ani, eu asta cred, nu i-a zis niciun vecin vreodată “domn’e, eşti şefă de familie mafiotă”. Asta sigur că mă doare şi mă afectează foarte tare, dar trebuie să le ducem pe toate”, a spus Ponta.

    În dosarul în care au fost arestaţi preventiv Iulian Herţanu şi Vladimir Ciorbă au fost puşi sub control judiciar deputatul Sebastian Ghiţă, deputatul PSD Vlad Cosma şi tatăl acestuia, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, directorul de producţie al Hidro Prahova, Virgiliu Iuliu Roman, precum şi omul de afaceri Liviu Munteanu.

    Potrivit anchetatorilor, Virgiliu Roman, Sebastian Ghiţă, Vlad şi Mircea Cosma au sprijinit grupul infracţional din care făcea parte Iulian Herţanu ca să acceseze şi să primească fonduri europene în cadrul contractului de extindere a reţelei de canalizare din oraşul Comarnic, proiect în valoare de aproape zece milioane de euro.

    Procurorii susţin că, în perioada 2011 – 2015, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, fost preşedinte al filialei judeţene a PSD, a făcut demersuri (intervenţii pentru numirea în funcţii a unor persoane, obţinerea de informaţii confidenţiale – activităţi derulate direct sau prin intermediul consilierilor săi personali) la funcţionari ai SC Hidro Prahova şi a exercitat presiuni (ameninţări cu privire la înlocuirea din funcţie) asupra directorului general al societăţii, pentru ca aceştia să atribuie ilegal asocierii SC Grossmann Engineering Group SRL – SC Euroconstruct Trading 98 SRL contractul de lucrări pentru extinderea reţelei de canalizare în oraşul Comarnic. De asemenea, Mircea Cosma a făcut presiuni pe durata derulării contractului pentru prelungirea termenelor de execuţie şi efectuarea ilegală de plăţi.

    “Scopul grupului infracţional astfel format şi sprijinit a fost atins, urmărirea penală făcută până la acest moment relevând: deturnarea din cadrul proiectului şi însuşirea în interes propriu, de către membrii grupului, a sumei totale de 7.797.410 de lei (bani ridicaţi în numerar din conturi ale persoanelor juridice şi fizice, reprezentând 54% din totalul sumelor care au fost identificate ca fiind achitate de S.C. Grossmann Engineering Group, către «partenerii» la care se pretinde că au fost subcontractate lucrări), sustragerea de la plata către stat, prin practici evazioniste, a sumei de 2.515.293 de lei ( din care 1.509.176 lei reprezentând TVA şi 1.006.117 de lei reprezentând impozit pe profit)”, arăta DNA.

    Proiectul privind extinderea reţelei de canalizare la Comarnic, în valoare de aproximativ zece milioane de euro, avea termen de finalizare februarie 2014, însă lucrările, care nu au fost finalizate, au fost sistate la sfârşitul anului trecut.

    Cornelia Naum, mama premierului Ponta, este asociată, alături de ginerele său, Iulian Herţanu, în firma “Hertanu Projects” SRL. Herţanu mai este asociat în firma Liquid Studios SRL, unde are doi asociaţi, în timp ce soţia sa, Alexandra Florina Herţanu, sora premierului Victor Ponta, este asociată în firma SC Exfin 2000 SRL, unde deţine 49 % din acţiuni, iar o altă persoană, Natalia Maier, deţine 51 % din acţiunile firmei.

    Firma Hertanu Projects SRL, al cărei asociat principal este Iulian Herţanu, a fost înregistrată în anul 2004, cu sediul social în Bucureşti şi are ca principal domeniu de activitate specific agenţiilor de publicitate. Herţanu deţine 95% din această firmă, al cărei administrator este, în timp ce mama lui Victor Ponta, Cornelia Niculina Naum, are restul de 5%.

    SC Hertanu Projects are, de asemenea, trecute la Registrul Comerţului alte câteva zeci de activităţi secundare, de la editarea ziarelor la “activităţi de servicii suport pentru învăţământ” sau intermedieri în comerţul cu animale.

