BusinessMagazin

Blog

  • Povestea lui Reed Hastings, cofondator şi CEO al Netflix

    Reed Hastings s-a născut în Boston, Massachusetts în 1960 şi trăieşte în San Francisco. După liceu, el s-a înrolat în Marina americană, iar apoi a intrat în corpurile de păstrare a păcii (Peace Corps). După ce a predat timp de doi ani matematică într-un sat din Swaziland, Hastings s-a întors în 1985 în Statele Unite. El a urmat cursurile Universităţii Stanford, obţinând o diplomă în inginerie.

    Primul job al lui Hastings a fost la Adaptive Technology, unde a dezvoltat mai multe programe de software. „Am lucrat pentru Audrey MacLean în 1990, atunci când era CEO al Adaptive. De la ea am învăţat cât de importantă e concentrarea. Am învăţat că e de preferat să faci un lucru bine, decât să faci mai multe doar ca să le termini“, povesteşte Hastings.

    În 1991, Hastings a fondat prima sa companie, Pure Software, de asemenea specializată în producerea de software. Dezvoltarea rapidă a companiei s-a dovedit  fi o provocare pentru tânărul antreprenor, care nu avea niciun fel de experienţă managerială. Studiile sale de inginer nu îl pregătiseră pentru postul de CEO, aşa că a cerut consiliului de administraţie să pună pe altcineva în locul său. „Am încercat să mă dau singur afară – de două ori“, povesteşte Hastings. „Îmi pierdeam toată încrederea în mine.“ Consiliul de administraţie a refuzat, astfel încât Hastings a fost nevoit să înveţe cum să conducă compania.

    În 1997, Hastings a vândut Pure Software şi a fondat, alături de Marc Randolph, Netflix. Compania avea ca domeniu de activitate închirierea filmelor prin poştă pentru clienţi din Statele Unite. „Ideea pentru Netflix mi-a venit atunci când am uitat să returnez o casetă la centrul de închirieri“, povesteşte omul de afaceri. „Datoram deja 40 de dolari celor de acolo, şi mi-am dat seama că există o metodă mai bună de a închiria filme. Era mult mai simplu să lucrezi pe bază de abonament, aşa cum face de exemplu o sală de forţă.“ De-a lungul timpului, Netflix a adunat o colecţie de peste 100.000 de filme şi un număr de aproape 44 de milioane de clienţi.

    După experienţa avută în cadrul Pure Software, Reed Hastings se temea de o creştere prea rapidă a Netflix. Public, scopul său era să dezvolte o companie în domeniul divertismentului. În privat, el dorea să crească o companie fără a-şi pierde spiritul antreprenorial.

    Pe măsură ce compania a crescut, managementul a început să fie remarcat pentru soluţiile inovative precum oferirea unor salarii mult peste medie sau oferirea unor bonusuri reprezentând acţiuni în cadrul companiei. Un aspect interesant este de asemenea pachetul de beneficii oferit angajaţilor cu performanţe medii sau sub medie. „Oferim compensaţii mari pentru că nu vrem ca managerii să se simtă vinovaţi atunci când trebuie să renunţe la angajaţi care nu fac faţă cerinţelor“, a declarat Hastings. Compania a devenit cunoscută şi pentru faptul că a eliminat concediile pentru angajaţi, permiţându-le acestora să îşi facă programul după cum vor.

    Reed Hastings este căsătorit şi are doi copii, iar averea sa este estimată la peste un miliard de dolari.

  • Miliardarul Carlos Slim a devenit principalul acţionar individual al cotidianului The New York Times

    Carlos Slim, care ocupă locul al doilea în topul celor mai bogaţi oameni din lume, un veritabil magnat în industria telecomunicaţiilor, şi-a exercitat opţiunea de cumpărare a 15,9 milioane de acţiuni ordinare ale grupului New York Times, la preţul unitar de 6,3572 de dolari, precizează acelaşi comunicat.

    În urma acestei operaţiuni, holdingul său, Slim Helu, va deţine 27,8 milioane de acţiuni, reprezentând 16,8% din grupul de presă, care reuneşte The New York Times şi International New York Times.

