Blog

  • PRIMELE MASURI

    • PRIMELE MASURI

    Pentru moment, noii proprietari ai Petrom s-au concentrat pe modificarea partiala a structurii organizatorice a companiei. In plus, modul de stabilire a preturilor la carburanti s-a schimbat.  

    DEPARTAMENTE: Protectia mediului, a muncii si sanatatea au fost unite intr-un singur departament, aflat in grija lui Gheorghe Constantinescu, director general executiv.

    RECRUTARI: Compania cauta personal pentru diverse departamente, printre care si cel legat de contabilitate.

    MODERNIZARI: Din cele 300 de benzinarii cu potential „premium“, OMV mai vrea sa modernizeze circa 64.

    PRETURI: Sistemul de stabilire a preturilor la carburanti a fost modificat, ele variind in functie de specificul zonei. 

    SEDIU: Compania se va muta de pe Calea Victoriei, pe Calea Dorobanti, intr-o cladire proaspat construita. 

    • PETROM IN 2008

    Noua conducere a Petrom a definitivat „viziunea Petrom pentru 2008“. Modificarea cotei de piata, cresterea productiei si expansiunea in tarile din jurul Romaniei sunt cateva din obiectivele companiei.

    PRODUCTIE: Se va opri scaderea productiei de titei a Petrom, aceasta urmand sa se stabilizeze la 220.000 de barili de titei pe zi. Pentru aceasta, in 2005 se vor investi 200 mil. euro.

    DISTRIBUTIE: Cota de piata in Romania va depasi 35% (fata de aproximativ 50%, cat e in prezent). Compania se va concentra si pe extinderea activitatii in tarile vecine.

    INTEGRARE: Petrom va implementa noile standarde de contabilitate care vor permite integrarea in rezultatele financiare ale OMV.

  • PRIMELE MASURI

    • PRIMELE MASURI

    Pentru moment, noii proprietari ai Petrom s-au concentrat pe modificarea partiala a structurii organizatorice a companiei. In plus, modul de stabilire a preturilor la carburanti s-a schimbat.  

    DEPARTAMENTE: Protectia mediului, a muncii si sanatatea au fost unite intr-un singur departament, aflat in grija lui Gheorghe Constantinescu, director general executiv.

    RECRUTARI: Compania cauta personal pentru diverse departamente, printre care si cel legat de contabilitate.

    MODERNIZARI: Din cele 300 de benzinarii cu potential „premium“, OMV mai vrea sa modernizeze circa 64.

    PRETURI: Sistemul de stabilire a preturilor la carburanti a fost modificat, ele variind in functie de specificul zonei. 

    SEDIU: Compania se va muta de pe Calea Victoriei, pe Calea Dorobanti, intr-o cladire proaspat construita. 

    • PETROM IN 2008

    Noua conducere a Petrom a definitivat „viziunea Petrom pentru 2008“. Modificarea cotei de piata, cresterea productiei si expansiunea in tarile din jurul Romaniei sunt cateva din obiectivele companiei.

    PRODUCTIE: Se va opri scaderea productiei de titei a Petrom, aceasta urmand sa se stabilizeze la 220.000 de barili de titei pe zi. Pentru aceasta, in 2005 se vor investi 200 mil. euro.

    DISTRIBUTIE: Cota de piata in Romania va depasi 35% (fata de aproximativ 50%, cat e in prezent). Compania se va concentra si pe extinderea activitatii in tarile vecine.

    INTEGRARE: Petrom va implementa noile standarde de contabilitate care vor permite integrarea in rezultatele financiare ale OMV.

  • Dreptul la raion propriu

    Piata bauturilor energizante este atat de ingusta in Romania, incat multi specialisti o evalueaza alaturi de cea a bauturilor sport, pentru a evita cifrele de dimensiuni hilare. Insa nisa energizantelor creste vizibil.

    De la intrarea pe piata romaneasca a primei bauturi energizante, in urma cu opt ani, prin frigiderele barurilor, supermarketurilor si ale benzinariilor autohtone s-au perindat mai bine de zece astfel de bauturi. Unele au disparut inainte sa-si castige renumele, altele s-au impus prin investitii considerabile in marketing. Dar toate la un loc nu au reusit pana acum sa-si creeze un raion special in magazine. Producatorii cei mai importanti spun insa ca lucrurile sunt pe cale sa se schimbe.

    Optimismul lor este justificat in primul rand de dinamica pietei. Daca in anul 2003 romanii au consumat 1,3 milioane de litri de lichid energizant (circa 0,05 litri pe cap de locuitor), anul trecut consumul crescuse cu 25%, iar pentru acest an previziunile anunta inca o crestere de 20% fata de 2004, conform datelor companiei de cercetare Canadean. Mai mult, daca pana de curand acest tip de bautura era consumata cu precadere de adolescenti si tineri cu varste cuprinse intre 20 si 25 de ani si cu venituri peste medie, astazi ea „atinge si alte categorii de consumatori“, spune Angela Preoteasa, consultantul Canadean pentru Romania. Cei mai importanti producatori prezenti pe piata vor sa exploateze toate aceste evolutii pozitive. Ei spun ca nu mai au mult pana sa convinga magazinele ca bauturile energizante nu trebuie amestecate cu bauturile racoritoare in acelasi frigider, ci au dreptul la propriul raion. Daca in Capitala bauturile energizante si-au cucerit deja raftul, in provincie mai e de lucru, spun producatorii.

    Pentru ca a intrevazut potentialul pietei romanesti, compania austriaca Red Bull – cea care inaugura categoria bauturilor energizante in 1987 si intra pe piata romaneasca in 1996 – si-a deschis reprezentanta in Romania in toamna anului trecut. Astfel, face distributia direct si se ocupa mai atent de relatia cu retailerii. Si Coca-Cola, producatoarea bauturii Burn energy drink, prezenta pe piata autohtona din 2001, spune ca Romania este una dintre primele piete in care a patruns.

    „Romania a fost a patra tara pe lista Coca-Cola aleasa pentru lansarea acestui produs, dupa Noua Zeelanda, Spania si Australia“, spune Valentina Baicuianu, directorul regional de comunicare al Coca-Cola pentru Romania, Bulgaria si Moldova. Bautura Burn este importata din Cehia. Bauturile energizante isi seduc consumatorii prin marketing mai mult decat alte produse, pentru ca vanzarile lor depind in mare masura de lucruri inefabile precum mentalitatea sau patriotismul, spun cunoscatorii. Astfel, desi modelele europene de consum au fixat stachete inalte pe care romanii nu le vor atinge cata vreme puterea de cumparare nu le-o permite, se intampla pe alocuri ca vanzarile sa ramana in urma puterii de cumparare din cu totul alte motive decat disponibilitatea de a cheltui.

    De exemplu, consumul in Croatia este destul de mic pentru ca tara nu produce astfel de bauturi, iar nationalismul croatilor nu a incurajat consumul energizantelor importate, spune Angela Preoteasa de la Canadean. In schimb, in acest stat este mult mai dezvoltat segmentul bauturilor sport, alimentat din productia interna. Aceste bauturi difera de cele energizante prin continutul de vitamine si proprietatea de a hidrata corpul. Serbia este exemplul contrar: productia interna de bauturi energizante a plasat poporul sarb in randul marilor consumatori, cu un volum per capita de patru ori mai mare decat cel al croatilor. Cei mai mari consumatori raman austriecii, in tara carora se nastea Red Bull in 1987: 13 cutii de 0,25 litri pe an pe cap de locuitor. Anglia, cunoscuta pentru viata de noapte si „clubbing“, este putin in urma Austriei: 10-11 cutii per capita. Ungaria nu a tinut pasul, desi a fost prima tara in care Red Bull a pasit in afara granitelor Austriei, in 1994. Aici, consumul nu a depasit cutia pe cap de locuitor. Unii producatori spun ca „de vina“ e nationalismul specific poporului. Surprinzator, succesul a aparut in Albania, unde, statistic, bautura il energizeaza pe fiecare albanez de trei ori pe an. Presupunerile producatorilor se indreapta de aceasta data spre specificul tarilor musulmane de a nu consuma alcool: in lipsa alcoolului, bautura energizanta e totusi un produs deosebit de ceea ce consuma albanezii peste zi si care astfel le poate da o anumita satisfactie. 

