BusinessMagazin

Blog

  • GfK: Doar 4% dintre români au abonament la clinici private. 93% sunt asiguraţi în sistemul public

    Bucureştenii, deşi se situează uşor sub media naţională la capitolul asigurare în sistemul public, stau cel mai bine comparativ cu locuitorii din alte regiuni atunci când vine vorba despre asigurări medicale private (5%) sau abonament la o clinică privată, costurile fiind acoperite integral de compania la care sunt angajaţi (3,5%). De altfel, 2% dintre ei au chiar şi partenerii de viaţă sau copiii incluşi în abonamentul pentru servicii private, ceea ce în restul ţării aproape că nu se întâmplă deloc, se arată într-un comunicat al GfK.

    Dobrogenii, muntenii şi moldovenii stau cel mai prost la capitolul asigurări de sănătate – 13%, respectiv aproape 6% (în cazul muntenilor şi al moldovenilor) nu au niciun fel de asigurare, grupa de vârstă cea mai vulnerabilă fiind 18 – 34 ani, cu peste 16 procente de neasiguraţi.

    “Deşi sistemul public are puncte nevralgice, în acest moment, doar câteva procente din populaţie are abonamente la clinici private. Această diferenţă reprezentând nevoi neacoperite în prezent de către sistemul public ne indică faptul că piaţa serviciilor medicale private are un potenţial mare de creştere. Cu atât mai mult cu cât, în România, peste 3 milioane de salariaţi lucrează în mediul privat”, a declarat Ana-Maria Drăgănică, Group Account Manager GfK România.

    Astfel, GfK concluzioneaza că există o serie de vulnerabilităţi importante ale sistemului public, însoţite de un potenţial semnificativ de creştere la nivelul serviciilor medicale private.

    Principalele obiceiuri sănătoase ale românilor sunt menţinerea unei igiene corporale şi orale corespunzătoare (57%), o gândire pozitivă şi o abordare optimistă a vieţii (35%), dar şi o alimentaţie bazată cât mai mult pe produse proaspete, naturale (27%), menţionează studiul.

    La polul opus, printre activităţile pe care le practică cel mai puţin se regăsesc administrarea de vitamine şi suplimentare alimentare – peste jumătate dintre români afirmă că nu obişnuiesc să apeleze la aceste produse.

    Mişcarea sau exerciţiile fizice regulate, în aer liber sau la sală, şi consumul moderat de alcool şi ţigări nu se numără nici ele printre activităţile considerate importante pentru un stil de viaţă sănătos, aproximativ un sfert dintre români plasându-le pe ultimul loc în lista obiceiurilor lor sănătoase.

    Studiul a fost realizat de GfK România pe un eşantion de 1.000 de respondenţi din toată ţara, cu vârsta de peste 15 ani. Metoda folosită este cea a interviurilor faţă în faţă.

  • Românii s-au tratat în străinătate de peste 310 milioane de euro din 2007

    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a plătit în perioada 2007 -2013 suma de 264,4 milioane lei, pentru serviciile medicale de care au beneficiat românii în străinătate, iar în 2014 a plătit 310 milioane lei, a declarat pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al CNAS, Mihaela Tănase.

    La sumele plătite, care se ridică la aproximtiv 130,5 milioane de euro, se adaugă şi cele datorate pentru tratamentele românilor în străinătate care totalizau, la nivelul lunii decembrie 2014, aproximativ 180,6 milioane de euro.

    Potrivit legislaţiei, termenul de plată pentru serviciile medicale în străninătate este de 18 luni, în anumite cazuri putând fi prelungit şi până la 36 de luni.

    “Niciunui asigurat român nu-i poate fi refuzat tratamentul în străinătate pe motiv că statul român nu a plătit la zi serviciile medicale, întrucât termenele de plată sunt clare: 18, respectiv 36 de luni de la emiterea facturii”, a mai spus Mihaela Tănase.

    Cele mai mari datorii pentru tratamentele românilor au fost acumulate faţă de: Germania (63,5 milioane euro), Italia (34,5 milioane euro) şi Austria (24,5 milioane euro).