    Carlos Slim va deveni astfel cel mai important investitor individual din acest grup de presă, controlat de familia americană Sulzberger.

    Titlurile achiziţionate de miliardarul mexican nu fac însă parte din acţiunile privilegiate, denumite de “clasă B”, care acordă posesorilor cele mai multe drepturi de vot în consiliul de administraţie.

    Tranzacţia va aduce 101 milioane de dolari grupului New York Times, care va reinvesti integral această sumă în răscumpărarea de acţiuni, pentru a nu dilua participarea celorlalţi acţionari ai săi, a precizat grupul american în acelaşi comunicat de presă.

    Cu active care merg de la telecomunicaţii până la petrol şi trecând prin artă, averea omului de afaceri mexican a fost evaluată în 2014 de revista Forbes la 73,1 miliarde de dolari.

  • Monedele din Europa de Est au scăzut puternic faţă de francul elveţian

    În România, cursul anunţat de BNR pentru francul elveţian a crescut joi cu 15,7%, la 4,3287 lei/franc, maxim istoric, şi a trecut de 5 lei la cotaţiile din piaţa bancară raportate la euro, iar cursul pentru euro a depăşit pragul de 4,5 lei/euro, dolarul atingând şi el o valoare record faţă de leu.

    Scăderile au fost provocate de îngrijorarea investitorilor că împrumutaţii în franci elveţieni vor avea probleme să ramburseze creditele, în urma aprecierii monedei.

    Zlotul s-a depreciat cu 16%, la 4,1968 unităţi pentru un franc elveţian, la Varşovia, la ora 14:39 (15:39 ora României), recuperând un declin de până la 28%.

    La bursa, din Varşovia acţiunile Getin Noble Bank au scăzut cu 15%, iar titlurile Bank Millennium şi cele ale PKO Bank Polski, cea mai mare bancă din Polonia, cu cel puţin 6,2%.

    Polonezii, ungurii şi românii au contractat credite în franci elveţieni, înainte de criza financiară din 2008, pentru că erau mai ieftine, dar ulterior costurile au crescut semnificativ.

    “Va fi un an dureros pentru polonezii cu credite în franci elveţieni. Deprecierea zlotului ar putea alimenta temerile legate de stabilitatea financiară a Poloniei”, a declarat Piotr Matys, analist la Rabobank International în Londra.

    Zlotul, forintul, leul şi leva bulgărească au înregistrat joi cele mai mari deprecieri faţă de franc în rândul monedelor a 24 de state în dezvoltare analizate de Bloomberg.

    În Polonia, băncile aveau în portofolii, la sfârşitul lunii noiembrie, credite ipotecare în franci elveţieni în valoare de 131 de miliarde de zloţi (36 miliarde de dolari), reprezentând 46% din totalul împrumuturilor pentru locuinţe, potrivit datelor autorităţii poloneze de reglementare a pieţei financiare.

    Ungaria a impus băncilor anul trecut să transforme credite ipotecare în valută în valoare de 14 miliarde de dolari în monedă locală, în cadrul unei campanii a premierului Viktor Orban de a reduce expunerea ţării la variaţiile de curs.

    Rata de schimb care va fi folosită pentru convertirea acestor credite a fost stabilită la 256,5 forinţi pentru un franc elveţian şi la 309,5 forinţi pentru un euro.

    Forintul s-a depreciat joi cu 15% faţă de francul elveţian, la 314,505 unităţi.

    Acţiunile OTB Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, au scăzut cu 3,1%.

    Băncile din Ungaria au accesat deja fonduri în euro din rezervele băncii centrale, în luna noiembrie, în vederea efectuării conversiei împrumuturilor ipotecare în forinţi, iar OTP Bank s-a asigurat faţă de riscul euro-franc elveţian, a declarat directorul pentru comunicare al băncii, Bence Gaspar.

    Un purtător de cuvânt al Erste Group Bank a declarat că operaţiunile de transformare a împrumuturilor din valută în forinţi nu vor afecta portofoliul de credite din Ungaria.