    Legile pentru protectia consumatorului din Franta si Danemarca nu au permis patrunderea in aceste tari a liderului mondial de piata, Red Bull, din cauza continutului ridicat de cofeina. Dar in barurile occidentale in care bautura a fost listata, vanzarile racoritoarelor traditionale cu continut de cofeina au fost eclipsate de vanzarile de Red Bull, apreciaza producatorii. In spatiul romanesc, singurul dusman al bauturilor energizante pare sa fie puterea de cumparare convalescenta. De aceea, producatorii spun ca volumul de vanzari va creste mai liber dupa ce taxele vamale de 40% vor fi eliminate la 1 ianuarie 2007. Dar, cel putin pentru liderii pietei, consumul creste deja energic, iar anul trecut, valoarea pietei a sarit de 10 milioane de euro. Red Bull a vandut in Romania mai mult decat dublu in primul semestru al acestui an fata de perioada similara a anului 2004. In aceeasi perioada de referinta, Coca-Cola s-a bucurat de o crestere de 80% a volumului de Burn vandut, spune Valentina Baicuianu de la Coca-Cola. Iar cresterile anuale din 2001 pana in 2004 au fost de circa 25% pe an. Cele doua bauturi fac parte din topul trei al pietei. Red Bull este lider atat din punct de vedere al volumului cat si al valorii, avand in martie 2005 o cota volumica de 60% si valorica de 64%, conform datelor AC Nielsen citate de Red Bull. Cei mai apropiati doi competitori au mai putin de o treime fiecare din cota de piata Red Bull.

    Canalul principal de vanzare pentru bauturile energizante sunt „Horeca“ (hoteluri, baruri si restaurante). Red Bull se vinde in proportie de 35% prin acest canal de distributie. Al doilea canal important, responsabil pentru 17-18% din vanzarile de Red Bull, sunt benzinarile (50,8% din volumul total de bauturi energizante vandut in retail a fost inregistrat de casele de marcaj ale benzinariilor in perioada aprilie-mai 2004 – februarie-martie 2005, conform AC Nielsen), iar diferenta pana la 100% e vanduta in hiper/supermarketuri, magazine mixte si chioscuri. 

    Pe langa cele doua bauturi deja mentionate – Red Bull si Burn – importante pe piata sunt Power Horse si Bomba, spune Angela Preoteasa de la Canadean. Alte bauturi precum Tiger Shot sau Shark sunt importante prin constanta prezentei la raft, si nu prin volumele vandute, spune consultantul. 

    Putini romani stiu ca bauturi energizante se produc si pe plan local. Cea mai importanta este Bison, produsa de compania vranceana Lemarpol, detinatoarea marcii Leader.  Bison se vinde la PET de 0,33 litri, doar in Metro, unde e marca proprie si in Selgros, iar promovarea de care a avut parte a constat doar in afise si sponsorizari de evenimente. Totusi, directorul de vanzari al firmei, Nicolas Maricel, spune ca vanzarile companiei vor creste cu 20% in acest an, ajungand la vanzari de 800.000 de unitati.

    Lupta intre zecile de bauturi energizante aparute pe glob in ultimii zece ani se da pe o piata a carei valoare era apreciata de revista Forbes Global la 1,7 miliarde de dolari in acest an. 

    Pentru a-si aronda o felie cat mai mare din aceasta piata, companiile isi diversifica produsul de nisa: lanseaza variante light, ii schimba culoarea, gustul si continutul de cofeina pentru a atrage noi consumatori sau chiar isi modifica reteta pentru a se conforma reglementarilor din tarile reticente la produsele cu continut mare de cofeina. Astfel, in nisa bauturilor energizante se creeaza alte nise. E o categorie tanara de bauturi, care, spre deosebire de bauturile racoritoare, permite inca multe inovatii.

  • Dreptul la raion propriu

    Piata bauturilor energizante este atat de ingusta in Romania, incat multi specialisti o evalueaza alaturi de cea a bauturilor sport, pentru a evita cifrele de dimensiuni hilare. Insa nisa energizantelor creste vizibil.

    De la intrarea pe piata romaneasca a primei bauturi energizante, in urma cu opt ani, prin frigiderele barurilor, supermarketurilor si ale benzinariilor autohtone s-au perindat mai bine de zece astfel de bauturi. Unele au disparut inainte sa-si castige renumele, altele s-au impus prin investitii considerabile in marketing. Dar toate la un loc nu au reusit pana acum sa-si creeze un raion special in magazine. Producatorii cei mai importanti spun insa ca lucrurile sunt pe cale sa se schimbe.

    Optimismul lor este justificat in primul rand de dinamica pietei. Daca in anul 2003 romanii au consumat 1,3 milioane de litri de lichid energizant (circa 0,05 litri pe cap de locuitor), anul trecut consumul crescuse cu 25%, iar pentru acest an previziunile anunta inca o crestere de 20% fata de 2004, conform datelor companiei de cercetare Canadean. Mai mult, daca pana de curand acest tip de bautura era consumata cu precadere de adolescenti si tineri cu varste cuprinse intre 20 si 25 de ani si cu venituri peste medie, astazi ea „atinge si alte categorii de consumatori“, spune Angela Preoteasa, consultantul Canadean pentru Romania. Cei mai importanti producatori prezenti pe piata vor sa exploateze toate aceste evolutii pozitive. Ei spun ca nu mai au mult pana sa convinga magazinele ca bauturile energizante nu trebuie amestecate cu bauturile racoritoare in acelasi frigider, ci au dreptul la propriul raion. Daca in Capitala bauturile energizante si-au cucerit deja raftul, in provincie mai e de lucru, spun producatorii.

    Pentru ca a intrevazut potentialul pietei romanesti, compania austriaca Red Bull – cea care inaugura categoria bauturilor energizante in 1987 si intra pe piata romaneasca in 1996 – si-a deschis reprezentanta in Romania in toamna anului trecut. Astfel, face distributia direct si se ocupa mai atent de relatia cu retailerii. Si Coca-Cola, producatoarea bauturii Burn energy drink, prezenta pe piata autohtona din 2001, spune ca Romania este una dintre primele piete in care a patruns.

    „Romania a fost a patra tara pe lista Coca-Cola aleasa pentru lansarea acestui produs, dupa Noua Zeelanda, Spania si Australia“, spune Valentina Baicuianu, directorul regional de comunicare al Coca-Cola pentru Romania, Bulgaria si Moldova. Bautura Burn este importata din Cehia. Bauturile energizante isi seduc consumatorii prin marketing mai mult decat alte produse, pentru ca vanzarile lor depind in mare masura de lucruri inefabile precum mentalitatea sau patriotismul, spun cunoscatorii. Astfel, desi modelele europene de consum au fixat stachete inalte pe care romanii nu le vor atinge cata vreme puterea de cumparare nu le-o permite, se intampla pe alocuri ca vanzarile sa ramana in urma puterii de cumparare din cu totul alte motive decat disponibilitatea de a cheltui.

