BusinessMagazin

Blog

  • Monica Ridzi, cu o zi înainte de sentinţa în dosarul de corupţie: Altarul de sacrificu are nevoie de al 13-lea ministru

    Textul postat duminică pe blog de Monica Iacob Ridzi începe cu prezentarea situaţiei bunicilor săi paterni, cetăţeni români de origine germană, care au fost deportaţi în Uniunea Sovietică, în ianuarie 1945.

    ”Printre cei deportaţi au fost şi bunicii mei. Tatăl meu avea atunci un an şi cinci luni, exact cât are fetiţa mea în acest moment…Începuse să rostească primele cuvinte şi era un copil vesel. A rămas plângând acasă cu bunica lui”, scrie Monica Iacob Ridzi, fost ministru al Tineretului şi Sportului.

    Ea vorbeşte apoi despre ceea ce s-a întâmplat cu bunica sa la întoarcerea din lagăr, când nu a mai fost recunoscută de fiul său – tatăl fostului ministru -, dar şi despre faptul că aceasta s-a recăsătorit, crezând că soţul său a murit în Uniunea Sovietică, câţiva ani mai târziu dovedindu-se că acesta era însă în viaţă.

    Apoi, Monica Iacob Ridzi povesteşte despre tatăl său, despre boala acestuia şi despre decesul la vârsta de 59 de ani, precizând că, în urma acestei experienţe, a înţeles încă o dată ”că există valori mult mai importante decât cele financiare, că cea mai importantă este sănătatea” şi că oamenii nu se pot împotrivi sorţii.

    Ea continuă, punând sub semnul naivităţii multe din lucrurile care i s-au întâmplat. Astfel, ea vorbeşte despre viaţa alături de soţul său, la Petroşani, ”într-un modest apartament cu trei camere”, susţinând că amândoi au decis să se implice în politică în speranţa că vor putea schimba ceva în această ţară.

    ”Mi-am dorit să nu mai moară oameni nevinovaţi prin spitale şi să dăm o şansă Văii Jiului. Am crezut că toţi sunt corecţi şi cu frică de Dumnezeu, ca mine. Am fost naivă, recunosc. Am plătit politic şi personal pentru naivitatea mea de a fi crezut prea mult în oameni. Am înţeles preţul pe care credulitatea mea l-a impus într-o lume mai mult mercantilă şi mai puţin cu suflet”, scrie Monica Iacob Ridzi.

    Ea povesteşte apoi despre preluarea mandatului de ministru al Tineretului şi Sportului, în decembrie 2008, menţionând că atunci ”a avut o strângere de inimă”, însă a fost convinsă să accepte această funcţie de colegii din partid.

    ”Argumentele colegilor din partid au fost puternice: ai demisionat din Parlamentul European, ai candidat şi ai fost aleasă cu un număr foarte mare de voturi în Parlamentul României, nu poţi să refuzi… Am acceptat. Când am aflat că eram de fapt al 13- lea ministru al sportului am avut o strângere de inimă…dar recunosc, nu bănuiam nicio secundă în acel moment că într-un minister salariaţii pot face ce vor, peste capul ministrului”, mai arată Ridzi.

    De asemenea, ea prezintă şi probe din dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu, spunând că a fost condamnată de instanţă pentru că ar fi plătit ”nişte bani către două firme, deşi, conform probelor din dosar, banii au fost plătiţi la «ordinul» directorului general economic din minister, Paul Diaconu”, împotriva voinţei sale.

    Ea precizează că a dovedit în instanţă că la momentul efectuării plăţilor, 11 mai 2009, nu se afla în ţară, fiind la Bruxelles, astfel încât nu avea cum să semneze ordonanţările de plată.