    “Se pare că Ungaria a evitat impactul acestei lovituri, băncile ar putea să evite un impact extrem de negativ”, a declarat Attila Gyurcsik, analist în Budapesta, la firma Concorde Securities.

    Nigel Rendell, analist la Medley Global Advisors în Londra, a adăugat că “este o veste bună pentru Orban, întrucât acesta este foarte ostil băncilor străine, care aveau cea mai mare expunere la împrumuturile în franci elveţieni”.

    Autorităţile de reglementare au încercat să dezveţe Europa de Est de practica creditelor în valută care au împins unele ţări în pragul default-ului în timpul crizei creditelor.

    Guvernatorul băncii centrale din Polonia, Marek Belka, a declarat în septembrie anul trecut că încurajează băncile să convertească creditele ipotecare în franci elveţieni, înainte ca Parlamentul să impună schimbul, ceea ce le-ar putea provoca pierderi.

    Ponderea creditelor în franci elveţieni este de aproape 50% din total în Polonia, dar aceasta a scăzut de la nivelul de peste 60% înregistrat la sfârşitul anului 2009, în condiţiile în care finanţarea în altă valută decât zlotul a fost mai întâi limitată, iar apoi interzisă.

    Principalul partid de opoziţie din Polonia, Lege şi Dreptate, acuză guvernul că nu a acceptat propunerea sa privind conversia creditelor în franci elveţieni.

  • Lagarde: Economia mondială se confruntă cu factori adverşi puternici

    Lagarde a spus, într-un discurs la Washington, că multe ţări încă au de suferit din cauza ritmului lent de dezvoltare, a şomajului ridicat şi a datoriilor excesive, şi a cerut băncilor centrale să adopte măsuri de relaxare a politicilor monetare.

    Ea cere şi guvernelor să ia măsuri fiscale sau reforme care stimulează creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, cum ar fi proiectele de lucrări publice.

    “Anul 2015 trebuie să fie unul al acţiunii“, a spus Lagarde.

    Declinul preţurilor petrolului oferă posibilitatea creşterii taxelor în sectorul energiei, reducerii subvenţiilor acordate companiile energetice şi folosirea fondurilor obţinute pentru susţinerea persoanelor defavorizate, a adăugat Şefa FMI.

    Fondul Monetar Internaţional va publica săptămâna viitoare estimări revizuite privind perspectivele economiei mondiale.

    Banca Mondială a redus în această săptămână previziunile referitoare la economia globală, anticipând pentru acest an o creştere de 3%, în loc de ritmul de 3,4% anticipat în iunie 2014, din cauza perspectivelor dezamăgitoare din zona euro, Japonia şi unele state emergente, care anulează efectul pozitiv al scăderii preţurilor petrolului.

  • Cel puţin trei morţi într-o operaţiune antiteroristă desfăşurată în Belgia

    Forţele speciale belgiene au intervenit, joi seară, într-o clădire din oraşul Verviers unde erau presupuşi membri ai unui grup terorist.

    Trei persoane au murit în schimburile de focuri care au urmat, iar alţi suspecţi au fost reţinuţi, anunţă postul RTBF.

    În zonă au fost auzite mai multe explozii şi schimburi de focuri.

  • Medici: Eminescu a fost diagnosticat şi tratat greşit pentru sifilis, a murit intoxicat cu mercur

    Acest punct de vedere se regăseşte în volumul ” Maladia lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor”, editat de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă şi lansat joi la Academia Română. Volumul poartă semnătura unor nume importante din medicina românească, care, într-o serie de articole complementare, aduc argumente cu privire la natura reală a bolii de care a suferit Eminescu şi motivul morţii sale premature.

    La lansare, academicianul Victor Voicu, farmacolog si toxicolog, coautor al volumului, a spus că “la autopsie nu s-au gasit leziunile specifice sistemului în creier, care sunt leziuni specifice sifilisului”. “Era ignoranţa vremii. Nu se putea pune la vremea aia diagnostic cert de sifilis. Era şi o modă, boala venerică, sexuală era foarte frecventă, inclusiv la marii artişti. Tratamentul cu mercur nu a facut decât să genereze lezări ale sistemului nervos şi cardiovascular, ireversibile, grave”, a spus academicianul Voicu.

