BusinessMagazin

Tag: brand

  • Brandul personal & brandul de companie

    Şi ca să dau un exemplu, chiar astăzi am fost întrebată ceva de genul: “Dacă ai avea de ales între brânza Gigi SRL şi brânza X sau Y (fără a da nume pentru a nu face reclamă) pe care deja o cunoşti şi te mulţumeşte, ce ai face?”. Bineînţeles că răspunsul meu este irelevant tocmai pentru că este încărcat de propriul meu subiec-tivism, însă accentul pe care vreu să-l scot în evidenţă se referă chiar la întrebarea pe care am primit-o. Se pare că a ajuns să fie de la sine înţeles faptul că facem alegeri în funcţie de brand. Nu vreau să atribui vreun calificativ acestui compor-ta-ment. Nu pot să spun că este bine sau rău. Este doar o realitate, o certitudine. Iar concluzia pe care o putem trage este faptul că nu doar din postura de cumpărători ai unor branduri, ci şi din postura de vânzători ai unor branduri trebuie să ne adaptăm acestei realităţi. Şi aceasta cu atât mai mult pentru cei care, prin profesia lor, prin statutul lor, reprezintă un brand sau se identifică cu brandul companiei.

    Evident, nu este tocmai simplu. Mai ales în condiţiile economiei şi societăţii care fac contextul vieţii noastre de zi cu zi. Nu de mult auzeam o statistică care spunea în termeni foarte plastici că “în România, în fiecare zi moare o firmă şi se naşte o alta”. Adică moare un brand şi se naşte altul. Şi nu este doar ceva specific ţării noastre. Un studiu făcut în Statele Unite arată că 50% dintre companiile nou-înfiinţate sunt închise în următorii 4 ani, 70% în opt ani şi 98% în 11 ani. Cifrele confirmă că unele strategii de afaceri utilizate nu răspund cerinţelor unei pieţe globale cu o evoluţie rapidă.

    Şi atunci… ce face diferenţa? Ce face ca brandul tău să existe, să reziste şi să crească? Cât de mult conştientizezi şi investeşti în aceasta? Eşti singurul care o face sau ai şi oameni în jurul tău care te sprijină (parteneri, colegi, clienţi, angajaţi)? Ai un plan bine definit pentru asta? Ai o strategie încadrată în anumiţi timpi? Ştii cum anume vei evalua dacă eşti sau nu pe drumul bun? Toate întrebările de mai sus sunt pentru tine. TU – omul care vrea să fie un brand. Sau să aibă un brand personal care să-l ajute să-şi construiască brandul de companie. Este punctul de plecare pentru o dezvoltare sănă-toasă pe termen lung. Există companii despre care nu ştii cine este în spatele lor.

    Sau există acele companii care poartă chiar “brandul” celui care le-a creat. Iar pentru ambele situaţii, iată şi exemple: Apple – Steve Jobs, Micro-soft – Bill Gates, Ford – Henry Ford, Disney – Walt Disney ş.a.m.d. Cu ce s-au diferenţiat aceşti oameni – fiecare la timpul lui? Probabil cu multă ambiţie, dar şi multă muncă. Inspiraţie, consistenţă, consecvenţă, pa-siu–ne şi încă multe altele. Despre unii s-au scris cărţi, despre alţii s-au făcut filme şi toate ne sunt atât de “la-ndemână”. Dar, oare, ştim să ne folosim de ele? O facem? Aceşti oameni-brand pot fi într-un fel “metaforele” succe-sului nostru personal şi profesional. Şi spun meta-fore pentru că dacă aş zice exemple, probabil nu ar avea acelaşi impact.

    Şi mai spun metafore dintr-un motiv. Este una dintre tehnicile de bază în coaching. Iar coachingul este unul dintre “instrumentele” la care poţi apela oricând pentru a înţelege care este “reţeta” propriului tău brand şi a reuşitei tale de a crea, dezvolta şi populariza brandul tău (şi al companiei). Evident, nu este singurul instrument. În coaching porneşti de la ceea ce eşti şi de la ceea ce ai pentru a ajunge acolo unde vrei: la ceea ce vei fi! Ca om, ca profesionist, ca brand, într-un tot unitar, coerent şi armonios, care permanent se simte confortabil cu cine şi ce este, care permanent se îmbunătăţeşte pe sine fără a simţi că se schimbă, ci doar că se adaptează unor timpuri “cameleonice”, extrem de dinamice şi de provocatoare. Cineva care priveşte şi primeşte provocarea şi schimbarea cu relaxare şi plăcere, cu motivaţie şi inspiraţie, cu credinţă sinceră şi profundă că timpurile pe care le traversează sunt cele mai bune pe care le-ar fi putut “cere” atunci când s-a născut. Pentru că ele îi dau posibilitatea să fie mai bun pe zi ce trece, să se auto-depăşească continuu. Şi să devină un brand de referinţă.