    ”În 12 mai 2009, când mi-au fost prezentate spre semnare ordonanţările de plată, am refuzat semnarea lor, solicitând tot atunci efectuarea unui raport de control. În acel moment nimeni nu mi-a comunicat faptul că plata se făcuse în 11 mai 2009, în absenţa semnăturilor mele. Am ataşat documente doveditoare la dosar. Judecătorii fondului nu le-au văzut”, mai scrie ea pe blog.

    Fostul ministru scrie şi despre problemele sale de sănătate, care s-au acutizat în ultimii şase ani ca urmare a procesului în care este judecată.

    ”Din păcate aceşti ultimi şase ani din viaţă şi-au pus amprenta definitiv asupra vieţii şi familiei mele. Sunt şase ani în care bolile pe care le aveam s-au agravat şi au apărut şi altele noi. Sunt şase ani în care am alergat între spitale, avocaţi, experţi, instanţă şi iar spitale…”, mai arată Monica Iacob Ridzi, care susţine că de această situaţie au fost afectaţi şi copiii săi.

    În final, ea îşi exprimă speranţa că aceia care vor decide soarta sa ”vor vedea şi vor cântări mai mult decât instanţa de fond probele aflate la dosar” şi încheie susţinând că ”altarul de sacrificu are nevoie de al 13-lea ministru”.

    ”Mi-aş dori ca nu aspectele medicale să primeze în decizia instanţei, ci probele din dosar, care dovedesc nevinovăţia mea, dar am depus şi rapoartele medicale instanţei pentru a dovedi că, din păcate, situaţia mea medicală este foarte gravă”, scrie Ridzi.

    Un complet de cinci judecători de la instanţa supremă a finalizat luni dezbaterile în dosarul în care Monica Iacob Ridzi este acuzată de abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului, când aceasta era ministru al Tineretului şi Sportului.

    Completul a rămas în pronunţare în acest caz, urmând să dea decizia definitivă în 16 februarie.

    Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi a fost condamnată, în 27 ianuarie 2014, de ICCJ, la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului.

    Aceeaşi pedeapsă a fost dispusă, tot pentru abuz în serviciu, pentru Ioana Vârsta, în timp ce Paul Diaconu a primit doi ani şi jumătate de închisoare cu executare.

    Alţi şase angajaţi ai ministerului au primit pedepse cu suspendare.

    Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

    În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locaţii din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

    De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, fostul ministru, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

    Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator din dosar.

  • Un grup de hackeri a furat 1 miliard de dolari din conturile mai multor bănci în ultimii doi ani

    Grupul, numit “Carbanak” de specialiştii de la Kaspersky, este în continuare activ, iar membrii săi provin din Rusia, Ucraina şi alte state din Europa, precum şi din China, relatează Bloomberg.

    Atacatorii au vizat aproximativ 100 de bănci şi instituţii financiare din peste 30 de ţări, inclusiv din Statele Unite, China şi mai multe state europene, furând până la 10 milioane de dolari în cadrul fiecărei acţiuni.

    Membrii grupului infectau calculatoarele angajaţilor cu malware-ul Carbanak, care se extindea la reţeaua internă a respectivei companii, permiţându-le atacatorilor să-i supravegheze video pe angajaţi. În acest mod, membrii grupului imitau activităţile angajaţilor, putând să transfere bani, conform Kaspersky Lab.

    De asemenea, datorită accesului la reţeaua internă a unei bănci, atacatorii preluau controlul asupra unor bancomate, pe care programau extrageri de numerar la anumite ore, în timp ce unul dintre membrii grupului ridica banii de la respectivul aparat.

    Compania de securitate informatică Kaspersky a lucrat cu Interpolul, Europolul şi alte autorităţi pentru a descoperi atacurile grupului de hackeri.

     

  • Fitch a scăzut ratingul Ucrainei pentru datoriile în monedă străină, aflat deja în categoria “junk”

    Ratingurile Ucrainei erau deja plasate în categoria nerecomandată pentru investiţii, iar scăderea până la gradul CC a obligaţiunilor în monedă străină înseamnă că acestea sunt considerate vulnerabile şi speculative.