    În anul 2011, Hertanu ProjectsSRL a avut un număr mediu de 2 salariaţi şi a înregistrat un profit net de 9.979 lei la o cifră netă de afaceri de 87.929 lei. Un an mai târziu, în 2012, firma a înregistrat o cifră de afaceri netă de 115.322 lei şi un profit net de 4.026 lei, pentru ca în 2013 cifra de afaceri netă să scadă la 9.700 lei, iar firma să raporteze o pierdere brută de 29.603 lei.

  • Bill Clinton apără decizia fundaţiei sale de a primi donaţii de la Guverne străine

    “Teoria mea este să dezvăluim totul şi să lăsăm oamenii să judece”, a declarat Bill Clinton, într-un interviu la Clinton Global Initiative University. “Consider că am făcut mai mult bine decât rău şi cred că este un lucru bun”, a adăugat el.

    Fostul preşedinte a precizat că unii dintre banii primiţi de fundaţie provin din ţări din Orientul Mijlociu, precum Emiratele Arabe Unite. “Suntem de acord cu tot ce fac? Nu. Dar ei ne ajută să luptăm împotriva (grupării) Stat Islamic”, a subliniat el. Clinton a adăugat de asemenea că nu este de acord cu tot ce face Arabia Saudită, un alt donator.

    Republicanii au criticat faptul că Fundaţia Clinton a primit donaţii de la Guverne străine, apreciind că acest lucru ar putea crea un conflict de interese dacă Hillary Clinton ar deveni preşedintele Statelor Unite.

    Hillary Clinton îşi construieşte o echipă de campanie şi rămâne principalul candidat democrat la prezidenţiale dacă va intra în campania din 2016.

    Ea a fost criticată în ultimele zile pentru că şi-a folosit contul privat de e-mail în timp ce era secretar de Stat. Această dezvăluire a ridicat semne de întrebare privind respectarea regulilor federale care prevăd că oficialii guvernamentali trebuie să păstreze corespondenţa legată de probleme oficiale. Clinton a cerut ca e-mailurile ei să fie publicate, iar Departamentul de Stat verifică cele 55.000 de pagini cu mesaje electronice pe care ea le-a predat deja.

    Bill Clinton nu a făcut referire la criticile pe această temă în cadrul interviului acordat sâmbătă.

    În schimb, preşedintele Obama a declarat pentru CBS News că prima dată a auzit despre problema folosirii contului privat de e-mail din presă şi că se bucură că Hillary Clinton a cerut ca acele e-mailuri să fie publicate.

  • Ponta: Corupţii să fie pedepsiţi, dar fără ca singura probă să fie denunţul altuia din închisoare

    “În momentul în care faci o practică să vină oameni după 5-7-10 ani, în general când sunt arestaţi, şi să spună că acum 7 ani au dat un sac cu bani…cred că e un lucru la care, în practica judiciară, trebuie găsită o soluţie de verificare, că altfel orice om arestat normal că zice orice, ca să meargă acasă”, a spus Ponta la România TV.

    Întrebat dacă Guvernul intenţionează să modifice în acest sens Codul Penal, premierul a arătat că orice astfel de modificare trebuie discutată cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar că trebuie văzut şi care este influenţa deciziilor recente ale Curţii Constituţionale referitoare la anumite prevederi din Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, deoarece acestea nu mai pot fi negociate, ci aplicate conform regulilor care trebuie stabilite în termen de 45 zile.

    “Eu doar îmi doresc să existe trageri la răspundere penală, pedepse grele pentru oameni care au încălcat legea, pentru oameni corupţi, dar în care singura probă să nu fie doar denunţul altuia din închisoare, pentru că atunci s-ar putea ca zece milioane să-i denunţe pe ăilalţi zece milioane. Adică, sunt convins că există sau trebuie să existe şi alte probe decât denunţul din închisoare al unui om care, în felul acesta, se duce şi el acasă dacă a denunţat pe cineva”, a afirmat şeful Guvernului.

    El a apreciat că actualele anchete vor schimba din temelii şi clasa politică, şi clasa comercială, dar că nu a întâlnit vreo societate în care să nu existe politicieni şi oameni de afaceri, iar cine vor fi aceştia nu trebuie stabilit de către procurori.