    Primele cinci state membre pentru care instituţiile competente din România au eliberat formulare pentru tratamentul în străinătate sunt: Germania (331 formulare eliberate), Austria (202 formulare eliberate), Italia (143 formulare eliberate), Franţa (113 formulare eliberate) şi Ungaria (51 formulare eliberate).

    Cele mai multe formulare E112/S2 au fost emise de Casa de Asigurări de Sănătate Municipiului Bucureşti, cu 144 de formulare eliberate, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti (93 de formulare eliberate) şi casele judeţene Timiş, Constanţa şi Dolj.

    Cele mai multe formulare au fost eliberate pentru: afecţiuni oncologice (38,08%), boli ale sistemului circulator (25,95%), afecţiuni pediatrice (9,66%), afecţiuni neurologice (5,95%) şi afecţiuni ortopedice (5,5%).

  • Un angajat al Băncii Transilvania este suspectat că a făcut transferuri ilegale de bani din contul unei firme

    Potrivit unui comunicat dat publicităţii de Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii acestei structuri şi ofiţerii de la combaterea criminalităţii organizate au făcut, miercuri, şapte percheziţii la locuinţele unor persoane şi la sediile unor firme, într-un dosar privind activitatea unei grupări infracţionale suspectate de operaţiuni financiare frauduloase, fals în înscrisuri private şi uz de fals, acces ilegal la un sistem informatic şi fals informatic.

    Anchetatorii suspectează că în perioada 2 februarie – 29 octombrie 2014 din contul curent al S.C. Agromec Sistem S.R.L. deschis la Banca Transilvania membrii grupării au făcut transferuri de sume importante de bani, fără acceptul reprezentanţilor societăţii, suma totală scoasă ilegal din contul acestei firme fiind de 400.000 de lei.

    De asemenea, un angajat al acestei bănci este suspectat că a accesat fără drept datele informatice ale băncii şi a folosit un card de credit falsificat care a fost emis pe numele societăţii păgubite şi cu ajutorul căruia a extras de la diverse bancomate din Slatina şi Bucureşti atât disponibilul de credit în valoare de 10.000 de lei, în luna februarie 2014, dar şi sumele pe care el le-a transferat din conturile societăţii pe contul aferent acestui card de credit.

    În urma percheziţiilor de miercuri, zece persoane ar urma să fie duse la sediul DIICOT Olt pentru audieri.

  • Ponta vrea să-i dea lui Băsescu vila în care a locuit Mioara Roman

    Şedinţa de guvern va începe la ora 12.00.

    La aceeaşi oră este programată şi licitaţia de vânzare a vilei 11 din Snagov a Regiei Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), imobil care i-a fost oferit iniţial lui Băsescu, dar ulterior a fost scos la vânzare.

    Mioara Roman a părăsit recent vila din strada Gogol nr. 2, pe care o ocupa din 1990, la somaţia RA-APPS, din cauza datoriilor la chirie, la care se adaugă penalizările şi care depăşeau 350.000 de euro.

    Mioara Roman susţinea că, din 2009, este obligată să plătească o chirie lunară de 6.000 pentru vila din Primăverii, în condiţiile în care ea trăieşte dintr-o pensie de 1.800 de lei. Conflictul cu RA-APPS a a ajuns în instanţă.

    Familia Roman s-a mutat în vila din Primăverii, care iniţial a aparţinut ICRAL, în 1990, atunci când Petre Roman a devenit premier. În 1996, clădirea a intrat în patrimoniul RA-APPS, în urma unei hotărâri de Guvern.

    În februarie 2011, vila în care locuieşte Mioara Roman a fost trecută de Guvern din domeniul public în cel privat al statului, modificare de statut care permite înstrăinarea imobilului.

    Pe 13 ianuarie, fostul preşedinte Traian Băsescu a trimis Guvernului o plângere administrativă prealabilă în care avertizează că se va adresa instanţei judecătoreşti dacă nu i se acordă o locuinţă ca reşedinţă şi un cabinet de lucru, spunând că el a agreat cele două vile din Snagov propuse, dar nu a primit răspuns.

    La 7 ianuarie, Guvernul a prezentat o listă transmisă, în luna decembrie, de RA-APPS către Traian Băsescu incluzând şapte case pe care acesta să le utilizeze ca reşedinţă după încheierea mandatului de preşedinte al ţării, printre care şi două vile în Snagov, Guvernul spunând atunci că Băsescu a refuzat unele dintre case şi nu a răspuns pentru altele.