    În ceea ce priveşte datoria în moneda naţională, Fitch a confirmat ratingul acesteia la CCC, tot în categoria “junk”.

    Ratingul atribuit Ucrainei de către Moody’s este Caa3, în timp ce Standard & Poor’s plasează datoria ţării la nivelul CCC-, potrivit Bloomberg.

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) a ajuns joi la o înţelegere cu Ucraina pentru acordarea unui împrumut în valoare de 17 miliarde de dolari, pachetul de ajutor financiar urmând să ajungă la 40 de miliarde de dolari, prin contribuţia altor parteneri internaţionali, precum Uniunea Europeană.

    Deşi analiştii Fitch consideră că acest program de sprijin va conduce la rezolvarea problemei finanţării, restructurarea datoriei externe, care este “din ce în ce în ce mai probabilă”, reprezintă un risc important asupra situaţiei economice a Ucrainei.

    De altfel, ministrul ucrainean de Finanţe, Natalia Yaresko, a declarat că guvernul de la Kiev vrea să anjungă la un acord cu deţinătorii obligaţiunilor suverane ale Ucrainei în ceea ce priveşte restructurarea datoriei înaine de luna iunie, atunci când FMI va reevalua acordul de bailout.

    Escaladarea conflictului din estul ţării a afectat serios economia Ucrainei, care s-a contractat cu 7,5% în 2014, notează Fitch. În aceste condiţii, deficitul fiscal al Ucrainei a ajuns la 13% din produsul intern brut anul trecut, în timp ce datoria directă şi garantată a reprezentat 72% din PIB.

    De asemenea, sistemul bancar a avut de suferit din cauza situaţiei economice şi a deprecierii monedei naţionale. Guvernul a bugetat aproximativ 2% din PIB pentru recapitalizarea băncilor, însă analiştii de la Fitch apreciază că aceste costuri vor fi mai mari, punând presiune pe datoria publică.

    Factorii care pot duce la o nouă retrogradare a ratingurilor Ucrainei sunt restructurarea datoriei deţinute de creditori externi privaţi, eşecul în implementarea unor reforme structurale şi, implicit, suspendarea programului de sprijin încheiat cu FMI, precum şi continuarea conflictului dintre armata ucraineană şi rebelii proruşi.

    Programul convenit cu FMI include reformarea sistemul energetic şi creşterea producţiei de energie la nivel naţional, precum şi asigurarea stabilităţii sectorului bancar.

    Bugetul aprobat de parlamentul ucrainean pentru 2015 vizează reducerea cheltuielilor sociale şi îngheţarea salariilor şi pensiilor la nivelul actual, pentru a menţine deficitul bugetar la un nivel acceptabil.

    Fitch estimează că economia Ucrainei se va contracta cu 5% în acest an.

     

  • Grecia, în faţa unei săptămâni hotărâtoare în ceea ce priveşte datoria şi ieşirea din zona euro

    O eventuală ieşire din zona euro a Greciei ar fi “cea mai scumpă soluţie atât pentru Grecia, cât şi pentru zona euro”, a declarat Klaus Regling, şeful Mecanismului European de Stabilitate, care a precizat că liderii europeni încearcă să evite această situaţie, potrivit The Wall Street Journal.

    Guvernul de la Atena vrea să renegocieze cu creditorii săi termenii pachetului de ajutor financiar în valoare de 240 de miliarde de euro primit în 2010. În acest sens, premierul grec Alexis Tsipras a declarat că guvernul său caută un acord pe şase luni, care să ducă apoi la un “nou contract” cu zona euro.

    Datoria Greciei se ridică în prezent la aproximativ 315 miliarde de euro şi reprezintă 175% din PIB.

    Miniştrii de finanţe din zona euro se întâlnesc luni pentru a lua o decizie în legătură cu situaţia din Grecia, după ce miercuri o reuniune extraordinară a Eurogrupului s-a încheiat fără un acord între Grecia şi partenerii săi din zona euro.