    LOREDANA VLADAREANU
    COACHING PARTNER (CAREER & EXECUTIVE COACH) AL TACK INTERNATIONAL ROMÂNIA)

  • IKEA îşi evaluează brandul la nouă miliarde de euro

    “Nu vom fi niciodată la fel de transparenţi ca o companie listată. De câţiva ani, ambiţia noastră a fost să devenim mai transparenţi şi mai uşor de înţeles”, a declarat purtătorul de cuvânt al IKEA, Anders Bylund, scrie WSJ.com. IKEA, companie nelistată la bursă, cunoscută pentru discreţie, s-ar plasa astfel undeva între locul 31 şi poziţia 89 în diverse topuri ale celor mai valoroase branduri din lume. Millward Brown, parte a gigantului media WPP, estimează în cel mai recent top al brandurilor că cea mai valoroasă marcă din lume este Apple, evaluată la 183 miliarde de dolari, reprezentând aproape o treime din capitalizarea de piaţă a companiei, de 581 miliarde de dolari.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Arată mai bine aşa? Panouri publicitare vandalizate de artişti stradali (GALERIE FOTO)

    Primul artist care s-a manifestat astfel, scoţianul Robert Montgomery, scria versuri pe panourile publicitare, inspirându-i şi pe alţi artişti, care au atacat 35 de panouri din diverse oraşe ale Marii Britanii, în semn de protest faţă de “efectele distrugătoare ale publicităţii” şi de impactul negativ pe care reclama îl are asupra imaginii de sine, al comportamentului consumatorilor şi al gradului de îndatorare al acestora, scrie The Independent.

    Arată mai bine aşa? Panouri publicitare vandalizate de artişti stradali (GALERIE FOTO)

    Mişcarea artiştilor şi-a atras denumirea de “brandalism”, de la ideea de brand vandalizat. De pildă, unul dintre panourile “brandalizate” de un artist pe nume Bill Posters parodiază o reclamă Nike cu fotbalistul Wayne Rooney având în mâini nişte pungi de cumpărături, alăturându-i inscripţia “Just Loot It” (to loot = a fura).

  • Metro Cash & Carry România derulează prima campanie de promovare a brandului propriu Fine Food

    Campania a debutat cu o componentă “in-store”, desfăşurată în reţeaua de magazine Metro Cash & Carry din toată ţara, precum şi în magazinele “La Doi Paşi” şi va fi continuată şi pe alte canale de promovare.
    Mesajele transmise sunt “De ce să plăteşti mai mult când primeşti acelaşi lucru? – Alege calitatea la un preţ mai mic. Fine Food – marcă exclusivă Metro. Produsele Fine Food au preţuri, în medie, cu 10 – 20% mai mici decât cele ale mărcilor consacrate, oferind o calitate similară cu a acestora.

    Concomitent cu magazinele Metro Cash & Carry România şi “La Doi Paşi”, campania se va desfăşura şi în benzinăriile Rompetrol sub forma unor promoţii şi oferte speciale.
    Campania de promovare a brandului Fine Food marchează şi un alt element de noutate – o serie de promoţii comune cu Coca-Cola, desfăşurate în magazinele reţelei. Aceasta este prima colaborare de acest fel între liderul mondial de băuturi răcoritoare şi un alt brand. Printre activităţile derulate împreună cu Coca-Cola se mai numără şi o campanie de sampling “door-to-door”, cu produse Coca-Cola şi Fine Food, care se adresează unui număr de 100.000 de consumatori din patru mari oraşe (Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Braşov).