    De exemplu, consumul in Croatia este destul de mic pentru ca tara nu produce astfel de bauturi, iar nationalismul croatilor nu a incurajat consumul energizantelor importate, spune Angela Preoteasa de la Canadean. In schimb, in acest stat este mult mai dezvoltat segmentul bauturilor sport, alimentat din productia interna. Aceste bauturi difera de cele energizante prin continutul de vitamine si proprietatea de a hidrata corpul. Serbia este exemplul contrar: productia interna de bauturi energizante a plasat poporul sarb in randul marilor consumatori, cu un volum per capita de patru ori mai mare decat cel al croatilor. Cei mai mari consumatori raman austriecii, in tara carora se nastea Red Bull in 1987: 13 cutii de 0,25 litri pe an pe cap de locuitor. Anglia, cunoscuta pentru viata de noapte si „clubbing“, este putin in urma Austriei: 10-11 cutii per capita. Ungaria nu a tinut pasul, desi a fost prima tara in care Red Bull a pasit in afara granitelor Austriei, in 1994. Aici, consumul nu a depasit cutia pe cap de locuitor. Unii producatori spun ca „de vina“ e nationalismul specific poporului. Surprinzator, succesul a aparut in Albania, unde, statistic, bautura il energizeaza pe fiecare albanez de trei ori pe an. Presupunerile producatorilor se indreapta de aceasta data spre specificul tarilor musulmane de a nu consuma alcool: in lipsa alcoolului, bautura energizanta e totusi un produs deosebit de ceea ce consuma albanezii peste zi si care astfel le poate da o anumita satisfactie. 

    Legile pentru protectia consumatorului din Franta si Danemarca nu au permis patrunderea in aceste tari a liderului mondial de piata, Red Bull, din cauza continutului ridicat de cofeina. Dar in barurile occidentale in care bautura a fost listata, vanzarile racoritoarelor traditionale cu continut de cofeina au fost eclipsate de vanzarile de Red Bull, apreciaza producatorii. In spatiul romanesc, singurul dusman al bauturilor energizante pare sa fie puterea de cumparare convalescenta. De aceea, producatorii spun ca volumul de vanzari va creste mai liber dupa ce taxele vamale de 40% vor fi eliminate la 1 ianuarie 2007. Dar, cel putin pentru liderii pietei, consumul creste deja energic, iar anul trecut, valoarea pietei a sarit de 10 milioane de euro. Red Bull a vandut in Romania mai mult decat dublu in primul semestru al acestui an fata de perioada similara a anului 2004. In aceeasi perioada de referinta, Coca-Cola s-a bucurat de o crestere de 80% a volumului de Burn vandut, spune Valentina Baicuianu de la Coca-Cola. Iar cresterile anuale din 2001 pana in 2004 au fost de circa 25% pe an. Cele doua bauturi fac parte din topul trei al pietei. Red Bull este lider atat din punct de vedere al volumului cat si al valorii, avand in martie 2005 o cota volumica de 60% si valorica de 64%, conform datelor AC Nielsen citate de Red Bull. Cei mai apropiati doi competitori au mai putin de o treime fiecare din cota de piata Red Bull.

    Canalul principal de vanzare pentru bauturile energizante sunt „Horeca“ (hoteluri, baruri si restaurante). Red Bull se vinde in proportie de 35% prin acest canal de distributie. Al doilea canal important, responsabil pentru 17-18% din vanzarile de Red Bull, sunt benzinarile (50,8% din volumul total de bauturi energizante vandut in retail a fost inregistrat de casele de marcaj ale benzinariilor in perioada aprilie-mai 2004 – februarie-martie 2005, conform AC Nielsen), iar diferenta pana la 100% e vanduta in hiper/supermarketuri, magazine mixte si chioscuri. 

    Pe langa cele doua bauturi deja mentionate – Red Bull si Burn – importante pe piata sunt Power Horse si Bomba, spune Angela Preoteasa de la Canadean. Alte bauturi precum Tiger Shot sau Shark sunt importante prin constanta prezentei la raft, si nu prin volumele vandute, spune consultantul. 

    Putini romani stiu ca bauturi energizante se produc si pe plan local. Cea mai importanta este Bison, produsa de compania vranceana Lemarpol, detinatoarea marcii Leader.  Bison se vinde la PET de 0,33 litri, doar in Metro, unde e marca proprie si in Selgros, iar promovarea de care a avut parte a constat doar in afise si sponsorizari de evenimente. Totusi, directorul de vanzari al firmei, Nicolas Maricel, spune ca vanzarile companiei vor creste cu 20% in acest an, ajungand la vanzari de 800.000 de unitati.

    Lupta intre zecile de bauturi energizante aparute pe glob in ultimii zece ani se da pe o piata a carei valoare era apreciata de revista Forbes Global la 1,7 miliarde de dolari in acest an. 

    Pentru a-si aronda o felie cat mai mare din aceasta piata, companiile isi diversifica produsul de nisa: lanseaza variante light, ii schimba culoarea, gustul si continutul de cofeina pentru a atrage noi consumatori sau chiar isi modifica reteta pentru a se conforma reglementarilor din tarile reticente la produsele cu continut mare de cofeina. Astfel, in nisa bauturilor energizante se creeaza alte nise. E o categorie tanara de bauturi, care, spre deosebire de bauturile racoritoare, permite inca multe inovatii.

  • PRIMII CINCI

    • PRIMII CINCI

    Primele cinci marci din categoria bauturilor energizante (Red Bull, Burn, Power Horse, Bison Force si Shark) controleaza aproape 90% din piata de retail autohtona. Conform AC Nielsen, cele cinci marci au avut o cota volumica de 82,7% din piata si o cota valorica de 89,8%  in intervalul aprilie-mai 2004  – februarie-martie 2005.

    • SETEA DE ENERGIE

    Consumul de bauturi energizante e in permanenta crestere in Romania, dar nu va depasi 2 mil. litri in acest an, conform previziunilor companiei de cercetari Canadean. 

    Anul                  Volum                   Consumul       Crestere (%) 
                    consumat (mil. l)      per capita (l)
    2003               1,3                    0,06                    –
    2004*             1,625                 0,07                  25
    2005*             1,950                 0,08                  20 
     Datele sunt provizorii; SURSA: Canadean 

    • PE CAND ALTII…

    Tarile cu care ne sta in obicei sa ne comparam ne devanseaza consistent si la consumul de bauturi energizante. De mentionat ca in Serbia exista un alt concept de bautura energizanta, produsa local si imbuteliata in recipienti de sticla. Anul de reper ales este 2004. 

    Consumul               Consumul per
    (mil. litri)                  capita (litri)

    Croatia   0,7                0,15
    Serbia    6,4                0,6
    Ungaria  2,4                0,24

    • TOP RETAIL

    Daca pentru canalele de distributie din retail s-ar organiza un concurs cu miza „vanzatorul de energizante al anului“, benzinariile ar fi castigatoare. Tot mai multi soferii obositi isi iau cu ei la drum lung provizia de energizante.

  • PRIMII CINCI

    • PRIMII CINCI

    Primele cinci marci din categoria bauturilor energizante (Red Bull, Burn, Power Horse, Bison Force si Shark) controleaza aproape 90% din piata de retail autohtona. Conform AC Nielsen, cele cinci marci au avut o cota volumica de 82,7% din piata si o cota valorica de 89,8%  in intervalul aprilie-mai 2004  – februarie-martie 2005.

    • SETEA DE ENERGIE

    Consumul de bauturi energizante e in permanenta crestere in Romania, dar nu va depasi 2 mil. litri in acest an, conform previziunilor companiei de cercetari Canadean. 