    Mai mulţi oficiali greci s-au întâlnit în acest weekend cu reprezentanţi ai creditorilor internaţionali, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, pentru a discuta termenii tehnici ai propunerii pe care guvernul grec o va înainta luni miniştrilor de finanţe din zona euro, relatează Bloomberg.

    Ministrul grec de Finanţe, Yanis Varoufakis, a declarat că părţile au ajuns deja la mai multe puncte comune în urma consultărilor din acest sfârşit de săptămână.

    Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al guvernului, Gabriel Sakellaridis, a reiterat faptul că Grecia nu este dispusă să continue programul de ajutor financiar încheiat în 2010 cu creditorii săi internaţionali şi că guvernul lui Tsipras “este determinat să îşi respecte promisiunea faţă de poporul grec” de a pune capăt politicilor de austeritate.

    “Negocierile de luni vor fi dificile. Totuşi, sunt încrezător”, a declarat Tsipras pentru publicaţia germană Stern.

    BCE a decis joi să suplimenteze fondurile puse la dispoziţie băncilor elene prin facilitatea de finanţare de urgenţă (ELA) cu 5 miliarde de euro, la 65 de miliarde de euro.

    Principalul dezavantaj al creditele acordate prin ELA este nivelul mai mare al dobânzii, de 1,55% pe an, faţă de rata de 0,05% pe an pe care BCE o cere băncilor centrale din zona euro pentru împrumuturile obişnuite.

    Săptămâna trecută, BCE a hotărât să nu mai permită băncilor din Grecia folosirea obligaţiunilor guvernamentale ca garanţii pentru noi credite accesate de la BCE, punând presiune pe banca centrală a Greciei şi pe guvernul condus de Alexis Tsipras pentru renegocierea datoriei publice.

  • Germania, Turcia şi Italia au fost cei mai mari importatori de gaz rusesc în 2014

    Exporturile de gaze naturale ale Rusiei către ţările din Europa de Vest au scăzut anul trecut cu 3,7% comparativ cu nivelul din 2013, la 117,92 miliarde de metri cubi de gaz, se arată într-un raport al producătorului rus de gaze naturale, potrivit agenţiei de presă Itar-Tass.

    Germania, cel mai mare importator de gaze naturale din Rusia, a cumpărat 38,7 miliarde de metri cubi de gaz de la Gazprom în 2014, în coborâre cu 3,7% faţă de anul anterior.

    De asemenea, importurile de gaz rusesc ale Italiei au scăzut cu 14,4%, la 21,6 miliarde de metri cubi, în timp ce exporturile Gazprom către Turcia au crescut cu 2,3%, la 27,3 miliarde de metri cubi. În aceste condiţii, Turcia a devenit al doilea mare importator de gaze naturale din Rusia.

    Spre comparaţie, Franţa, a doua mare economie europeană, a importat 7 miliarde de metri cubi de gaz rusesc, iar Marea Britanie, 10 miliarde de metri cubi.

    Gazprom vrea să renunţe la livrarea gazelor naturale către Europa prin Ucraina până în 2018, prin construirea gazoductului Turkish Stream pe teritoriul Turciei, până la graniţa cu Grecia. Statele din Uniunea Europeană ar urma să construiască alte conducte de legătură cu Turkish Stream pentru a putea primi gaze naturale din Rusia.

    Veniturile în dolari ale Gazprom în Europa ar putea scădea în acest an la cel mai redus nivel dn ultimul deceniu, potrivit estimărilor guvernamentale, dar, calculate în ruble, vânzările ar putea atinge un nivel record, ca efect al devalorizării rublei.

    Preţul mediu al livrărilor ruseşti de gaze în afara spaţiului sovietic este estimat pentru acest an la 222 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, a declarat Alexei Vedev, secretar de stat în Ministerul rus al Economiei.