    “Am iniţiat această campanie tocmai pentru că avem încredere în potenţialul pe care îl are acest brand. Anul acesta ne propunem să extindem gama Fine Food cu peste 100 articole din gama cafea măcinată (sub diferite mix-uri de conţinut şi gramaj), gama iaurturi si telemea, gama scutece, dar şi să extindem promovarea încrucişată a produselor Fine Food cu alte branduri existente pe piaţă.” a declarat Adrian Ariciu, şef departament mărci proprii Metro Cash & Carry România.

    Prima fază a campaniei se desfăşoară la nivel naţional, în perioada martie-aprilie 2012. Metro Cash & Carry s-a lansat oficial în România în 1996, iar astăzi, reţeaua numără 32 de magazine în 24 de oraşe. Anul trecut Metro Cash & Carry România a avut o cifră de afaceri de 1,059 miliarde de euro, faţă de 1,137 miliarde euro în 2010.

  • În bucătăria brandului Vodafone

    Sponsorizarea unei echipe de Formula 1 de către un operator de telefonie mobilă pare o alegere costisitoare, dar corectă imediat ce te gândeşti că viteza este un element cheie în ambele cazuri: este unul dintre ingredientele vitale în câştigarea curselor, respectiv a clienţilor.

    Dar chiar funcţionează? Este o metodă de a duce brandul Vodafone pe televizoarele a milioane de oameni din întreaga lume, fără a mai trece prin toată birocraţia specifică difuzării unui spot, explică Daragh Persse, director pentru sponsorizări al grupului britanic Vodafone, cel mai mare operator de telefonie mobilă din lume după venituri.

    “Este un sport cu audienţe TV masive, cu o audienţă globală, şi care are o suprapunere foarte bună cu geografia businessului Vodafone şi a partenerilor noştri”, spune Persse. Mai exact, conform datelor oficiale pe anul 2010 publicate de organizatorii competiţiei, 527 de milioane de oameni au privit la curse.

    “Avem un inventar uriaş de <<active>> care pot fi utilizate de Vodafone şi McLaren pentru a crea evenimente, conţinut. Nu contează că nu avem o cursă în fiecare weekend pe fiecare piaţă pe care suntem prezenţi şi că nu toţi clienţii ajung să traiască această experienţă pentru că avem la îndemână o serie întreagă de active care ne permit sa ajungem la audienţa vizată”, adaugă oficialul Vodafone.

    Ce înseamnă aceste “active” de care vorbeşte Daragh Persse, pentru un necunoscător al jargonului din industrie? De exemplu, organizarea unui eveniment în care o maşină virtuală a cărei viteză e stabilită de performanţa reţelei telecom a Vodafone concurează cu o maşină reală condusă de Lewis Hamilton. Este un tip de eveniment care creează “buzz”-ul căutat de orice companie în jurul brandului său.
    Însă e şi o bună oportunitate a account managerilor Vodafone de a sta de vorbă informal cu clienţii cheie, în timp ce spală împreună nişte vase. Vase ale echipei de F1 de la McLaren Mercedes, se înţelege.
    “Avem campanii denumite <<Join the team>> – prin care clienţi consumer sau din mediul de business se pot alătura în week-end-uri echipei McLaren Mercedes. Ce se întâmplă acolo? Ei fac tot ceea ce fac şi membrii echipei: de la schimbatul cauciucurilor până la spălatul vaselor. E o posibilitate unică de a vorbi cu clienţii noştri”.

    Oportunitatea este folosită şi în comunicarea cu media: una e să vorbeşti cu jurnaliştii despre fascinaţia F1 cu un Powerpoint alături, şi alta este ca discuţia să aibă loc în centrul de tehnologie al McLaren de lângă Londra, cu reprezentanţii presei îmbrăcaţi în nişte combinezoane uşor incomode în care să fie încurajaţi să schimbe în câteva secunde anvelopele unui bolid din F1.

    Proiectat să fie un centru industrial demn de secorul 21, centrul arată ca o clinică de chirurgie cu maşini de legendă (o maşină a fondatorului Bruce McLaren) în care totul e gândit să respecte o serie de regulile eco stricte- atât auto-impuse cât şi dictate de autorităţi. Un exemplu: sistemul de răcire se bazează în bună parte de apă, care este apoi direcţionată într-un lac ce ocupă câteva sute de metri pătraţi în faţa clădirii. Nu vă gândiţi că algele care apar inevitabil într-o asemenea apă sunt curăţate de un băiat care în weekend-uri mai curăţă şi piscine de la hoteluri: McLaren a adus o specie anume de peşte care are o nouă “casă” şi se şi ocupă de “problemă”. Ecologic.