    Anul                  Volum                   Consumul       Crestere (%) 
                    consumat (mil. l)      per capita (l)
    2003               1,3                    0,06                    –
    2004*             1,625                 0,07                  25
    2005*             1,950                 0,08                  20 
     Datele sunt provizorii; SURSA: Canadean 

    • PE CAND ALTII…

    Tarile cu care ne sta in obicei sa ne comparam ne devanseaza consistent si la consumul de bauturi energizante. De mentionat ca in Serbia exista un alt concept de bautura energizanta, produsa local si imbuteliata in recipienti de sticla. Anul de reper ales este 2004. 

    Consumul               Consumul per
    (mil. litri)                  capita (litri)

    Croatia   0,7                0,15
    Serbia    6,4                0,6
    Ungaria  2,4                0,24

    • TOP RETAIL

    Daca pentru canalele de distributie din retail s-ar organiza un concurs cu miza „vanzatorul de energizante al anului“, benzinariile ar fi castigatoare. Tot mai multi soferii obositi isi iau cu ei la drum lung provizia de energizante.

  • INVESTITII: 0,5 mld. € valoarea estimata a investitiilor in retailul din Romania pana la sfarsitul lui 2006

    Zeci de noi magazine vor impanzi pana la finalul anului viitor zone in care n-a patruns, pana acum, „picior“ de magazin modern. Cu investitii de sute de milioane de euro, hipermarketurile incep sa patrunda si in provincie, facand cunostinta si cu Timisoara, Clujul, Constanta si Galatiul.

    Se incinge bataia pe portofelul romanului. Internationalii isi ascut armele si se intrec in investitii, deschideri de magazine si concepte noi, incercand sa valorifice cele doua atuuri pe care Romania le ofera. Primul ar fi chiar populatia: peste 20 de milioane de locuitori pentru care, pana acum vreo opt ani, marii comercianti nu s-au prea batut. Al doilea atu – si poate cel definitoriu – e legat de previziunile de crestere a puterii de cumparare intr-un viitor care se masoara acum in ani, nu in decenii.

    De aceea, 2005 si 2006 vor putea fi numiti anii retailului. Investitiile se vor masura in sute de milioane de euro, iar felia din tortul comertului romanesc se va mari pentru marii retaileri si se va micsora pentru magazinele traditionale de tip alimentara si piete deschise.

    Numai Kaufland vrea sa deschida 50 de magazine de tip hipermarket in doar cinci ani, ritm prin care va depasi orice alta retea din domeniul bunurilor de larg consum. La un calcul simplu, nemtii de la Kaufland, parte a grupului german Schwartz, ar trebui sa deschida in 2005 si 2006 nu mai putin de 20 de magazine. Primul dintre ele va fi inaugurat in cartierul Colentina din Bucuresti. Iar investitia medie va varia intre 8 si 10 milioane de euro, in functie de dimensiune si locatia magazinului. In urmatorii doi ani, retailerul ar trebui sa cheltuiasca peste 160 de milioane de euro pentru deschiderea de magazine. Iar la acestea se vor adauga alte 40 de milioane pentru dezvoltarea unui centru logistic (depozit central), care va deveni elementul cheie in operatiunile companiei germane in Romania.

    Per total, investitiile se apropie de suma de o jumatate de miliard de euro, pentru ca vor fi deschise, pe termen mediu, 50 de magazine, explica Gunter Grieb, general manager al Kaufland Romania. Reprezentatia marilor lansari nu are insa un singur actor. Kaufland se va intrece in deschideri de magazine cu un alt nou venit: Realul, divizia de hipermarketuri a grupului german Metro. Pe principiul „tace si face“, Realul s-a ivit in Romania aproape nebagat de seama. Real are deja o companie infiintata in Romania – Hipermarket Romania SRL, iar din luna februarie a acestui an John Rix a preluat pozitia de country manager. Surse din piata au dezvaluit si cateva locatii: Bucuresti (Baneasa), Constanta, Timisoara, Cluj, poate chiar si Brasov. Dintre acestea, doar trei vor fi deschise in 2006, cand Real-ul va face si primul pas in Romania, tara in care planuieste sa deschida pana la 30 de hipermarketuri.

    Mai mult de-atat, fostul director general al Metro Romania, Dusan Wilms, a fost numit membru al board-ului Metro International. Wilms este cel care a reusit sa-i convinga pe strategii Metro ca Romania este un teren fertil pentru afacerile grupului. Dovada este ca fata de prima faza de expansiune – cand nemtii vizau doar 10 magazine cash & carry – Metro a ajuns deja la 21. Si mai deschide in 2005 inca trei: la Bucuresti (Baneasa), Timisoara (al doilea) si Arad. Pe de alta parte, insa, alte formate de magazine din portofoliul grupului Metro asteapta si ele sa testeze piata. 

    Desi in portofoliul Metro exista sapte formate de magazine, in afara de „modelul“ cash & cary doar Praktiker (divizia de bricolaj a grupului), mai este prezenta pe piata din Romania, cu opt magazine. Iar piata romaneasca este, pana la urma, una europeana, care nu ridica probleme de cultura la fel de mari ca cele asiatice. 

    In Vietnam, spre exemplu, Metro a aflat ca „nu are voie“ sa ambaleze fructele si legumele. Clientii, care simteau nevoia sa verifice marfa, desfaceau pachetele, banuind ca magazinul i-ar putea insela, punand numai la suprafata legume si fructe proaspete. China a oferit celor de la Metro o alta lectie. Acolo, termenul de „proaspat“ inseamna altceva decat in Europa: inseamna pur si simplu „viu“.

    Pe piata romaneasca nu sta degeaba nici Selgros, concurentul direct al Metro pe formatul cash & carry, a carui retea are acum opt magazine, dar planurile de dezvoltare prevad inca cel putin sapte. Dupa ce in martie a inaugurat magazinul din Oradea, pentru anul in curs Selgros mai are planificate doua deschideri: la Arad si la Cluj, investitia fiind de 15 milioane de euro pentru fiecare magazin. Pentru 2006, nemtilor de la Selgros le raman de luat in seama alte cateva mari orase, intre care Galati, Suceava, Craiova, Satu Mare si Bacau, chiar daca, oficial, „planurile nu au fost definite“.

    Timpul pierdut nu-i avantajeaza, insa, pe nemtii de la Real. Spre deosebire de magazinele Metro, cele Real nu vor mai profita de avantajul cel mai mare al primului sosit – lipsa concurentei. Hipermarketurile lui Metro nu vor intra pe un teren virgin, asa cum a gasit aici formatul cash & carry al grupului. Care sunt si vor fi competitorii? In afara de Kaufland, pe piata se mai lupta Carrefour si Cora. Primul care a adus in Romania conceptul de hipermarket, Carrefour, este cel care are, in prezent, cel mai mare numar de astfel de magazine: patru, dintre care trei in Bucuresti si unul la Brasov. Prin deschiderea magazinului in orasul din inima tarii, francezii au mai sarit o bariera: cea a primului hipermarket deschis in provincie. Iar ritmul de deschideri se va pastra alert, dupa cum a afirmat, in repetate randuri François Oliver, director executiv al Carrefour Romania. Din portofoliul grupului Carrefour mai sunt prezente pe piata romaneasca magazinele de bricolaj Bricostore, care are in plan deschiderea a inca doua magazine in 2005: unul la Brasov si unul la Ploiesti. Domeniul bricolajului il mai atrage si pe Baumax, un lant austriac care si-a declarat intentiile de a investi, pe termen mediu, in 30 de centre de bricolaj in Romania.

    La batalia pe segmentul de hipermarket, se anunta insa, proaspata, Cora, care nu are acum decat un singur magazin, in Bucuresti. Oras care il va gazdui si pe al doilea magazin Cora, care se va deschide in zona Lujerului si care va insemna finalizarea unei investitii de 45 de milioane de euro. Iar oficialii grupului au declarat ca, pentru al treilea magazin din Capitala, se afla in faza de cautare a terenului. Lucru cert e ca un hipermarket Cora va fi la indemana clujenilor din toamna lui 2006. In vizor se mai afla si alte orase, ca Brasov, Constanta si Sibiu. Sau Timisoara, unde cei de la Cora au antamat un teren, in apropiere de cele vizate de Real si Tesco, cel mai mare retailer britanic, care are deja o reprezentanta deschisa la Cluj.