    Acest preţ este cu 35% sub nivelul anului trecut şi cel mai redus după 2005, dar, calculat în ruble, preţul ar putea fi un record, de peste 13.650 de ruble, luând în considerare estimările de curs valutar ale ministerului.

  • Apple lucrează la construirea unei maşini electrice, în cadrul unui proiect numit “Titan”

    Modelul pe care echipa Apple îl are în vedere este un minivan, a declarat una dintre surse.

    Mai mulţi angajaţi din cadrul proiectului “Titan” au experienţă în domeniul auto, lucrând anterior în cadrul unor companii europene care produc maşini. De pildă, anul trecut, Apple i-a angajat pe Marc Newson, specialist în design industrial, care în trecut a creat un concept pentru Ford Motor şi pe Johann Jungwirth, fostul preşedinte şi director general al diviziei de cercetare din America de Nord a Mercedes-Benz.

    De asemenea, mai mulţi oameni din conducerea companiei s-au întâlnit în Austria cu mai mulţi producători de automobile, printre care şi cu oficiali din partea Magna Steyr, diviziei a companiei canadiene Magna International.

    În cele din urmă, compania americană ar putea decide să nu comercializeze vehiculul la care lucrează, ci să folosească diverse componente necesare producerii unui automobil electric pentru alte produse Apple, precum iPhone-uri şi iPad-uri. Cu toate acestea, dimensiunea echipei angajate în acest proiect arată că Apple are planuri mari în ceea ce priveşte extinderea în domeniul auto, au precizat sursele The Wall Street Journal.

    Industria producătoare de maşini presupune investiţii majore, costurile unei uzine de producţie putând urca până la peste 1 miliard de dolari. În aceste condiţii, Elon Musk, directorul executiv al producătorului de maşini electrice Tesla, a declarat anul trecut că este “foarte dificil” să creezi un nou model de automobil.

    Apple a înregistrat un profit record, de 18 miliarde de dolari, în primul trimestru al anului fiscal 2015 (octombrie-decembrie 2014), în urcare cu 38% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, în timp ce veniturile au avansat cu 30% la 74,6 miliarde de dolari faţă de 57,6 miliarde de dolari.

    Anul trecut, un alt gigant din IT, Google, şi-a anunţat intrarea pe segmentul auto, vizând încheierea unor parteneriate cu producători din industria auto, pentru crearea unor maşini autonome în câţiva ani.

  • STUDIU: Facebook îi poate face pe utilizatori să bea sau să-şi dorească un pahar cu alcool

    Studiul ridică întrebări serioase referitor la consumul de alcool în rândul tinerilor sub vârsta legală, potrivit dailymail.co.uk.

    În cadrul studiului realizat de Michigan State University, peste 400 de participanţi au fost întrebaţi în legătură cu sentimentele pe care le percep la cei din jur şi pe care le au la rândul lor privind mesajele despre alcool publicate pe Facebook.

    “Am descoperit că oamenii care devin foarte interesaţi de un mesaj despre alcool, încât vor să facă ceva legat de acel mesaj, cum ar fi să apese butonul «like», să distribuie mesajul sau să comenteze, au mai mari şanse să se gândească şi să îşi dorească să consume alcool”, a declarat Saleem Alhabash, care a condus cercetarea.

    Studiul are o serie de implicaţii serioase, mai ales în ceea ce priveşte prezentarea consumului de alcool în rândul tinerilor sub 21 de ani (în Statele Unite ale Americii, consumul de alcool este interzis persoanelor sub 21 de ani), potrivit cercetătorului.

    “Conţinutul digital despre alcool este prezent peste tot”, a spus Alhabash. “Consumatorii sub vârsta legală vor vedea aceste anunţuri, se vor gândi că sunt rebeli şi interesanţi şi vor distribui mesajul respectiv. Interacţionează cu mesajul despre alcool şi se gândesc la consumul de alcool”, a precizat cercetătorul.