    Dar spălatul vaselor cu clienţii de top în bucătăria echipei McLaren nu este singurul “activ” din platforma de marketing imaginată de Vodafone împreună cu McLaren. “Unul dintre cele mai interesante programe este cel denumit <<Guest Sponsor>> prin care la o cursă scoatem unul dintre logourile Vodafone de pe maşini şi îl punem pe cel al unei alte companii, un client al Vodafone sau al unei fundaţii. Numele e decis de regulă de echipa locală a Vodafone. Este o oportunitate de neimaginat pentru o companie mică să aibă brandul propriu expus pe o maşină de F1, ca să nu mai spunem că este vorba de una dintre cele mai bune maşini din F1”.

  • Ce caută angajaţii români la companiile pentru care lucrează?

    Potrivit studiului “Cei mai buni angajatori din România”, realizat de Mercury Research alături de specialişti de resurse umane din 10 companii multinaţionale şi Inspire Business, candidaţii au în vedere o serie de criterii în funcţie de care valoarea brandului de angajator a unei companii.

    Studiul a fost elaborat în perioada aprilie-iunie 2011 şi a fost realizat pe un eşantion de 1778 respondenţi. Respondenţii studiului provin din Bucureşti şi au vârste cuprinse între 19 şi 45 ani.

    întrebările au căutat să identifice atributele de atractivitate care îi definesc pe cei mai buni angajatori din România, din perspectiva potenţialilor angajaţi. Totodată, companiile participante au fost evaluate prin comparaţie cu modelul angajatorului ideal descris de respondenţi.

    Astfel, principalul atribut în funcţie de care sunt evaluate companiile se află nivelul salarial, urmat de siguranţă/ stabilitatea locului de muncă şi oportunităţile de dezvoltare personală şi profesională. Tinerii puţin educaţi şi neexperimentaţi se văd angajaţi ca vânzători în magazine din Comerţul modern.

    Acelaşi studiu a mai rlevat că, faţă de alte categorii de angajaţi, managerii sunt cei mai familiarizaţi cu companiile din domeniul farmaceutic, BPO (companii de outsourcing), materiale de construcţii şi audit & consultanţă. Barbaţii sunt cei mai atraşi de companiile din domeniul auto, iar specialiştii în marketing rezonează mai mult cu companiile din FMCG.

    Pentru persoanele cu experienţă şi educaţie este atractiv domeniul energie şi utilităţi, în timp ce pentru studenţii care nu au mai lucrat niciodată, sectorul IT pare un start promiţător în carieră. Personalul de vânzări cu experienţă se interesează mai mult de companiile farmaceutice şi, în general, pentru cei la începutul carierei, companiile multinaţionale sunt o promisiune de dezvoltare profesională. Cei care lucrează în vânzări, spre exemplu, consideră că într-o multinaţională se pot împlini profesional.

  • Gustul vechiului Pepsi difera de cel care sta acum pe rafturile magazinelor

    Pepsi deruleaza o campanie prin care face apel la savoarea
    anilor ’70-’80, proiect care nu vizeaza insa in principal
    consumatorii ale caror amintiri se leaga de acea perioada, ci pe
    cei mai tineri.
    Elementul central al este sticla, a carei executie creativa a fost
    facuta la finalul anului trecut, inspirata de sticlele in care era
    imbuteliata bautura racoritoare a acelor vremuri. Desi seamana
    bine, diferente exista: “ambalajul pe care l-am lansat acum este
    mai usor; sticlele sunt nereturnabile”, explica Clej. In plus, pe
    toate produsele de acum sunt tiparite coduri de bare, care nu
    existau in urma cu 40 de ani. Bautura din sticla insa, este
    identica cu cea din vremurile de demult, iar reprezentantul Pepsi
    spune ca singura diferenta fata de bauturile care se vand acum este
    cantitatea de zahar.