    Pe listă au fost propuse apartamentul cu şase camere din Bulevardul Constantin Prezan, din clădirea în care Traian Băsescu a locuit, la etaje diferite, cu Adrian Năstase şi Nicolae Văcăroiu (cu o suprafaţă de 279 metri pătraţi), Vila 1A din Snagov (cu o suprafaţă utilă de 324 metri pătraţi şi 9.900 metri pătraţi curte), Vila 11 din Snagov (cu o suprafaţă utilă de 2.189 metri pătraţi şi 27.412 metri pătraţi curte), un spaţiu cu cinci camere şi încă trei camere de serviciu din strada Orbescu (440 metri pătraţi), un imobil cu 9 camere din strada David Praporgescu (295 metri pătraţi), un apartament cu 5 camere din strada Barbu Delavrancea (280 metri pătraţi) şi un apartament cu 8 camere din strada Lev Tolstoi (273 metri pătraţi).

    Ulterior, la finele lunii decembrie, Vila 1A, dotată cu piscină, a fost acordată Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, iar Vila 11 a fost scoasă la vânzare, pentru aproape 4 milioane de euro.

    În urmă cu două săptămâni, premierul Victor Ponta a apreciat că Băsescu o să îşi aleagă, până la urmă, o locuinţă din ce mai are RA-APPS, adăugând că fostul preşedinte este “un client foarte cusurgiu”. Ponta arăta de asemenea că Băsescu nu a răspuns la oferta RA-APPS cuprinzând lista cu locuinţe.

    Legea stabileşte că persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de folosinţa gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar, de o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată preşedintelui în exerciţi, de pază şi protecţie, precum şi de folosinţa gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază.

    Modalităţile concrete de exercitare a acestor drepturi trebuie stabilite prin hotărâre a Guvernului.

    Legea mai prevede că locuinţa de protocol nu poate fi reşedinţa pe care titularul a avut-o ca preşedinte în funcţie.

    Vilele RA-APPS de la Snagov au fost subiect de discuţie, pe finalul anului trecut, între premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu, Ponta spunând că fostul preşedinte nu va primi dreptul de a se muta într-un astfel de spaţiu, iar Băsescu precizând că el nu a cerut o vilă anume, ci un imobil adecvat, conform legii.

    Traian Băsescu trebuie să părăsească vila Lac 3 în maximum 60 de zile de la încheierea mandatului prezidenţial, respectiv până la 21 februarie.

  • Trei mari bănci din Grecia au împrumutat 2 miliarde euro de la Banca Greciei prin finanţare de urgenţă

    Înainte de alegerile din 25 ianuarie, Banca Greciei a solicitat Băncii Centrale Europene (BCE) să aprobe înfiinţarea unei linii de finanţare de urgenţă (ELA) pentru toate marile bănci elene, respectiv National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank.

    Băncile din Grecia se confruntă cu o nouă criză, după ce partidul de extremă-stânga Syriza condus de Alexis Tsipras a venit la putere săptămâna trecută cu promisiunea de a ieşi din programul internaţional de susţinere financiară.

    BCE, care a aprobat facilitatea de finanţare pentru o perioadă de două săptămâni, va evalua din nou situaţia miercuri, într-o şedinţă care s-ar putea dovedi tensionată.

    Bundesbank, banca centrală germană, nu este de acord ca Grecia să utilizeze o astfel de finanţare, considerând că ar putea fi folosită pentru susţinerea unei noi emisiuni de titluri pe termen scurt a guvernului, care altfel ar fi mai greu de plasat sau mai costisitoare.

    Sursele au spus că băncile elene au împrumutat aproximativ 2 miliarde de euro de la Banca Greciei, de la aprobarea facilităţii pe 21 ianuarie, dar au refuzat să numească instituţiile financiare.

    Banca a Greciei a făcut solicitarea la BCE după ce Eurobank şi Alpha Bank au cerut acces la astfel de fonduri, ca măsură preventivă. Clienţii băncilor elene au început să retragă bani înainte de alegeri, iar tendinţa s-a menţinut şi după scrutin, cu toate că a încetinit în această săptămână.