  • Băsescu: E greu să creşti copii. Dacă aş putea, aş dubla indemnizaţia pentru mame

    “Acum, de când sunt bunic, am văzut şi eu cum se cresc copiii. Cât au crescut ale mele, când au început să meargă în picioruţe, să tragă de peste tot, eram plecat pe mare şi mi se mărea mie, că nu e mare lucru să stai cu două fete. Ei, acum vă pot spune că dacă aş putea, azi, aş dubla indemnizaţia pentru mame în concediul de maternitate”, a spus Băsescu, pe scările sediului central al PMP, adresându-se celor câteva zeci de femei prezente.

    El a arătat că nu a ştiut cum au crescut fetele sale, dar că acum a înţeles că “e greu să creşti copii”.

    “Seara parcă ai ieştit din mină, aşa te duci la culcare alergând după astea mici. Parcă ai tras un «şut» acolo în mină. E greu să creşti copii, e greu, dar frumos şi pentru mine e extraordinar pentru că eu nu am ştiut cum au crescut fetele mele, dar acum văd”, a spus Băsescu.

    Fostul şef de stat a mai spus că aşteaptă ca nepoata sa cea mică să îl strige “Bunicul”, sau “Traian”, după cum îl strigă unul dintre papagalii familiei.

    “Încă nu mă strigă, dar când trec pe lângă papagal – că avem un papagal în sufragerie şi unul în bucătărie – ăla îmi spune «Traian», mă cunoaşte după mers. Aştept să-mi spună şi asta mică «Bunicul»sau «Traian»”, a arătat Băsescu.

    El le-a urat “La mulţi ani!” femeilor din PMP, care au venit de 8 Martie la sediul formaţiunii.

    “Dacă sunt femei în PMP, avem premise să facem un partid solid, nu jucărie, şi mai ales cu oameni loiali. Vă mulţumesc pentru încrederea pe care o aveţi că putem constui un partid nou. Vă asigur că voi fi partenerul acestui partid până la alegerile din 2016, când trebuie să aveţi un cuvânt greu de spus”, li s-a adresat Băsescu.

    El a stat la sediul PMP aproximativ o oră, după care a plecat la volanul maşinii sale, marca Dacia Duster.

    La ieşirea din sediu, Băsescu a acroşat uşor bara de protecţie din spate a unei maşini parcate lângă poartă, maşină aparţinând unei televiziuni, dar nu a oprit pentru a vedea ce s-a întâmplat, ci şi-a continuat drumul.

  • Ministru moldovean: Relaţiile economice cu UE pot contracara mişcările separatiste

    “Important este ca Ucraina să avanseze pe calea integrării europene şi să continue să se reformeze conform normelor internaţionale”, a afirmat Natalia Gherman.

    “Speculaţiile privind extinderea conflictului din Ucraina generează o impresie de vulnerabilitate pe care oamenii o au despre Ucraina şi Moldova, care nu exista înainte”, a adăugat ea.

    În timp ce preşedintele american Barack Obama ia în considerare furnizarea de arme Ucrainei pentru a echilibra sprijinul acordat de Rusia separatiştilor, ministrul moldovean consideră că posibilitatea comerţului liber cu Europa este un insturment mai puternic împotriva ambiţiilor separatiste.

    Producătorii din regiunea separatistă moldoveană Transnistria se gândesc deja să-şi modifice standardele pentru a avea mai mult acces pe piaţa europeană, a precizat Gherman.

    “Moldova şi Ucraina devin mult mai atractive pentru regiunile lor separatiste datorită modernizării, drepturilor omului, creşterii economice şi avansării spre Uniunea Europeană, care este o zonă de stabilitate”, a adăugat ea. “Dacă devenim mai atractivi în comparaţie cu alte zone (Rusia) oamenii vor face alegerea corectă”, a mai spus ministrul moldovean.

    Însă moldovenii intervievaţi la Chişinău sunt sceptici faţă de optimismul Nataliei Gherman referitor la posibilitatea aderării la Uniunea Europeană.

    O vânzătoare de flori a apreciat că problemele economice ale Republicii Moldova sunt alimentate de corupţie şi de războiul din Ucraina.