    Campania ar putea fi reluata si in anii urmatori, dat fiind ca a
    fost adunat un numar mare de povesti pentru a stabili un punct de
    plecare si o idee central. Pentru realizarea spotului publicitar,
    au fost folosite filmari din acea vreme, care nu puteau fi
    recreate. “Platforma de comunicare este un context capturat de
    30-40 de ani”. Iar imaginile reunesc poze sepia din arhive
    personale care dezvaluie crampeie din viata de atunci. De fapt,
    nostalgia fata de experientele acelor perioade, a capatat deseori o
    forma cat se poate de concreta: “<Ce se intampla cu vechea
    sticla de Pepsi?> au intrebat foarte multi oameni de-a lungul
    anilor”, spune reprezentantul companiei. Asa ca in toamna trecuta
    s-au hotarat sa pregateasca pentru 2011 o campanie care sa aduca in
    lumina reflectoarelor vechiul Pepsi. Pe scurt, vechiul Pepsi era
    mai dulce decat cel care se vinde acum.

    Editia limitata a bauturii racoritoare cu cea mai veche istorie
    pe piata romaneasca se va vinde prin spatii Horeca, mai cu seama
    terase si spatii de pe litoral. Locuri alese insa pe spranceana:
    doar 10-15% din numarul universul de spatii cu care lucreaza
    imbuteliatorul marcilor Pepsi, Prigat si Roua. Si asta pentru ca
    este important ca sticla, “care este canalul media principal, mai
    mult decat spoturile TV, trebuie sa ramana pe masa, iar servirea
    trebuie facuta, de preferat, fara pai”, spune Clej.

  • Gala “Campion pentru Romania” a inceput. Meciul vedeta: Lucian Bute – Jean Paul Mendy

    Romanul a intrat in ring pe melodia cantata de formatia U2,
    “Where the streets have no name”, iar adversarul sau a fost
    acompaniat de AC/DC, cu melodia “Highway to Hell”. Imnul Romaniei
    la acest eveniment a fost interpretat de Andra, iar trupa Class a
    cantat imnul Canadei.

    In celelalte meciuri ale serii, pugilistul Viorel Simion l-a invins
    prin KO in repriza a noua pe filipinezul Jun Talape, intr-un meci
    la categoria pana, versiunea WBC, pentru titlul international.
    Meciul care ar fi trebuit sa se desfasoare pe durata a 12 reprize
    s-a oprit in runda a noua, Viorel Simion (13-0-0, 5 KO), reusind
    sa-l trimita la podea pe Jun Talape (20-7-1, 8 KO). in urma acestei
    victorii, Viorel Simion a intrat intre primii 15 boxeri ai
    categoriei.

    Pugilistul Bogdan Dinu a castigat prin KO meciul de la categoria
    grea, disputat in compania tanzanianului Awadh Mohamed Tamim.
    Bogdan Dinu (5-0-0, 2 KO) l-a invins pe Awadh Mohamed Tamim
    (12-2-0, 7 KO) printr-un KO in prima repriza, intr-un meci ce ar fi
    trebuit sa aiba patru runde.

    Mai mult pe
    www.mediafax.ro    .

  • Chrysler a disparut din Europa: Automobilele vor fi comercializate sub brandul Lancia

    “Nu puteam mentine ambele branduri peste tot, a trebuit sa luam
    o decizie”, a declarat Olivier Francois, director al Fiat care
    conduce operatiunile sub brand Lancia si Chrysler. El a explicat ca
    Lancia este mai cunoscut in Europa, iar Chrysler are o recunoastere
    mai mare in Statele Unite si restul lumii. Fiat urmeaza sa
    consolideze din aceasta luna rezultatele Chrysler in rapoartele
    sale financiare. Grupul italian intentioneaza sa ajunga in acest an
    la o participatie de 57% la Chrysler, de la 46% in prezent. Europa
    este veriga slaba pentru Fiat, care are dificultati sa concureze cu
    Volkswagen si Peugeot Citroen. Grupul italian a inregistrat anul
    trecut in Europa pierderi de circa un miliard de euro , potrivit
    unui analist al companiei Sanford C. Bernstein.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Goana dupa pretul corect: nu tot ce-i ieftin se vinde la reduceri

    Tot mai multa greutate capata marcile proprii ale magazinelor in
    strategiile de dezvoltare. Acum, consumatorii migreaza catre
    produse inferioare ca pret si “in cazul nostru se simte clar acest
    lucru: am inceput sa vindem volume mai mari din marcile proprii”,
    spunea anterior pentru BUSINESS Magazin Dusan Wilms, directorul
    general al Metro Cash & Carry Romania. El a precizat ca tinta
    companiei este sa dubleze cota detinuta de acest tip de produse.
    “In lupta cu competitia, marca proprie este o arma imbatabila.”
    Comerciantul german a fost primul care a facut romanilor cunostinta
    cu ideea de marca proprie, pe vremea cand jumatate dintre retelele
    internationale nici nu erau prezente pe piata.