    Participanţilor la studiu li s-au arătat trei pagini de Facebook – una care conţinea un mesaj publicitar afişat alături de un conţinut care promova consumul de alcool, alta care conţinea un alt mesaj însoţit de un conţinut care promova o campanie socială împotriva consumului de alcool, iar alta – un mesaj care era însoţit de un conţinut neutru, cum ar fi un anunţ publicitar pentru o bancă.

    Cercetătorii au descoperit că participanţii care erau interesaţi în a aprecia (like), a distribui sau a comenta la mesajele de promovare a consumului de alcool prezentau cea mai mare intenţie de a consuma alcool. Intenţia era şi mai mare când mesajul publicitar avea deja un mare număr de aprecieri şi comentarii de la alţi utilizatpri ai reţelei sociale.

    De asemenea, cercetătorii au descoperit că atunci când mesajul de pe Facebook era însoţit de un conţinut împotriva consumului de alcool, utilizatorul era mai predispus să ia în considerare consumul de alcool.

    Cercetătorii au precizat că intenţia este considerată cel mai bun indiciu referitor la probabilitatea unei acţiuni.

  • Tăriceanu: Un vot favorabil în cazul Vosganian ar fi creat un precedent pentru cenzurarea deciziilor Guvernului

    Reacţiile critice după ce senatorii au respins cererea de ridicare a imunităţii lui Varujan Vosganian pun “sub semnul întrebării capacitatea Senatului de a discerne într-o problemă extrem de serioasă şi gravă”, apreciază preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, potrivit unui comunicat.

    El susţine că intervenţia preşedintelui Klaus Iohannis după votul din Senat reprezintă “o critică fără menajamente”.

    “Nu mai departe de luni, 9 februarie, preşedintele Iohannis declara în plenul Camerelor reunite următoarele: «Îmi doresc un Parlament puternic (…) Parteneriatul preşedintelui cu Parlamentul răspunde nevoii de a restabili încrederea în această instituţie fundamentală a democraţiei». După votul din Senat, parteneriatul propus de Preşedinte pentru restabilirea încrederii s-a transformat într-o critică fără menajamente faţă de opinia exprimată de majoritatea senatorilor”, se arată în comunicat.

    Călin Popescu-Tăriceanu precizează că împărtăşeşte opinia preşedintelui privind necesitatea unei schimbări cerute de electorat cu ocazia alegerilor prezidenţiale, dar subliniază că este necesară definirea reperelor acestei schimbări.

    “Dacă ar fi să ne ghidăm după ceea ce a spus luni domnul preşedinte, dar mai ales după criticile deschise ale preşedintelui la adresa votului din Senat, atunci schimbarea pare mai degrabă în realitate o continuare a politicii iniţiate de fostul preşedinte potrivit căreia instituţiile statului, inclusiv Parlamentul, trebuie să se conformeze direcţiilor propuse de Cotroceni. Această interpretare mi-a fost întărită şi de faptul că criticile de ieri au fost continuate azi cu aceeaşi asprime, chiar dacă ele au fost mascate prin circumscrierea lor în lupta cu corupţia”, susţine Tăriceanu.

    Preşedintele Senatului este de părere că dosarul instrumentat de Procuratura Generală şi pentru care s-a cerut votul Senatului nu se referă la presupusele fapte de corupţie ale unui senator, “ci pune în discuţie o decizie politică a unui ministru în funcţie, concretizată printr-o hotărâre de Guvern”.

    “De aceea pot să afirm că un vot în favoarea cererii Procurorului general, aşa cum îşi dorea şi preşedintele, ar fi creat precedentul potrivit căruia orice decizie a Executivului (deci, potenţial şi a preşedintelui) şi a oricărei autorităţi publice ar fi putut fi cenzurată în viitor de către procurori”, afirmă Tăriceanu.