    Cat priveste profitabilitatea, oficialii companiei sustin ca abia peste patru sau cinci ani vor trece pe plus. In afara de expansiune, Cora mai e preocupata si de „sora sa“, reteaua Profi. Asa ca de la 1 iulie, va intra in functiune noua centrala de achizitii, Provera Romania, care va reuni cele doua marci ale grupului Louis Delhaize prezente in Romania: Cora si Profi.

    Reteaua Profi reuneste acum 20 de magazine de tip discount, dar de la 1 iulie numarul acestora va creste, adaugandu-se Petrosaniul. Totusi, de la inceputul anului, Profi a inchis portile a doua magazine, cu toate ca a anuntat ca vrea sa deschida nu mai putin de noua, tot in 2005, cu o investitie estimata de 2,7 milioane de euro.

    Dar la meciul din divizia de supermarketuri se va aspri concurenta si prin preluarea, la sfarsitul lui martie (contra sumei de 17 milioane de euro), a retelei Artima de catre grupul de investitii Polish Enterprise Fund V (PEF V), un fond de capital privat administrat de Enterprise Investors (EI).

    Tranzactia este o premiera prin faptul ca este prima preluare completa (100%) a unei retele romanesti. Artima a fost construita de omul de afaceri Florentin Banu, cel care a inventat si napolitana Joe, pe care a vandut-o catre Nestlé. Artima ajunsese in momentul in care nu se mai putea dezvolta. „Preluata de Enterprise Investors, Artima va creste in continuare“, explica Banu.

    Pentru urmatorii cinci ani, telul declarat al noului management este de a-si tripla practic reteaua, de la 14 la 50 de supermarketuri. Pentru asta, investitiile necesare sunt estimate intre 17 si 34 de milioane de euro. „Costurile variaza de la magazin la magazin, intre jumatate si un milion de euro. Dar nu vom investi in «caramizi»“, spune Jacek Siwicki, Managing Partner al Enterprise Investors, facand referire la faptul ca strategia de dezvoltare nu vizeaza investitii masive in locatii propriu-zise.

    Tot de origine romaneasca este si retailerul Univers’all, care anunta in 2002 un ritm de deschidere a trei magazine pe an. Cei de la Univers’all s-au odihnit insa dupa ce au inaugurat doar cinci, insa au atacat recent pe segmentul de hipermarket prin deschiderea magazinului din inima Bucurestiului, langa Unirea Shopping Center, in urma unei investitii de 12 milioane de euro. La fel de brusc ca si Univers’all au iesit din letargie si francezii de la Intermarche. In preajma Craciunului, au deschis un supermarket la Giurgiu, in urma unei investitii de peste 3 milioane de euro. Grupul mai are un magazin la Ploiesti, pe care, dupa ce l-a deschis, a parut sa intre in hibernare, dar in februarie au deschis un magazin si la Targu-Jiu. Urmeaza magazinul de la Focsani, iar planurile pe termen lung cuprind chiar 25 de locatii.

    In randul noilor-veniti se va numara si grupul german Tengelmann, care, anul acesta, va deschide 15-20 de magazine in Bucuresti si alte mari orase din tara, dupa cum a anuntat Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS). Magazinele de pe piata romaneasca vor fi de tip discounter (cu preturi reduse si un sortiment limitat de produse) si vor fi operate de compania Plus Discount sub brandul Plus.

    Alti bani aruncati pe piata vin din partea austriecilor de la Billa, care au decis, la sfarsitul anului 2004, construirea a trei supermarketuri in Braila, Galati (al doilea din oras) si Sfantu-Gheorghe. Pe plan international, totusi, Billa face parte din grupul Rewe, care mai are in Romania divizia de cash & carry (Selgros) si patru magazine de tip discounter XXL Mega Discount, investitiile totale ridicandu-se la aproximativ 200 de milioane de euro. Teren de expansiune au gasit in Bucuresti si lituanienii de la VP Market, liderii retailului din regiunea baltica, care au adus, deocamdata, doar formatul magazinelor de discount, numite aici Albinute. Iar ritmul de deschidere a fost destul de vioi: primul magazin alimentar a fost deschis chiar inainte de Sarbatori. Au urmat alte doua, iar pana la sfarsitul lui ianuarie al patrulea isi deschidea portile. Campania de cuceriri a continuat, asa ca reteaua lituaniana are acum nu mai putin de opt magazine, la mai putin de jumatate de an de la deschiderea operatiunilor in Romania. Iar pana la finele anului, planurile prevad o retea cu nu mai putin de 17 magazine, dupa cum a declarat, anterior, pentru BUSINESS Magazin Dmitrijus Nikitinas, director de dezvoltare al VP Market. Numarul de magazine nu este batut in cuie – poate fi redus sau marit. Cifra nu este definitiva, dupa cum spune Nikitinas.

    „Actionarii ar putea decide sa investeasca mai mult sau mai putin, in functie de rezultatele pe care le vom avea in primele luni ale acestui an.“ Nikitinas, care a tinut sa precizeze ca VP este un jucator mic in Romania, este totusi acelasi director de dezvoltare care a castigat pentru lituanieni peste 20% din retailul leton. Desi Dmitrijus Nikitinas nu a facut nici un comentariu asupra investitiilor realizate sau planificate pentru magazinele Albinuta, cu siguranta ca suma pare modica, in comparatie cu cea alocata dezvoltarii in zona baltica: 87 de milioane de euro pentru 2005.

    Cu alte dimensiuni intervine in joc, din 2005, miniMAX Discount, care are cate un magazin la Slatina, Targoviste si Urziceni. Totusi, miniMAX pune acum accentul pe centrala de achizitii. In acest scop, a pre-inchiriat un spatiu de 14.000 mp in Mercury Logistic Park, langa Autostrada Bucuresti-Pitesti. Inchirierea este cea mai mare tranzactie de acest fel de pe piata spatiilor industriale din acest an.

    La ce-i foloseste un spatiu care este de peste doua ori mai mare decat un teren de fotbal? Depozitul va gestiona stocurile de marfa livrata de toti furnizorii, va centraliza si va coordona intreaga logistica, va pregati si va livra cantitatile exacte inspre magazinele individuale in ordinea asezarii produselor la raft. De la astfel de depozite, marfurile vor pleca de-acum nu numai spre Bucuresti, care este principala tinta de „invazie“ a marilor retaileri. Orase ca Piatra-Neamt, Alba-Iulia, Sibiu sau Satu Mare vor fi noile terenuri de joc ale retailerilor, care vor impanzi tara, pana la finalul anului viitor cu zeci de noi magazine. E greu de numarat prin cate noi magazine isi vor plimba cosurile romanii pana la sfarsitul lui 2006.

    Planurile sunt, in acest moment, doar niste planuri, dar e cert ca organizatii precum Kaufland, Real si Penny nu pot vorbi decat serios. Se mai indoieste cineva ca 2005 si 2006 vor fi anii retailului?

  • INVESTITII: 0,5 mld. € valoarea estimata a investitiilor in retailul din Romania pana la sfarsitul lui 2006

    Zeci de noi magazine vor impanzi pana la finalul anului viitor zone in care n-a patruns, pana acum, „picior“ de magazin modern. Cu investitii de sute de milioane de euro, hipermarketurile incep sa patrunda si in provincie, facand cunostinta si cu Timisoara, Clujul, Constanta si Galatiul.