    O studentă a declarat că promisiunea comerţului liber cu Europa nu va aduce Transnistria înapoi sub controlul Chişinăului. Tânăra a adăugat că Rusia oferă stimulente, precum preţuri mai mici la gaze, ţărilor care rămân alături de ea, calificând această practică drept manipulare.

  • Percheziţii la persoane suspectate că au furat bani din conturile unor cetăţeni canadieni

    Anchetatorii au descins la locuinţele suspecţilor, din Bucureşti şi judeţele Braşov, Prahova, Constanţa, Suceava şi Arad, urmând să pună în aplicare 15 mandate de aducere, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Cele 15 persoane vizate, care urmează să fie duse la audieri, la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Braşov, sunt suspectate într-un dosar în care se fac cercetări pentru fraude informatice.

    Potrivit surselor citate, membrii grupării ar fi furat bani din conturile unor cetăţeni canadieni, după ce aceştia ar fi apelat la serviciile unor firme de turism.

    Percheziţiile sunt făcute de procurorii DIICOT Braşov şi poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate.

  • Două standuri în 26 de kilometri

    “Sărăcie!“, mi-a definit Bogdan, colegul meu, participarea românească la Mobile World Congress de la Barcelona, cea mai importantă manifestare a comunicaţiilor mobile: opt hale în care a mers 26 de kilometri într-o singură zi, cu circa 2.000 de expozanţi, mii de şefi de companii şi 4.000 de ziarişti. Participarea românească a însemnat două standuri, unul al unei companii şi unul al unei asociaţii de producători, fără niciun produs hardware sau software expus, totul rezumându-se la oameni şi broşuri. Ca în anii ‘80, plus nişte ecrane.

    Să fim bine înţeleşi, nu avem, nici eu, nici Bogdan, nimic personal cu cei ce au participat, ba chiar este foarte bine că au făcut-o, dar, repet, era vorba de cea mai importantă manifestare din domeniul telefoniei mobile, industrie despre care oricine din categoria „eu le ştiu pe toate“ îţi poate vorbi ore întregi – telefoanele, ecranele, aplicaţiile, plăţile mobile, socializarea, consumul, transferurile, video, imagine, din nou aplicaţiile, ştirile. Şi, dacă ne place să credem şi în inteligenţa poporului român şi în steaua softiştilor noştri, atunci întrebarea vine firesc: „de ce nu ieşim în lume, de ce nu ne prezentăm drept inteligenţi şi softişti, de ce nu încercăm să ne impunem într-o lume care se luptă pe viaţă şi pe moarte pe investiţii şi pe atenţia investitorilor?“.

    Şi nu este aici musai vina ministerului sau a autorităţilor, care înţeleg că s-au implicat, ci mai degrabă a companiilor, care par a se îndepărta din ce în ce mai mult de clienţi şi de comunicare sub toate aspectele comunicării, preferând a se concentra doar pe internet şi TV. O fi, dar la un târg vezi, te inspiri, dai mâna, cunoşti, socializezi altfel decât privind într-un ecran, te asociezi, negociezi, stabileşti contacte, schimbi cărţi de vizită, discuţi, mergi 26 de kilometri, faci business, furi idei, miroşi, iei prânzuri sau mic-dejunuri, zâmbeşti sau te încrunţi. Poţi face afaceri dintr-un turn de fildeş, dar la un moment dat, şi acesta este un eufemism, turnul de fildeş se va nărui.

    Vedeţi pe coperta revistei (cititorii pe internet să caute la secţiunea cover story) un tănâr care a fost antreprenor şi care a vândut unei companii americane afacerea sa de call center. Cei din call centere sunt priviţi cumva ca nişte cenuşărese ale industriei IT, dar Vlad Sterescu a explicat clar, timp de trei ore şi jumătate, cât a durat evenimetul Meet the CEO, cum vinde industria de outsourcing România şi cum asigură locuri de muncă, cu precădere pentru generaţia tânără, care nu stă tocmai strălucit la acest capitol, pentru că unul din patru tineri nu-şi găseşte loc de muncă. „Vindem România“ şi „nu mai suntem o ţară low-cost“ – uite două idei, două programe de marketing politic şi economic care nu ar trebui să lipsească din agenda oricărui ministru şi a oricărui politician şi a oricărui om de afaceri. Sterescu a povestit ce a însemnat pentru industria sa apariţia şi propagarea subiectului „România, cluster de call center“ în presă şi cum după primele apariţii au început să sune telefoanele şi consultanţii şi clienţii şi investitorii; oricine citeşte asta şi are vreo obiecţie, pentru că în ţara lui „eu le ştiu pe toate“ nu poţi fără obiecţii şi observaţii, ar trebui să stea o secundă şi să se gândească. Atât.