    “Un asemenea precedent devenea periculos, pentru că el ar fi deschis calea spre transformarea României într-o republică a procurorilor”, adaugă Tăriceanu.

    Pe de altă parte, el ţine să precizeze că punctul de vedere exprimat nu reprezintă “o critică” la adresa şefului statului. “El derivă însă din necesitatea ca, în calitatea mea de preşedinte al Senatului României, să apăr rolul acestei instituţii fundamentale a democraţiei în arhitectura constituţională şi să subliniez poziţia sa independentă şi legitimă în raport cu celelalte puteri ale statului pe o chestiune de principiu şi nu într-un caz particular”, afirmă Călin Popescu-Tăriceanu.

    Senatul a respins, joi, solicitarea Parchetului General de încuviinţare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PNL Varujan Vosganian.

    Preşedintele Klaus Iohannis a scris, joi, pe Facebook, că se aştepta ca Senatul să încuviinţeze cererea de începere a urmăririi penale în cazul senatoului PNL Varujan Vosganian, precizând că votul senatorilor arată că nu s-a înţeles pe deplin necesitatea schimbării.

    “Mă aşteptam ca Senatul să încuviinţeze cererea DNA de începere a urmăririi penale în cazul senatorului PNL Varujan Vosganian. Votul senatorilor arată că nu s-a înţeles încă pe deplin necesitatea schimbării pentru care am pledat atât la consultările cu partidele politice parlamentare, cât şi în recentul discurs ţinut în plenul Parlamentului”, a scris, joi, pe Facebook, preşedintele Klaus Iohannis, aflat la Bruxelles, la reuniunea informală a Consiliului European.

  • Constanţa: Reducere de 50% la transport pentru elevi, după ce Mazăre a fost reclamat la DNA

    Primarul Constanţei, Radu Mazăre, a declarat, vineri, la şedinţa Consiliului Local, că săptămâna trecută a propus două variante reprezentanţilor Consiliului Judeţean al Elevilor pentru subvenţionarea abonamentelor la transport în comun pentru elevii constănţeni.

    Astfel, prima variantă era ca toţi elevii, indiferent de venitul părinţilor, să beneficieze de o reducere de 50 la sută la abonamentele la transportul în comun, iar cea de-a doua variantă prevedea ca de subvenţie să beneficieze doar elevii ai căror părinţi au venituri de până la 1.800 de lei pe membru de familie, în timp ce copiii ai căror părinţi câştigă salariul minim pe economie să aibă gratuitate la transportul în comun.

    Mazăre a precizat că elevii au optat pentru prima variantă, iar acest proiect a fost adoptat în şedinţa CL de vineri.

    De asemenea, consilierii au decis ca elevii orfani să beneficieze de gratuitate la transportul în comun. Şi persoanele cu handicap uşor şi mediu vor circula gratuit.

    Asociaţia Elevilor din Constanţa, care la începutul lunii februarie a depus o plângere penală pe numele lui Radu Mazăre pentru abuz în serviciu pentru că a nu a acordat subvenţia la transportul în comun pentru toţi elevii în ultimii ani, arară, într-un comunicat de presă, că demersurile iniţiate de membrii asociaţiei au dat roade.

    “Demersurile iniţiate de membrii Asociaţiei Elevilor din Constanţa de acum doi ani şi-au produs astăzi (n.r. – vineri) efectele. Consiliul Local Constanţa a adoptat o hotărâre prin care toţi elevii care învaţă în municipiul Constanţa beneficiază de 50 la sută reducere la transportul local în comun. De asemenea, elevii orfani vor beneficia de gratuitate, conform legii”, se arată în comunicatul Asociaţiei Elevilor.

    Asociaţia Elevilor Constanţa a depus, în 4 februarie, la DNA o plângere penală împotriva lui Radu Mazăre pentru abuz în serviciu. Asociaţia reclama că Primăria Constanţa refuză să acorde reducere de 50 la sută la transportul local în comun pentru toţi elevii, prevedere stipulată la art. 84 (1) în Legea educaţiei naţionale, şi că astfel a fost adus un prejudiciu de peste 50 de milioane de euro.