    Se incinge bataia pe portofelul romanului. Internationalii isi ascut armele si se intrec in investitii, deschideri de magazine si concepte noi, incercand sa valorifice cele doua atuuri pe care Romania le ofera. Primul ar fi chiar populatia: peste 20 de milioane de locuitori pentru care, pana acum vreo opt ani, marii comercianti nu s-au prea batut. Al doilea atu – si poate cel definitoriu – e legat de previziunile de crestere a puterii de cumparare intr-un viitor care se masoara acum in ani, nu in decenii.

    De aceea, 2005 si 2006 vor putea fi numiti anii retailului. Investitiile se vor masura in sute de milioane de euro, iar felia din tortul comertului romanesc se va mari pentru marii retaileri si se va micsora pentru magazinele traditionale de tip alimentara si piete deschise.

    Numai Kaufland vrea sa deschida 50 de magazine de tip hipermarket in doar cinci ani, ritm prin care va depasi orice alta retea din domeniul bunurilor de larg consum. La un calcul simplu, nemtii de la Kaufland, parte a grupului german Schwartz, ar trebui sa deschida in 2005 si 2006 nu mai putin de 20 de magazine. Primul dintre ele va fi inaugurat in cartierul Colentina din Bucuresti. Iar investitia medie va varia intre 8 si 10 milioane de euro, in functie de dimensiune si locatia magazinului. In urmatorii doi ani, retailerul ar trebui sa cheltuiasca peste 160 de milioane de euro pentru deschiderea de magazine. Iar la acestea se vor adauga alte 40 de milioane pentru dezvoltarea unui centru logistic (depozit central), care va deveni elementul cheie in operatiunile companiei germane in Romania.

    Per total, investitiile se apropie de suma de o jumatate de miliard de euro, pentru ca vor fi deschise, pe termen mediu, 50 de magazine, explica Gunter Grieb, general manager al Kaufland Romania. Reprezentatia marilor lansari nu are insa un singur actor. Kaufland se va intrece in deschideri de magazine cu un alt nou venit: Realul, divizia de hipermarketuri a grupului german Metro. Pe principiul „tace si face“, Realul s-a ivit in Romania aproape nebagat de seama. Real are deja o companie infiintata in Romania – Hipermarket Romania SRL, iar din luna februarie a acestui an John Rix a preluat pozitia de country manager. Surse din piata au dezvaluit si cateva locatii: Bucuresti (Baneasa), Constanta, Timisoara, Cluj, poate chiar si Brasov. Dintre acestea, doar trei vor fi deschise in 2006, cand Real-ul va face si primul pas in Romania, tara in care planuieste sa deschida pana la 30 de hipermarketuri.

    Mai mult de-atat, fostul director general al Metro Romania, Dusan Wilms, a fost numit membru al board-ului Metro International. Wilms este cel care a reusit sa-i convinga pe strategii Metro ca Romania este un teren fertil pentru afacerile grupului. Dovada este ca fata de prima faza de expansiune – cand nemtii vizau doar 10 magazine cash & carry – Metro a ajuns deja la 21. Si mai deschide in 2005 inca trei: la Bucuresti (Baneasa), Timisoara (al doilea) si Arad. Pe de alta parte, insa, alte formate de magazine din portofoliul grupului Metro asteapta si ele sa testeze piata. 

    Desi in portofoliul Metro exista sapte formate de magazine, in afara de „modelul“ cash & cary doar Praktiker (divizia de bricolaj a grupului), mai este prezenta pe piata din Romania, cu opt magazine. Iar piata romaneasca este, pana la urma, una europeana, care nu ridica probleme de cultura la fel de mari ca cele asiatice. 

    In Vietnam, spre exemplu, Metro a aflat ca „nu are voie“ sa ambaleze fructele si legumele. Clientii, care simteau nevoia sa verifice marfa, desfaceau pachetele, banuind ca magazinul i-ar putea insela, punand numai la suprafata legume si fructe proaspete. China a oferit celor de la Metro o alta lectie. Acolo, termenul de „proaspat“ inseamna altceva decat in Europa: inseamna pur si simplu „viu“.

    Pe piata romaneasca nu sta degeaba nici Selgros, concurentul direct al Metro pe formatul cash & carry, a carui retea are acum opt magazine, dar planurile de dezvoltare prevad inca cel putin sapte. Dupa ce in martie a inaugurat magazinul din Oradea, pentru anul in curs Selgros mai are planificate doua deschideri: la Arad si la Cluj, investitia fiind de 15 milioane de euro pentru fiecare magazin. Pentru 2006, nemtilor de la Selgros le raman de luat in seama alte cateva mari orase, intre care Galati, Suceava, Craiova, Satu Mare si Bacau, chiar daca, oficial, „planurile nu au fost definite“.

    Timpul pierdut nu-i avantajeaza, insa, pe nemtii de la Real. Spre deosebire de magazinele Metro, cele Real nu vor mai profita de avantajul cel mai mare al primului sosit – lipsa concurentei. Hipermarketurile lui Metro nu vor intra pe un teren virgin, asa cum a gasit aici formatul cash & carry al grupului. Care sunt si vor fi competitorii? In afara de Kaufland, pe piata se mai lupta Carrefour si Cora. Primul care a adus in Romania conceptul de hipermarket, Carrefour, este cel care are, in prezent, cel mai mare numar de astfel de magazine: patru, dintre care trei in Bucuresti si unul la Brasov. Prin deschiderea magazinului in orasul din inima tarii, francezii au mai sarit o bariera: cea a primului hipermarket deschis in provincie. Iar ritmul de deschideri se va pastra alert, dupa cum a afirmat, in repetate randuri François Oliver, director executiv al Carrefour Romania. Din portofoliul grupului Carrefour mai sunt prezente pe piata romaneasca magazinele de bricolaj Bricostore, care are in plan deschiderea a inca doua magazine in 2005: unul la Brasov si unul la Ploiesti. Domeniul bricolajului il mai atrage si pe Baumax, un lant austriac care si-a declarat intentiile de a investi, pe termen mediu, in 30 de centre de bricolaj in Romania.

    La batalia pe segmentul de hipermarket, se anunta insa, proaspata, Cora, care nu are acum decat un singur magazin, in Bucuresti. Oras care il va gazdui si pe al doilea magazin Cora, care se va deschide in zona Lujerului si care va insemna finalizarea unei investitii de 45 de milioane de euro. Iar oficialii grupului au declarat ca, pentru al treilea magazin din Capitala, se afla in faza de cautare a terenului. Lucru cert e ca un hipermarket Cora va fi la indemana clujenilor din toamna lui 2006. In vizor se mai afla si alte orase, ca Brasov, Constanta si Sibiu. Sau Timisoara, unde cei de la Cora au antamat un teren, in apropiere de cele vizate de Real si Tesco, cel mai mare retailer britanic, care are deja o reprezentanta deschisa la Cluj.

    Cat priveste profitabilitatea, oficialii companiei sustin ca abia peste patru sau cinci ani vor trece pe plus. In afara de expansiune, Cora mai e preocupata si de „sora sa“, reteaua Profi. Asa ca de la 1 iulie, va intra in functiune noua centrala de achizitii, Provera Romania, care va reuni cele doua marci ale grupului Louis Delhaize prezente in Romania: Cora si Profi.

    Reteaua Profi reuneste acum 20 de magazine de tip discount, dar de la 1 iulie numarul acestora va creste, adaugandu-se Petrosaniul. Totusi, de la inceputul anului, Profi a inchis portile a doua magazine, cu toate ca a anuntat ca vrea sa deschida nu mai putin de noua, tot in 2005, cu o investitie estimata de 2,7 milioane de euro.