    El a arătat că, pe fondul unei afecţiuni de tip bipolar care nu a fost corect diagnosticată, Eminescu a primit diagnosticul eronat de sifilis, generând un tratament, standard la vremea respectivă, cu mercur. Din păcate, administrarea de lungă durată şi în mod repetat a generat agravarea stării de sănătate a lui Eminescu şi a contribuit la sfârşitul lui prematur.

    La rândul lui, profesor universitrar doctor Eduard Apetrei a spus că Eminescu a murit şi dintr-o cauză vasculară, el având şi o ateroscleroză precoce.

    Potrivit academicianului Eugen Simion, opera lui Eminescu a fost creată până la 33 de ani, după care au urmat cei şase în care a fost bolnav.

    În volumul lansat joi, este desfiinţat şi mitul privind moartea poetului în urma unei lovituri

    Volumul este o restituire morală a adevărului medical privind maladiile lui Eminescu şi ultimii săi ani de viaţă, realizat într-o perspectivă interdisciplinară şi inedită în 10 articole complementare semnate de specialişti de prestigiu din medicina românească actuală: prof. univ. dr. Irinel Popescu, acad. Ioan Aurel Pop, dr. Cecilia Cârjă, dr. Ioana Bonda, acad. Victor A. Voicu, prof.dr. Octavian Buda, prof. dr. Dan Prelipceanu, prof. dr. Călin Giurcăneanu, conf. univ. dr. Bogdan O. Popescu, prof. univ. dr. Eduard Apetrei, dr. Codruţ Sarafoleanu, prof. univ. dr. Vladimir Beliş precedate de un argument de acad. Eugen Simion.

    Cartea a fost lansată joi la împlinirea a 165 de ani de la naşterea poetului.

  • Elevii cu cerinţe educaţionale speciale din învăţământul de masă au aceleaşi drepturi ca orice elev

    Prevederile fac parte din Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor din învăţământul preuniversitar, elaborat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (MECS) şi publicat în Monitorul Oficial.

    Documentul mai prevede că includerea elevilor în clase cu cerinţe educaţionale speciale, în urma diagnosticării abuzive pe diverse criterii, cum ar fi rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, apartenenţă la o categorie defavorizată, se sancţionează conform prevederilor legale.

    În funcţie de tipul şi gradul de deficienţă, elevii cu cerinţe educaţionale speciale pot dobândi calificări profesionale corespunzătoare.

    Copiii/tinerii cu cerinţe educaţionale speciale şcolarizaţi în unităţile de învăţământ special sau de masă beneficiază de asistenţă socială constând în asigurarea alocaţiei zilnice de hrană, a rechizitelor şcolare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei şi a încălţămintei, în cuantum egal cu cel pentru copiii aflaţi în sistemul de protecţie a copilului, şcolarizaţi în unităţile de învăţământ special sau de masă.

    De aceleaşi drepturi beneficiază şi copiii/tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, şcolarizaţi în alt judeţ decât cel de domiciliu, care pot primi şi cazare gratuită în internate sau în centrele de asistare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale.

    Pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale, cu boli cronice sau nedeplasabili din motive medicale, se poate organiza învăţământ la domiciliu sau pe lângă unităţile de asistenţă medicală, mai prevede regulamentul.

  • Regulament şcolar: Credite pentru studii, amenzi pentru părinţii care nu-şi trimit copiii la şcoală

    Potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, relizat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (MECS), elevii din şcolile publice au dreptul la şcolarizare gratuită. Pentru anumite activităţi stabilite în funcţie de niveluri, cicluri şi programe de studii se pot percepe taxe, în condiţiile prevăzute de lege.

    Actul prevede că elevii pot beneficia de credite oferite de bănci pentru continuarea studiilor. Totodată, ei pot beneficia şi de bursă pe baza unui contract încheiat cu operatori economici, ori cu alte persoane juridice sau fizice, şi de sprijin financiar din sursele extrabugetare ale unităţilor de învăţământ de stat.