    Alexandru Manda, vicepreşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa, declara atunci că le-a solicitat procurorilor anticorupţie şi luarea unor măsuri preventive împotriva lui Radu Mazăre, pe motiv că elevii s-au simţit ameninţaţi după declaraţiile pe care primarul le-a făcut cu o zi înainte la adresa lor, dar reprezentanţii DNA le-au transmis să se adreseze Poliţiei cu această solicitare.

    Primarul Radu Mazăre declara, referitor la demersul elevilor, că aceştia “ar trebui să deschidă ochii”, pentru că este păcat să-i vrea răul.

  • Listarea internaţională a Petrom, Romgaz şi Electrica, prezentată companiilor americane la New York

    La întâlnire au participat reprezentanţii unor companii precum Parsons Corporation din California, BlueMountain Capital, Bell Helicopter, Lockheed-Martin Corporation, Newtyn Management LLC, GTECH Corporation, Meridian Technologies, Estee Lauder, Boewulf Energy, Prism Group, Mayer Brown LLP, NBC Universal, Ethan Allen Corporation, Pataki Cahill Group, Henry Schein Inc., Willis of New York, East West Institute, Baupost Group LLC, GMO LLC.

    Reuniunea a fost organizată de către Business Council for International Understanding, o organizaţie neguvernamentală de sprijinire a exporturilor şi investiţiilor americane în străinătate, înfiinţată în 1955 de către fostul preşedinte al SUA Dwight D. Eisenhower şi care grupează peste 150 de mari companii americane şi internaţionale cu activitate în SUA.

    “Prim-ministrul a prezentat evoluţiile recente din România şi perspectivele economiei româneşti. La eveniment au participat şi Mişu Negriţoiu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, şi Lucian Anghel, preşedinte al Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti. Aceştia au prezentat evoluţiile recente specifice pieţei de capital din ţara noastră şi procesul de listare internaţională a unor mari companii româneşti, precum Petrom, Romgaz şi Electrica”, transmite Guvernul.

    Joi, premierul Ponta s-a întâlnit cu reprezentanţi ai unor companii americane, aflate în proces de evaluare a viitoarelor investiţii în Europa Centrală şi de Sud-Est, interesate să cunoască evoluţiile economice recente din România şi stadiul relaţiilor bilaterale oficiale, fiind prezenţi reprezentanţi ai companiilor ADM, Allied TechSystems, Amgen, Boeing, Cargill, Chevron, Coca-Cola, Ellicott, ExxonMobile, General Electric, Lindsay, Mega, MetLife, MoneyGram, Pike Energy, Raytheon, Smithfield, Timken.

    O misiune economică organizată de către Departamentul Comerţului din Statele Unite ale Americii va veni în România în luna mai, unul dintre principalele domenii de interes fiind cel al tehnologiei informatice şi securităţii cibernetice.

    Vizita a fost convenită în discuţia avută, miercuri, de premierul Victor Ponta, aflat în SUA, cu secretarul american al Comerţului, Penny Pritzker.

    Premierul Victor Ponta se află în vizită în Statele Unite ale Americii până duminică, el anunţând că se va întâlni, la Washington, cu secretarul de stat al Comerţului şi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri american.

    Săptămâna trecută, înaintea şedinţei de guvern, premierul Ponta s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu însărcinatul cu afaceri al SUA, Dean Thompson.

    După acea discuţie, premierul le-a cerut miniştrilor să realizeze un “update” la foaia de parcurs pe zona comercială cu SUA, arătând că este nevoie de îndepărtarea oricăror bariere pentru marii investitori americani astfel încât Parteneriatul strategic să fie eficient şi din punct de vedere economic, nu doar politic şi militar.