    Dar la meciul din divizia de supermarketuri se va aspri concurenta si prin preluarea, la sfarsitul lui martie (contra sumei de 17 milioane de euro), a retelei Artima de catre grupul de investitii Polish Enterprise Fund V (PEF V), un fond de capital privat administrat de Enterprise Investors (EI).

    Tranzactia este o premiera prin faptul ca este prima preluare completa (100%) a unei retele romanesti. Artima a fost construita de omul de afaceri Florentin Banu, cel care a inventat si napolitana Joe, pe care a vandut-o catre Nestlé. Artima ajunsese in momentul in care nu se mai putea dezvolta. „Preluata de Enterprise Investors, Artima va creste in continuare“, explica Banu.

    Pentru urmatorii cinci ani, telul declarat al noului management este de a-si tripla practic reteaua, de la 14 la 50 de supermarketuri. Pentru asta, investitiile necesare sunt estimate intre 17 si 34 de milioane de euro. „Costurile variaza de la magazin la magazin, intre jumatate si un milion de euro. Dar nu vom investi in «caramizi»“, spune Jacek Siwicki, Managing Partner al Enterprise Investors, facand referire la faptul ca strategia de dezvoltare nu vizeaza investitii masive in locatii propriu-zise.

    Tot de origine romaneasca este si retailerul Univers’all, care anunta in 2002 un ritm de deschidere a trei magazine pe an. Cei de la Univers’all s-au odihnit insa dupa ce au inaugurat doar cinci, insa au atacat recent pe segmentul de hipermarket prin deschiderea magazinului din inima Bucurestiului, langa Unirea Shopping Center, in urma unei investitii de 12 milioane de euro. La fel de brusc ca si Univers’all au iesit din letargie si francezii de la Intermarche. In preajma Craciunului, au deschis un supermarket la Giurgiu, in urma unei investitii de peste 3 milioane de euro. Grupul mai are un magazin la Ploiesti, pe care, dupa ce l-a deschis, a parut sa intre in hibernare, dar in februarie au deschis un magazin si la Targu-Jiu. Urmeaza magazinul de la Focsani, iar planurile pe termen lung cuprind chiar 25 de locatii.

    In randul noilor-veniti se va numara si grupul german Tengelmann, care, anul acesta, va deschide 15-20 de magazine in Bucuresti si alte mari orase din tara, dupa cum a anuntat Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS). Magazinele de pe piata romaneasca vor fi de tip discounter (cu preturi reduse si un sortiment limitat de produse) si vor fi operate de compania Plus Discount sub brandul Plus.

    Alti bani aruncati pe piata vin din partea austriecilor de la Billa, care au decis, la sfarsitul anului 2004, construirea a trei supermarketuri in Braila, Galati (al doilea din oras) si Sfantu-Gheorghe. Pe plan international, totusi, Billa face parte din grupul Rewe, care mai are in Romania divizia de cash & carry (Selgros) si patru magazine de tip discounter XXL Mega Discount, investitiile totale ridicandu-se la aproximativ 200 de milioane de euro. Teren de expansiune au gasit in Bucuresti si lituanienii de la VP Market, liderii retailului din regiunea baltica, care au adus, deocamdata, doar formatul magazinelor de discount, numite aici Albinute. Iar ritmul de deschidere a fost destul de vioi: primul magazin alimentar a fost deschis chiar inainte de Sarbatori. Au urmat alte doua, iar pana la sfarsitul lui ianuarie al patrulea isi deschidea portile. Campania de cuceriri a continuat, asa ca reteaua lituaniana are acum nu mai putin de opt magazine, la mai putin de jumatate de an de la deschiderea operatiunilor in Romania. Iar pana la finele anului, planurile prevad o retea cu nu mai putin de 17 magazine, dupa cum a declarat, anterior, pentru BUSINESS Magazin Dmitrijus Nikitinas, director de dezvoltare al VP Market. Numarul de magazine nu este batut in cuie – poate fi redus sau marit. Cifra nu este definitiva, dupa cum spune Nikitinas.

    „Actionarii ar putea decide sa investeasca mai mult sau mai putin, in functie de rezultatele pe care le vom avea in primele luni ale acestui an.“ Nikitinas, care a tinut sa precizeze ca VP este un jucator mic in Romania, este totusi acelasi director de dezvoltare care a castigat pentru lituanieni peste 20% din retailul leton. Desi Dmitrijus Nikitinas nu a facut nici un comentariu asupra investitiilor realizate sau planificate pentru magazinele Albinuta, cu siguranta ca suma pare modica, in comparatie cu cea alocata dezvoltarii in zona baltica: 87 de milioane de euro pentru 2005.

    Cu alte dimensiuni intervine in joc, din 2005, miniMAX Discount, care are cate un magazin la Slatina, Targoviste si Urziceni. Totusi, miniMAX pune acum accentul pe centrala de achizitii. In acest scop, a pre-inchiriat un spatiu de 14.000 mp in Mercury Logistic Park, langa Autostrada Bucuresti-Pitesti. Inchirierea este cea mai mare tranzactie de acest fel de pe piata spatiilor industriale din acest an.

    La ce-i foloseste un spatiu care este de peste doua ori mai mare decat un teren de fotbal? Depozitul va gestiona stocurile de marfa livrata de toti furnizorii, va centraliza si va coordona intreaga logistica, va pregati si va livra cantitatile exacte inspre magazinele individuale in ordinea asezarii produselor la raft. De la astfel de depozite, marfurile vor pleca de-acum nu numai spre Bucuresti, care este principala tinta de „invazie“ a marilor retaileri. Orase ca Piatra-Neamt, Alba-Iulia, Sibiu sau Satu Mare vor fi noile terenuri de joc ale retailerilor, care vor impanzi tara, pana la finalul anului viitor cu zeci de noi magazine. E greu de numarat prin cate noi magazine isi vor plimba cosurile romanii pana la sfarsitul lui 2006.

    Planurile sunt, in acest moment, doar niste planuri, dar e cert ca organizatii precum Kaufland, Real si Penny nu pot vorbi decat serios. Se mai indoieste cineva ca 2005 si 2006 vor fi anii retailului?

  • Retailul romanesc

    • CASH&CARRY

    METRO
    Este primul retailer international care a intrat pe piata (1996). Planurile initiale vizau o retea de doar 10 magazine cash & carry, iar la finele lui 2004 reteaua ajunsese deja la 21 de locatii, din care patru in Bucuresti, cu o cifra de afaceri care a depasit 800 de milioane de euro. Totusi, se pare ca Metro vrea sa mai deschida trei magazine de tip cash & carry in 2005: Bucuresti (Baneasa), Timisoara II si Arad. Comparatia cu piata Ungariei, unde Metro are doar 13 magazine, ar putea sustine ideea ca pentru formatul cash & carry nemtii si-au cam „facut planul“. Cu atat mai mult cu cat, la finele anului trecut, Metro a pasit peste granita estica a Romaniei si a deschis un magazin in Chisinau. Singurul, deocamdata. 

    SELGROS
    A atacat piata autohtona in 2001 si detine, in prezent, opt magazine. Planurile de dezvoltare prevad inaugurarea a inca cel putin sapte. Compania este detinuta, in mod egal, de grupurile germane Rewe si Fegro Markt. In 2004, reteaua a depasit pragul de 10.000 de miliarde de lei, acesta fiind primul an in care Selgros ajunge sa realizeze un „break even“ (n.r. – echilibru intre cheltuieli si venituri), conform oficialilor Selgros.

     

    • BRICOLAJ

    PRAKTIKER
    Parte din grupul Metro, este prima marca de bricolaj care a patruns in Romania. Nu mai departe de jumatatea lui decembrie, al saptelea centru Praktiker a fost deschis la Bacau iar in mai s-a inaugurat al optulea. Inca trei isi vor deschide portile nu mai tarziu de sfarsitul lui 2005. Günter Vosskämper, directorul general al Praktiker, estimeaza ca cifra de afaceri a retelei va depasi 120 de milioane de euro, adica aproape dublu fata de 2004. 