    Instituţiile financiare elene au depins în mare măsură de acest sistem de finanţare, în perioada de vârf a crizei datoriilor, din 2012, dar au rambursat fondurile împrumutate la începutul anului trecut.

    Şefii băncilor centrale din zona euro se întâlnesc la fiecare două săptămâni şi în teorie pot opri oricând finanţarea de urgenţă, dar acest fapt este improbabil.

    Chiar şi după încheierea programului internaţional de salvare al Greciei la sfârşitul lunii februarie este probabil ca băncile elene să păstreze accesul la finanţare din partea băncii centrale, atât timp cât guvernul de la Atena este angajat în negocieri privind programul de reformă cu liderii zonei euro, au declarat doi oficiali europeni.

    Acest fapt elimină riscul imediat ca Grecia să fie nevoită să iasă din zona euro, problemă care ar apărea dacă statul şi băncile elene nu se vor mai putea finanţa.

    Există un plafon de 15 miliarde de euro pentru datoriile băncilor acumulate prin finanţare de la băncile centrale, dar Grecia a solicitat o majorare cu 10 miliarde de euro a acestei limite, a relatat marţi publicaţia Kathimerini.

    În locul folosirii lichidităţilor de urgenţă, Bundesbank vrea utilizarea de fonduri alocate băncilor în programul de salvare, potrivit unor persoane apropiate situaţiei.

  • “Tatăl downstreamului românesc” dezvoltă prima reţea de retail de carburanţi a Nobel Oil

    Într-un birou din Opera Center, de unde are o vedere panoramică asupra Dâmboviţei şi a Operei Romane, John Long îşi poate explica în fiecare zi de ce a venit în România în 1992 şi nu a mai plecat niciodată. După 22 de ani în România şi după peste 200 de staţii deschise numai în piaţa locală, managerul a acceptat să o ia din nou de la capăt. John Long va lansa în România brandul de retail al Nobel Oil, companie de servicii integrate, inginerie, achiziţii şi construcţii,  înfiinţata în 2005, specializată în industria de petrol şi gaze. Nobel Oil şi-a bazat modelul de afacere şi de programe CSR pe principiile create şi aplicate de fraţii Nobel, Ludvig şi Robert, în secolul XIX şi începutul secolului XX în Baku. Nobel Oil, un brand premium de staţii, ar trebui să intre pe piaţă cu prima benzinărie în vara lui 2014, România fiind piaţa de test pentru un brand de benzinării care s-ar putea extinde ulterior pe mai multe pieţe din Europa. Grupul de companii  din care face parte Nobel Downstream este înregistrat în Marea Britanie şi include companiile Nobil Oil Services UK, Nobel Oil Exploration and Production UK, activând în general în Azerbaijan şi Statele Unite. 

    John Long este o enciclopedie a retailului de carburanţi din România. A fost cel care a deschis prima staţie a unui investitor privat pe piaţă (Shell, în 1994), dar şi cel care a pus la punct intrarea pe piaţă şi strategia de dezvoltare a Lukoil Downstream şi a Rompetrol Downstream.

    Managerul de origine irlandeză şi-a început cariera în 1966 în Marea Britanie, în cadrul Shell, iar ulterior a condus operaţiunile de extindere ale companiei pe mai multe pieţe, printre care Oman, Cipru sau România. „Numărul carierei mele este 2.000. Am construit în jur de 2.000 de staţii, la nivel global, dintre care, în mai puţin de 8 ani, am construit în România 120 de staţii pentru Rompetrol, 80 şi ceva de staţii pentru Shell şi cam 20 pentru Lukoil. Construcţia de benzinării, dezvoltarea de reţele noi, intrarea pe pieţe a unor branduri noi este specialitatea mea, asta am făcut dintotdeauna şi sunt bun la asta. Mă bucură faptul că las o moştenire, că las în urma mea o construcţie la care am contribuit. Când am plecat din Oman, am lăsat o staţie Shell în faţa biroului ministrului economiei. El a fost întotdeauna un fan BP, dar am reuşit să construiesc multe staţii acolo şi când am plecat mi-a spus că nu mă va uita niciodată. Nu e drăguţ să îşi amintească oamenii de tine?“