    Unităţile de învăţământ sunt obligate să asigure elevilor servicii complementare cum ar fi: consilierea şi informarea de către cadrele didactice, în cadrul orei de consiliere, consilierea în scopul orientării profesionale, consilierea psihologică şi socială prin personal de specialitate.

    Statul acordă premii, burse, locuri în tabere şi alte asemenea stimulente materiale elevilor cu performanţe şcolare înalte, precum şi celor cu rezultate remarcabile în educaţia şi formarea lor profesională sau în activităţi culturale şi sportive, mai prevede regulamentul.

    În schimb, pentru a beneficia de aceste facilităţi, părintele, tutorele sau susţinătorul legal are obligaţia de a trimite copilul la şcoală, altfel va fi sancţionat.

    Potrivit prevederilor legale, părintele, tutorele sau susţinătorul legal are obligaţia de a asigura frecvenţa şcolară a elevului în învăţământul obligatoriu şi de a lua măsuri pentru şcolarizarea elevului, până la finalizarea studiilor. În cazul în care părintele, tutorele sau susţinătorul legal nu asigură şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu (până în clasa a 10-a inclusiv), poate fi sancţionat cu amendă cuprinsă între 100 şi 1.000 de lei ori este obligat să presteze muncă în folosul comunităţii.

    Tot părintele răspunde material pentru distrugerile bunurilor din patrimoniul şcolii cauzate de elev.

    Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului are obligaţia să ia legătura cu învăţătorul sau dirigintele, cel puţin o dată pe lună, pentru a cunoaşte evoluţia elevului. Prezenţa părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal va fi consemnată în caietul cadrului didactic, cu nume, dată şi semnătură.

    Acelaşi regulament şcolar prevede că părintele elevului din învăţământul primar are obligaţia să-l însoţească până la intrarea în unitatea de învăţământ, iar la terminarea orelor de curs să-l preia. În cazul în care părintele, tutorele sau susţinătorul legal nu poate să desfăşoare o astfel de activitate, împuterniceşte o altă persoană.

  • Juncker: Am mare încredere în Klaus Iohannis, sper că va apropia şi mai mult România de Europa

    Juncker a spus despre Klaus Iohannis că îl cunoaşte ”de ani de zile”, din perioada în care era primarul Sibiului şi a avut relaţii cu ţara sa.

    ”Am mare încerdere în domnul preşedinte, sper că va apropia şi mai mult România de Europa. România este o ţară importantă a Uniunii şi Europa nu ar fi completă fără România”, a spus preşedintele Comisiei Europene, după întâlnirea cu Iohannis.

    Jean Claude  Juncker a mai amintit că în 2005, când era preşedintele Consiliului European, a semnat la Luxemburg tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.

    ”Mă simt foarte apropiat de această ţară”, a mai spus  Juncker, precizând că a discutat cu Klaus Iohannis despre multe subiecte, precum Schengen, MCV şi alte chestiuni.

    Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, joi, în prima vizită oficială externă din mandatul său, la Bruxelles, cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude  Juncker.

    (Corespondenţă de la trimisul MEDIAFAX la Bruxelles, Valentina Postelnicu)

  • România TV, amendă de 10.000 lei, pentru acuzaţii despre modul în care şi-a finanţat Iohannis campania

    În sancţiune a fost reţinută şi emisiunea “Breaking News” difuzată la România TV pe 2 noiembrie, în care a fost prezentată o ştire cu titlul “Tupeu incredibil al lui Iohannis înainte de vot; Iohannis are în birou un tablou luat din Muzeul Brukenthal”. În ştire se spunea că “prezidenţiabilul are în biroul de la primărie un tablou de patrimoniu luat de la Muzeul Brukenthal”. “Tabloul nu este expus însă pentru vizitatori, ci a ajuns în biroul primarului. Iohannis se mândreşte cu pictura extrem de valoroasă de la muzeu. De altfel, chiar el a retrocedat Muzeul Brukenthal Bisericii Evanghelice, deşi baronul care l-a construit l-a lăsat prin testament comunităţii”. În urma difuzării ştirii, CNA a primit o sesizare de la Muzeul Brukenthal.