    Lumea afacerilor este mai mult decât un ecosistem, în care nu mărimea contează, cât genele bune – gena inspiraţiei, cea a comunicării, cea a inovaţiei şi cea a colaborării. Izolarea în spatele unor iluzii PR-istice şi în zona „eu le ştiu pe toate“ poate însemna ceva câştiguri suplimentare pe termen scurt, dar în cele din urmă turnul acela va cădea, repet. Nu ne putem mândri la nesfârşit doar cu Softwin sau cu firmele lui Radu Georgescu sau cu tinerii Sergiu Biriş şi Andrei Dunca. Comunicaţi, depăşiţi hotare fizice sau spirituale, stabiliţi contacte, negociaţi, vindeţi România. Şi nu low-cost.

    Ilustrez cu „Grădina plăcerilor cu un labirint“ de Lodewijk Toeput zis şi „Il Pozzoserrato“, un manierist olandez stabilit în Italia, un tablou care ne învaţă că nu mereu cel mai scurt drum este şi cel mai bun, şi că un labirint poate fi un mod de a găsi cea mai bună cale de a răzbate.

  • Antreprenorul care conduce compania vândută americanilor este unul dintre cei mai mari angajatori din România

    Dacă e să căutăm rapid termenul care îl defineşte pe Vladimir Sterescu, îi putem spune liniştiţi „angajatorul“. Antreprenorul care în urmă cu nouă ani îşi vindea call-centerul EasyCall americanilor de la CGS, la rândul ei o companie antreprenorială, a devenit unul dintre marii angajatori locali; mai mult, se adresează cu precădere Generaţiei Y, care se confruntă cu o rată îngrijorătoare a şomajului. Prezent la evenimentul „Meet the CEO“, Sterescu a pledat pentru industria de outsourcing, care oferă slujbe pentru circa 60.000 de oameni, a vorbit despre experienţa sa personală, de antreprenor şi de şef al unei companii importante de servicii, dar şi despre 
ieşirea României din zona de low cost.

    “Cred că trebuie să ieşim din zona low cost şi cred că trebuie să susţinem din ce în ce mai des că suntem o piaţă cu o forţă de muncă educată, competentă să preia servicii din ce în ce mai complexe“, spune Vladimir Sterescu, rezumând în câteva rânduri ceea ce a fost un avantaj, dar şi un blestem pentru angajatul român, definiţia de forţă de muncă ieftină. Şi el trebuie să ştie destul de bine, pentru că de aproape un deceniu lucrează într-o industrie competitivă, cu implicarea unui mare număr de oameni, industrie care ar trebui să îşi depăşească percepţia cvasigenerală de cenuşăreasă a sectorului tehnologic.

    În cazul CGS, când spunem număr mare de oameni, spunem aproape 3.000 de tineri de până în 30 de ani, în Bucureşti, Braşov, Sibiu şi Târgu Jiu, care lucrează pentru clienţi mari companii din topul 500 Fortune. „Personalul este marea bătălie în industria de call center. Industria creşte, iar pentru oamenii care sunt în industrie asta înseamnă oportunităţi de a se dezvolta, ceea ce îşi doreşte şi generaţia nouă. Este o generaţie care arde etape, care la interviu întreabă cum poate ajunge manager, şi este foarte bine că vrea să ajungă manager şi trebuie să ai un răspuns pentru el. Este o generaţie care comunică mai greu în mod direct, dar se descurcă foarte bine în social media şi îşi extrage informaţie din online. Este o generaţie foarte bine documentată sau, dacă nu este, într-o oră are toate răspunsurile, pentru că fiecare este conectat cu 1.000 de prieteni.“ Iar faptul că tinerii lucrează pentru clienţi din topul 500 Fortune, pentru cele mai mari companii din lume, care au standarde de la care pot învăţa, este un avantaj inportant. Mai mult, un angajat poate trece la un alt client, care activează în altă industrie, aşa că într-un timp relativ scurt se poate familiariza cu două industrii şi cu două din cele mai mari companii din lume. „Ceea ce este fabulos pentru cineva de 27 – 29 de ani. Aceasta este zona în care trebuie să ne diferenţiem şi trebuie să speculăm momentul creşterii industriei, în care apar oportunităţi“, spune Sterescu.