    Acum Metro Cash & Carry are marci precum ARO, Fine Food,
    Horeca Select, H-Line, Rioba si Sigma. Ulterior, mai toate
    lanturile de magazine au inceput sa-si dezvolte oferta pe acest
    palier – de la Billa (cu Clever), Carrefour (No 1 si Carrefour).
    Intrarea discounterilor pe piata, din 2005 – Plus, Penny si
    Kaufland – a fost un alt moment in care marcile proprii au luat
    avant, pentru ca se pliaza pe profilul lor comercial, de a
    comercializa marfuri la pret redus. De fapt, marcile proprii sunt
    acele produse care apartin exclusiv si pot fi regasite doar in
    cadrul unei anumite retele, nu si pe rafturile concurentei. Aproape
    toate retelele de comert modern au si pe plan local astfel de
    produse.

    Intre cele mai recente lansari, reteaua de hipermarketuri Real a
    pus pe rafturi noi articole marca proprie, in cadrul gamelor Tip si
    Real Quality, in sortimentul de cereale pentru mic dejun. Noile
    game de cereale sunt produse in Romania, in colaborare cu
    producatori autohtoni. Cresterea vanzarilor pe aceste segmente este
    rapida, mai cu seama in ultima perioada, cand puterea de cumparare
    a scazut vizibil. Nu doar cresterea TVA, dar si inflatia au muscat
    din banii pe care ii cheltuiesc cumparatorii la piata, magazinele
    de la colt de bloc sau spatiile retelelor moderne. Asa se face ca
    “familiaritatea cu marcile proprii creste semnificativ, semn ca
    eforturile retailerilor de a le promova dau roade”, declara Bogdana
    Baltasiu, client service manager, divizia customer research in
    cadrul companiei de cercetare de piata Nielsen. Tot ea precizeaza
    ca retailerii trebuie sa se asigure ca marca proprie este in linie
    cu imaginea generala a magazinului si cu calitatea promisa, pentru
    a nu dezamagi.

    Motivul pentru care vanzarile la aceste bunuri cresc in
    detrimentul altora, este pretul. Mai mic decat in cazul brandurilor
    cu care concureaza, pe diferite paliere de pret (economic, mediu
    sau premium), pentru ca nu sunt purtatoare ale unei game importante
    de costuri. In vreme ce pentru producatorii internationali
    marketingul are o cota importanta din pretul afisat la raft,
    marcile proprii ale magazinelor nu trebuie sa suporte costul cu
    reclamele televizate. Prin urmare, pretul acestora poate fi mai mic
    cu cateva zeci de procente decat concurentii cu nume sonore.

    Desi comerciantii si-au asezat pe toate segmentele de pret
    propriile produse, chiar si in zona premium sau superpremium,
    “alegerea in functie de pret reprezinta principala motivatie a
    deciziei de cumparare, indiferent de categorie”, spune
    reprezentanta Nielsen. “Doua treimi dintre cumparatori cred ca in
    general calitatea marcilor proprii este la fel de buna ca a
    marcilor producatorilor”, spune Baltasiu, facand referire la
    studiul Shopper Trends, realizat de Nielsen in octombrie-noiembrie
    2010 pe un esantion reprezentativ la nivel urban.

    Studiul arata ca in topul preferintelor cumparatorilor se afla
    Winny (Cora), Carrefour, K (Kaufland), Nr. 1 (Carrefour) si Clever
    (Billa). Cele mai cautate sunt alimentele de baza (ca lapte, faina,
    ulei), produsele din hartie sau cele pentru ingrijirea locuintei.Un
    avantaj este si aspectul. 68% dintre respondentii la studiu sunt de
    parere ca ambalajele marcilor proprii arata la fel de bine ca si
    ale brandurilor cunoscute.