    După 1990, Shell începuse să se uite cu interes spre ţările eliberate din comunism. România a fost una dintre ţintele de dezvoltare în zonă, aşa că John Long a fost mandatat de companie să vină la Bucureşti şi să analizeze piaţa timp de doi ani: „Shell mi-a dat doi ani să analizez piaţa de la faţa locului înainte de a lua o decizie dacă să investim sau nu. Am monitorizat marjele brute de profit din industrie, am învăţat piaţa, pentru că, dacă marjele nu ajungeau la un anumit nivel, nu am fi intrat pe piaţă. În 1994, am primit undă verde să începem investiţiile şi am început configurarea reţelei, compania fiind de acord să construim în jur de 90 de staţii în toată ţara. Evident, în primii doi ani făcusem lobby pentru intrarea Shell, dar între timp analizasem şi cele mai bune potenţiale locaţii pentru staţii, aşa că am ajuns să cunosc România destul de bine, ceea ce a fost cheia succeselor pe care am reuşit să le am aici ulterior“.

    În 1997, reţeaua Shell din România era funcţională şi profitabilă, aşa că i s-a propus de la headquarter să preia responsabilitatea dezvoltării unei reţele noi în altă ţară: „A fost momentul când le-am spus că aş prefera să mă pensionez anticipat, deoarece nu voiam să mai plec din România. Am ajuns să cunosc şi să iubesc România, sunt un românofil, deşi sunt irlandez din naştere, dar nu am nicio intenţie să mă întorc în Irlanda“. A rămas aşadar în România şi, la câteva luni distanţă, a fost recrutat pentru funţia de managing director de ruşii de la Lukoil, care doreau să înceapă dezvoltarea unei reţele de retail. „Lukoil a fost aşadar al doilea brand de staţii pentru care am făcut intrarea pe piaţă“, îşi aminteşte John Long, care a crezut iniţial că ieşirea din Shell va echivala cu ieşirea sa din industrie.

    După un an la Lukoil, s-a mutat la Rompetrol, unde Dinu Patriciu, „care nu era în politică în acea vreme“, i-a dat misiunea de a pune la punct o reţea de staţii a viitorului grup. „Grupul era format la acel moment din două staţii vechi şi o rafinărie care producea produse petrochimice (Vega – n.r.) şi asta era tot. Am pus la punct şi am construit o reţea de 120 de staţii, iar performanţele pe care le puteai obţine atunci erau mult mai bune“, povesteşte managerul, care a rămas în Rompetrol până în 2005, când „businessul nu mai avea nevoie de mine şi nici eu de el, aşa că am renunţat şi am decis să mă retrag“.

  • Feţele schimbării europene: partidele antisistem câştigă teren, iar BCE tipăreşte bani

    Victoria Syriza, cu ajutorul promisiunii de a renegocia datoria publică a Greciei, a fost primită cu bucurie de politicienii antisistem de stânga şi de dreapta din Europa, fiind considerată o dovadă că administraţia de la Bruxelles, la presiunea Germaniei, a mers prea departe cu tăierile de cheltuieli care au sărăcit oamenii. Dincolo de argumentele legate de austeritate stă un conflict mai adânc de voinţe democratice, între verdictul alegătorilor din Grecia, disperaţi de sărăcie, şi cei din Germania, Finlanda şi Olanda, care nu vor ca taxele plătite de ei să fie folosite pentru acordarea de cecuri în alb statelor cu probleme financiare.

    „În ultimă instanţă, este mai mult o ciocnire a democraţiilor decât una a ideilor. Alegătorii din Germania şi Grecia au interese foarte diferite“, a explicat Mats Persson, director al institutului de cercetări Open Europe din Londra, pentru New York Times. Germanii şi grecii au opinii fundamental diferite despre cum se conduce o economie, iar votul din Grecia va forţa o regândire, într-o anumită măsură, în nordul Europei, fiind posibil ca Germania să accepte o anumită relaxare a termenilor, fără să aibă loc o schimbare fundamentală a abordării, a adăugat Persson.