    Industria locală a outsourcingului intră într-o perioadă de rafinare, de evoluţie. „În 2003 am început cu servicii de call center, iar ulterior am început să oferim servicii de suport tehnic, pentru telefoane mobile, pentru laptopuri sau pentru anumite produse software specifice unor companii. Dacă ne uităm la marii jucători, Genpact, Accenture sau IBM, ei au adus aici suport pentru servicii financiare, legal, procurement, HR outsourcing. CGS oferă şi servicii financiare şi, dacă te uiţi pe o piramidă a activităţilor de suport, call centerul este undeva jos, iar noi trebuie să începem să urcăm, să ne diferenţiem cât mai mult şi să oferim cât mai multe astfel de servicii specializate. În Bucureşti sau în Cluj nu se va mai vorbi, în scurt timp, de piaţă low cost. Dacă spui că omul meu are cunoştinţe financiare, bancare, are o experienţă în banking de câţiva ani şi poate să facă activităţi de contabilitate, de exemplu, în mai multe limbi străine, nu mai eşti în zona low cost, eşti într-o zonă a specialiştilor. Acolo cred că este secretul de creştere.  Dar mesajul trebuie să fie unitar, toţi cei din industria de outsourcing din România trebuie să avem acest mesaj: „Noi nu suntem piaţă low cost“. Până acum modelul de vânzare pentru serviciile noastre în exterior era foarte simplu: veniţi în România, avem salarii mici şi forţă de muncă educată care ştie limbi străine. Eldorado! Nu mai e chiar aşa, trebuiesc atrase şi activităţi mai complexe, chiar dacă volumele sunt mai mici“, spune şeful CGS.

    Acest paragraf nu ar fi complet fără o statistică relevantă: în 2013, în Uniunea Europeană, 23,4% dintre tinerii sub 25 de ani erau şomeri, ajungându-se, conform Eurostat, până la 58,3% în cazul tinerilor greci sau 55,5% pentru spanioli. În România şomajul în rândul tinerilor este 23,6%, în Bulgaria 28,4%, iar în Ungaria 27,2%. 57,7% dintre tinerii europeni de 15 – 24 de ani erau, în 2013, inactivi; asta înseamnă 32,6 milioane de persoane. Sigur, în cele mai multe dintre cazuri inactivitatea înseamnă de fapt continuarea studiilor sau alte responsabilităţi sociale sau familiale, dar există totuşi 5,6 milioane de tineri europeni care îşi caută şi nu îşi găsesc un loc de muncă, determinând presa şi observatorii sociali să vorbească despre „generaţia pierdută“ a Europei.

  • Alexandra Dulgheru a fost învinsă de Wozniacki în finala turneului de la Kuala Lumpur

    Meciul a durat o oră şi 50 de minute.

    Dulgheru a obţinut un premiu de 21.400 de dolari şi 180 de puncte WTA, iar Wozniacki 43.000 de dolari şi 280 de puncte WTA.

    Alexandra Dulgheru şi Caroline Wozniacki au mai fost adversare până în prezent de două ori, ambele meciuri fiind de asemenea câştigate de sportiva daneză. Wozniacki a învins-o pe Dulgheru în 2010, în turul trei la Roland Garros (6-3, 6-4), iar în acest an, în turul doi al turneului de la Doha, a beneficiat de abandonul româncei (6-1, 3-0).

    Pentru Dulgheru, 25 de ani, fostă ocupantă a locului 26 în 2011, finala de la Kuala Lumpur a fost a treia din carieră. Românca a mai jucat două finale în circuitul WTA, ambele la Varşovia, în 2009 şi 2010, şi de fiecare dată şi-a trecut în palmares titlul la turneul polonez de categorie Premier.