    Decizia de sancţionare a România TV a fost luată la propunerea membrului CNA Monica Gubernat, pentru încălcarea articolului 64, alineatul 1, litera b din Codul audiovizualului, potrivit căruia “În virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele principii: informarea cu privire la un fapt sau un eveniment să fie corectă, verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă”, şi a articolului 65, litera c din Cod – “În emisiunile de ştiri şi dezbateri, radiodifuzorii trebuie să respecte următoarele reguli: titlurile şi textele afişate pe ecran să reflecte cât mai fidel esenţa faptelor şi datelor prezentate”.

    “Pentru” aplicarea acestei amenzi au votat Monica Gubernat, Florin Gabrea, Valentin Jucan, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Gabriel Tufeanu şi Răsvan Popescu, în timp ce “împotrivă” a votat Radu Călin Cristea.

    CNA a analizat, în şedinţa de joi, şi o sesizare primită pe 14 noiembrie 2014, în timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale, de la Klaus Iohannis, cu privire la emisiunea “Dosar de preşedinte” difuzată pe 13 noiembrie la România TV.

    Potrivit lui Iohannis, pe 13 noiembrie, România TV a publicat, la ora 14.30, pe site-ul său oficial un articol cu titlul “Klaus Iohannis, susţinut de un om al Moscovei”, potrivit căruia “candidatul ACL Klaus Iohannis este susţinut de persoane dubioase, care au strânse legături cu Moscova, fiind finanţat de către multimilionarul Michael Schmidt, care este căsătorit cu sora lui Renato Usatîi – acţionar la Gazprom şi colaborator al Moscovei”.

    “În urma publicării acestui articol, România TV a transmis acest subiect în aceeaşi zi (13.11.2014) în emisiunea «Dosar de preşedinte» de la ora 17.00, în care moderatorii Cristina Şincai şi Silviu Mănăstire au lansat în dezbatere acuzaţii la adresa mea privind presupusa mea legătură cu acel domn din Rusia (…) În opinia mea, de această dată, România TV încearcă să lege numele şi imaginea mea de pretinse ilegalităţi, fără vreo dovadă, fără vreun temei legal, prin simpla citire a unor declaraţii venite de la Chişinău din partea unui politician”, spune Klaus Iohannis, în sesizarea transmisă CNA.

    De cealaltă parte, Roxana Niculescu, directorul de programe al România TV, a declarat, în şedinţa CNA de joi, că prezentarea subiectului privind campania lui Klaus Iohannis a fost abordat ca urmare a declaraţiile politice făcute de Victor Alexeev, şeful organizaţiei PSD din Republica Moldova. Ea a mai spus că România TV a prezentat documente potrivit cărora Iohannis a beneficiat, în campanie, de un apartament şi de maşini puse la dispoziţie de Michael Schmidt, şeful BMW Automobile Bavaria România.

    “Sunt lucruri recunoscute (…), lucruri care nu au fost negate niciodată”, a spus Roxana Niculescu. Ea a mai spus că în emisiunea “Dosar de preşedinte” din 13 noiembrie, în care a fost abordat subiectul finanţării campaniei lui Klaus Iohannis, a fost prezent şi reprezentantul ACL, Radu F Alexandru. “Acesta într-un fel sau altul putea să reprezinte interesele domnului Klaus Iohannis, ceea ce a şi făcut. În timpul campaniei electorale, domnul Klaus Iohannis nu a participat la emisiuni de televiziune, la unele posturi de televiziune. Noi am dat ori de câte ori a fost posibil punctele sale de vedere”, a spus Roxana Niculescu.

    În ceea ce priveşte subiectul referitor la Muzeul Brukenthal, Roxana Niculescu a spus că România TV nu a încălcat legislaţia audiovizualului.

    “Este construită ştirea astfel încât ni se transmite că, datorită faptului că Iohannis a retrocedat Muzeul Brukenthal, a primit acest tabou”, a spus membrul CNA Valentin Jucan. El a mai spus că România TV nu a prezentat şi motivul pentru care tabloul respectiv nu ar trebui să se afle în biroul de la primăria Sibiu al fostului primar Klaus Iohannis.