    Într-adevăr, noul premier elen, Alexis Tsipras, a declarat victoria Syriza drept semnalul morţii austerităţii şi l-a numit ca ministru de finanţe pe Yanis Varoufakis, economist de orientare marxistă şi opozant deschis al programului de salvare, dovedind că noul guvern de coaliţie format cu partidul de dreapta Grecii Independenţi va adopta o poziţie fermă în negocierile cu creditorii internaţionali. În acest timp, şeful de cabinet al cancelarului german Angela Merkel, Peter Altmaier, a exclus orice modificare majoră a politicii europene faţă de Grecia. „Am urmat o strategie care funcţionează în multe state europene şi o vom păstra şi în viitor“, a avertizat acesta.

    Un prim semnal privind atitudinea Uniunii Europene faţă de cutremurul politic de la Atena a fost o reuniune a miniştrilor de finanţe ai celor 19 state din zona euro. Fără să ia o decizie concretă, aceştia s-au angajat să înceapă negocieri cu noul guvern de la Atena. „Suntem democraţi. Când oamenii votează nu putem ignora votul. Nu trebuie să existe diviziuni, nici geografice, nici ideologice“, a susţinut comisarul pentru economie Pierre Moscovici. Şeful Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a spus la rândul său că nu crede într-o separare nord-sud, el notând că există multe ţări în nord, ca statele baltice, în sud, ca Spania, şi în vest, cum este Irlanda, care au adoptat reforme majore şi au revenit la creştere economică.

    Un indiciu privind diferenţele de opinie dintre Germania şi Grecia este un articol apărut în publicaţia Bild, cel mai bine vândut ziar german, care se întreabă, după  alegerile din statul elen, câte miliarde vor mai plăti contribuabilii germani pentru greci.

    Angela Merkel, cel mai influent politician în politica economică europeană, a făcut rabat de la imaginea de susţinător inflexibil al austerităţii, cerând la Forumul Economic Mondial de la Davos din această lună ca discuţiile să nu aibă loc în termeni de alb şi negru. Ea continuă însă să susţină că injectarea de noi fonduri în economia europeană fără asigurarea unei mai mari discipline bugetare riscă să permită ţărilor îndatorate să evite sau să amâne reformele. Această abordare se bucură de sprijin în rândul alegătorilor germani, chiar şi al celor care au votat cu rivalii politici ai cancelarului.

     Rezultatul alegerilor din Grecia reprezintă o a doua lovitură pentru politica economică a lui Merkel, după anunţul Băncii Centrale Europene privind achiziţiile lunare de obligaţiuni de 60 de miliarde de euro, începând din luna martie, în speranţa stimulării creşterii economice.

  • Un avion al companiei asiatice TransAsia Airways s-a prăbuşit într-un râu

    Avionul avea la bord 53 de pasageri şi cinci membri ai echipajului. Dintre pasageri, 31 sunt turişti din China continentală, care cel mai probabil se întorceau acasă, întrucât multe persoane vin în Taiwan prin insulele Kinmen.

    Avionul ATR-72 tocmai decolase de pe aeroportul Songshan din Taipei şi se îndrepta către aeroportul din Kinmen, în largul coastei de sud-est a Chinei, a precizat Agenţia de ştiri taiwaneză Central News Agency (CNA). Controlorii de trafic aerian au pierdut contacul cu avionul la ora locală 10.55 (04.55 ora României).

    CNA a prezentat imagini cu un avion aproape scufundat în râul Keelung. Echipele de salvare sunt în jurul aeronavei, încercând să salveze cele aproximativ 30 de persoane blocate în interior.

    Înregistrări video, realizate probabil din maşinile care treceau pe pod, arată cum avionul pierde rapid în altitudine deasupra unei zone locuite şi se loveşte cu aripa de pod, înainte de a se prăbuşi în râu.

    Un post local de televiziune ETTV a difuzat o înregistrare video în care se vede că avionul este acoperit aproape în întregime de apele râului Keelung, din Taiwan.

    Potrivit presei locale, câteva persoane au fost salvate şi trimise la un spital învecinat.

    În iulie, 48 de persoane au murit după ce un avion aparţinând TransAsia Airways s-a prăbuşit în arhipelagul Penghu din Taiwan, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile.

  • Omul de afaceri Adrian Sârbu a fost arestat preventiv sub acuzaţiile de spălare de bani şi instigare la evaziune

    Decizia nu este definitivă, putând fi contestată.

    Adrian Sârbu a fost reţinut luni seară, pentru 24 de ore, mandatul său expirând marţi seară la ora 20.30.

    Sârbu a declarat, marţi seară, la ieşirea de la Curtea de Apel Bucureşti, că nu poate comenta acuzaţiile procurorilor şi că instanţa a rămas în pronunţare.

    Întrebat cum comentează acuzaţiile procurorilor, de instigare la evaziune fiscală, spălare de bani şi instigare la delapidare, Sârbu a afirmat: “Nu pot să comentez asta la acest moment pentru că deja sunt sub alt regim. Ce am avut de comentat am comentat, poziţia mea mi-am susţinut-o, avocaţii au susţinut-o, din acest moment e în pronunţare”.

    În ceea ce priveşte utilizarea termenului “Pontaghiţă” în declaraţia făcută cu o seară în urmă, după reţinerea sa, Adrian Sârbu a precizat că tot ceea ce a spus până acum “rămâne valabil”.

    Liana Petrovici, acuzată de complicitate la spălare de bani în acelaşi dosar şi reţinută marţi, va fi plasată sub control judiciar, tot ca urmare a deciziei CAB.

    Un comunicat al Parchetului ICCJ transmis în cursul zilei de marţi anunţa punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Adrian Sârbu şi faţă de Liana Petrovici.

    Conform procurorilor, “la solicitarea inculpatului Sârbu Adrian, inculpaţii Şerban Liliana, Grigoruţa Roxana Dorina, Bălan Eugenia (arestată în altă cauză), Dinu Sorin, Cozac Daniela Reghina (cercetată în stare de libertate), Crisbăşan Rodica şi Chiş Gheorghe Dragoş, împreuna cu suspecţii Atanasiu Diana şi Eremia Dragoş au folosit o schemă infracţională în scopul sustragerii de la plata către Bugetul General Consolidat al Statului a Taxelor şi Impozitelor, schemă în care au fost interpuse mai multe societăţi comerciale care au derulat operaţiuni fictive, în intervalul 2011 – 2014, în relaţia cu beneficiarii drepturilor de autor derulate de societăţile din grupul MEDIAFAX (S.C. MEDIAFAX GRUP S.A., S.C. MEDIAFAX S.A., S.C. APROPO MEDIA S.R.L.)”.

    Ei susţin că Adrian Sârbu “deţinea controlul asupra tuturor societăţilor din grup, deciziile acestuia impunându-se cu putere de lege”.

    “În acest context, în cadrul şedinţelor de bugetare a societăţilor, la care a participat şi inculpatul Sârbu Adrian, a afirmat în mod constant ca nu este dispus sa plătească taxe la stat şi s-a arătat interesat de găsirea unor modalităţi concrete de evitare a acestora, la nivelul managementului S.C. MEDIAFAX GROUP S.A., S.C. MEDIAFAX S.A. si S.C. APROPO MEDIA S.R.L., fiind gândit, astfel, un sistem de eludarea a taxelor care în mod normal şi firesc trebuiau virate la bugetul de stat, sens în care s-a hotărât înfiinţarea de societăţi în care să fie transferat capitalul, pentru a fi protejat de sistemul legislativ din România, care impunea obligativitatea achitării acestor taxe”, afirmă procurorii, apreciind că “sistemul creat nu avea ca scop doar sustragerea de la plata către bugetul general consolidat al statului a taxelor si impozitelor, ci şi utilizarea mai departe a sumelor de bani provenite din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în scopul plăţii de bonusuri pentru funcţiile de top ale societăţilor şi în special pentru inculpatul Sârbu Adrian”.

     “Disimularea adevăratei naturi a provenienţei se realiza prin interpunerea în circuitul financiar a mai multor societăţi de tip fantomă, în conturile cărora erau transferate de către S.C. MEDIAFAX GROUP S.A. importante sume de bani, operaţiuni în care erau interpuse alte două societăţi comerciale”, se arată în comunicatul Parchetului ICCJ.

    Conform anchetatorilor, prejudiciul produs bugetului general consolidat al statului se cifrează la valoarea de 16.809.964 lei rezultat din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, la suma de 2.660.000 lei din săvârşirea infracţiunii de delapidare, fiind supusă spălării banilor suma de 2.893.607 lei.

    Adrian Sârbu a afirmat că dosarul MEDIAFAX are ca scop distrugerea instituţiilor media pe care le-a construit în ultimii 25 de ani.

    “Cazul Mediafax – Adrian Sârbu, fabricat la comanda lui Pontaghiţă şi a camarilei lor, are drept scop distrugerea Mediafax, Gândul, Ziarul Financiar, instituţii media pe care le-am construit în ultimii 25 de ani şi pecare le-am menţinut independente politic. Scenariul pe care îl execută procurorii, inspectorii DGAF, ANAF şi poliţiştii de urmărire penală, toţi sprijiniţi copios de SRI, urmăreşte punerea sub urmărire penală a unor persoane din managementul companiilor mele sub învinuiri neprobate, arestarea şi forţarea lor sub şantajul menţinerii în arest pentru a mă denunţa drept marele instigator la evaziune fiscală şi spălare de bani al României, aşa cum Ponta a indicat în ieşirile lui publice încă de acum 1 an. În plan public, informaţii din dosar sunt transmise diverselor oficine de propaganda Pontaghiţă cunoscute sau acoperite, pentru a forţa decizia judecătorilor care trebuie să aprobe mandatul.”, a declarat Sârbu, apreciind că acesta este “un caz tipic de terorism de stat asupra unor instituţii media împinse spre lichidare sau vânzare către grupuri de interese politice, caz prezentat publicului drept o glorioasă acţiune anti-evaziune şi spălare de bani”.

  • STUDIU: Viaţa eternă ar putea fi obţinută printr-o procedură de prelungire a cromozomilor

    Telomerii protejează cromozomii împotriva deteriorării pe măsură ce celulele se divizează şi cresc, dar, odată cu înaintarea în vârstă, aceste regiuni de la capetele cromozomilor devin din ce în ce mai scurte şi, în cele din urmă nu mai pot proteja cromozomii. Când acest lucru se întâmplă, cromozomii se pot deteriora, iar aceasta este o parte cheie a procesului de îmbătrânire.

    Cercetătorii au descoperit o metodă de alungire a telomerilor, reuşind practic să dea înapoi ceasul biologic şi să întinerească cromozomii şi, astfel, şi organismul care îi conţine.

    Celulele care au fost tratate după noua procedură se comportă ca şi cum ar fi mai tinere şi se înmulţesc mai repede, spre desosebire de celulele netratate, a căror rată de înmulţire stagnează şi ajung în cele din urmă să moară.

    Noua tehnică ar putea fi folosită în viitor pentru tratarea pacienţilor cu boli genetice care duc la o scurtare a telomerilor mai rapidă decât în mod normal, cum se întâmplă în cazul distrofiei musculare Duchenne. De asemenea, ar putea fi folosită în cazul unor simptome generale ale îmbătrânirii, cum sunt bolile cardiovasculare şi în cazul diabetului.

    “Această abordare deschide calea spre prevenirea sau tratarea unor boli legate de îmbătrânire”, a declarat unul dintre cercetătorii implicaţi în studiu. “De asemenea, sunt o serie de boli genetice degenerative foarte grave asociate cu scurtarea telomerilor care ar putea fi tratate cu această tehnică”, a mai spus cercetătorul.

    Oamenii de ştiinţă speră că studiul va permite specialiştilor să genereze un număr mare de celule pe care să le studieze sau să le folosească pentru producerea de medicamente.

    Procesul de alungire a telomerilor a fost descoperit de Helen Blau de la Universitatea Stanford, autorul principal al articolului în care descrie procedura alături de John Ramunas de la aceeaşi univeritate şi Eduard Yakubov de la Houston Methodist Research Institute.

    “Am reuşit să prelungim telomerii umani cu până la 1.000 de nucleotide, dând înapoi ceasul intern cu echivalentul a mulţi ani de viaţă umană”, a declarat Helen Blau, profesoară de microbiologie şi imunologie la Universitatea Stanford.