    BRICOSTORE
    Parte din grupul Carrefour, va deschide doua magazine in 2005 – unul la Brasov si unul la Ploiesti. Astfel, retailerul francez de bricolaj, care a intrat pe piata in urma cu trei ani si are acum tot atatea magazine, isi accelereaza ritmul de expansiune.  BAUMAX: Este un lant austriac care si-a declarat intentiile de a investi, pe termen mediu, in 30 de centre de bricolaj in Romania.

     

    • SUPERMARKET

    BILLA: A intrat pe piata in 1999 si detine 13 magazine. Valoarea investitiei pentru un supermarket ajunge pana la aproximativ 5 milioane de euro.
    MEGA IMAGE: A deschis primul magazin in 1994 si in prezent are 16 magazine, dintre care 14 in Bucuresti. Recent, grupul Louis Delhaize a finalizat procesul de preluare a acestei retele.
    UNIVERS’ALL: Anunta in 2002 un ritm de expansiune de trei magazine pe an, dar are acum doar cinci supermarketuri si un hipermarket, deschis in Bucuresti in mai 2005. Univers’all opereaza si patru magazine de proximitate, in Constanta, sub brandul Uni’all.
    ARTIMA: Are un ritm de crestere de invidiat. In numai patru ani, reteaua a ajuns la 14 supermarketuri, in 13 orase din Transilvania si Banat, cu o suprafata totala de peste 15.000 mp. Reteaua a avut in 2004 o cifra de afaceri de 32 de milioane de euro.
    INTERMARCHE: Are trei magazine: la Giurgiu, Ploiesti si Targu-Jiu. Dar planurile pentru 2005 vizeaza inaugurarea a inca cel putin doua magazine – la Focsani si Iasi.
    LA FOURMI: Este o retea de 14 magazine de tip convenience (de vecinatate). In prezent construieste o centrala de achizitii si o fabrica pentru semipreparate.
    GIMA: Este o retea operata de turcii de la Anchor Group, care are – in Romania – patru magazine. Unul e la Iasi (Iulius Mall) si trei in Bucuresti, dintre care doua sunt in mall-urile detinute de Anchor Group (Plaza Mall si Vitan Mall). Gima vizeaza deschiderea, in 2005, a inca unui supermarket in mall-ul de la Timisoara.
    MEGA IMAGE: parte a grupului belgian Delhaize le Lion, planuiesc sa deschida 14 noi magazine.
    LA FOURMI: opereaza o retea de 10 magazine in Bucuresti si planurile de dezvoltare prevad crearea unui 

     

    • DISCOUNT

    XXL: Parte din Rewe, a deschis primul magazin in 2001, in Bucuresti. Au urmat cele de la Buzau, Sibiu si Targoviste, iar expansiunea, momentan, stagneaza.
    PROFI: Detinut de Louis Delhaize, Profi este o retea care cuprinde 19 magazine, dintre care 19 in zona de vest a tarii. Extinderea catre Muntenia a fost facuta prin Ploiesti.
    MiniMAX DISCOUNT: A inceput prin construirea unui centru de achizitii. A inaugurat, in 2005, trei magazine: la Slatina, Targoviste si Urziceni. Investitia unitara este de 750.000 de euro.
    PLUS: Nu are deocamdata nici un magazin in Romania, dar va fi operat de compania Plus Discount, parte a grupului Tengelmann. Grupul german va ajunge in urmatorii cinci ani la 120 de magazine in toate orasele cu peste 40.000 de locuitori din Romania, investitia totala urmand a atinge 200 de milioane de euro.
    ALBINUTA: Marca romaneasca pentru magazinele retailerului lituanian VP Market. Media de investitii pe magazin este in jur de 100.000 – 150.000 de euro, ceea ce ar putea insemna, la 20 de magazine in 2005, 2-3 mil. de euro.
    PENNY: vor deschide, in iunie 2005, dintr-un „foc“, nu mai putin de cinci magazine, urmate la o saptamana de alte patru.


     

    •  HIPERMARKET

    CARREFOUR
    Cu trei magazine in Bucuresti (Militari – inaugurat in 2001, Centrul Comercial Orhideea deschis in 2003 si cel din Colentina, deschis in 2004) a avut o evolutie peste estimari. Primul pas in provincie l-a facut in Brasov in octombrie 2004. De fapt, Hyparlo, principalul francizat al Carrefour si cel care detine in totalitate operatiunile de pe piata romaneasca, vrea sa deschida cam cate doua hipermarketuri Carrefour pe an pana in 2010. Mai are de lucru si in Bucuresti, unde nu are decat trei magazine, iar strategia de dezvoltare mai vizeaza inca doua. François Oliver, directorul executiv, spune ca trebuie sa fie cate un Carrefour in fiecare din cele patru puncte cardinale ale Capitalei. Adica mai raman regiunile din nord si sud. Pana la acoperirea completa a Bucurestiului, pentru Hyparlo mai ramane tara. In 2005 va fi finalizat Carrefour-ul de la Ploiesti, dar vor incepe lucrarile la cel putin doua magazine. Primul dintre acestea va fi la Constanta iar inaugurarea va avea loc in primavara anului viitor. Pe lista de prioritati mai sunt aliniate orase ca Ploiesti, Sibiu si Craiova. 

    CORA
    A inaugurat in 2003 cel mai mare hipermarket, cel de-al doilea va fi deschis tot in Bucuresti, la finalul acestui an, iar „Cora trei“ va fi inaugurat la Cluj. Asa ca investitiile totale ale Cora pe meleagurile romanesti vor ajunge la peste 115 milioane de euro inainte de incheierea lui 2006, numai prin magazinele din Bucuresti – Pantelimon (50 mil. euro), Lujerului (40 mil. euro) si Cluj (25 mil. euro). In 2004, cifra de afaceri a companiei a fost de 100 de milioane de euro, iar la finele lui 2005 incasarile se vor cifra, probabil, in jur de 130 de milioane de euro.

  • Retailul romanesc

    • CASH&CARRY

    METRO
    Este primul retailer international care a intrat pe piata (1996). Planurile initiale vizau o retea de doar 10 magazine cash & carry, iar la finele lui 2004 reteaua ajunsese deja la 21 de locatii, din care patru in Bucuresti, cu o cifra de afaceri care a depasit 800 de milioane de euro. Totusi, se pare ca Metro vrea sa mai deschida trei magazine de tip cash & carry in 2005: Bucuresti (Baneasa), Timisoara II si Arad. Comparatia cu piata Ungariei, unde Metro are doar 13 magazine, ar putea sustine ideea ca pentru formatul cash & carry nemtii si-au cam „facut planul“. Cu atat mai mult cu cat, la finele anului trecut, Metro a pasit peste granita estica a Romaniei si a deschis un magazin in Chisinau. Singurul, deocamdata. 

    SELGROS
    A atacat piata autohtona in 2001 si detine, in prezent, opt magazine. Planurile de dezvoltare prevad inaugurarea a inca cel putin sapte. Compania este detinuta, in mod egal, de grupurile germane Rewe si Fegro Markt. In 2004, reteaua a depasit pragul de 10.000 de miliarde de lei, acesta fiind primul an in care Selgros ajunge sa realizeze un „break even“ (n.r. – echilibru intre cheltuieli si venituri), conform oficialilor Selgros.

     

    • BRICOLAJ

    PRAKTIKER
    Parte din grupul Metro, este prima marca de bricolaj care a patruns in Romania. Nu mai departe de jumatatea lui decembrie, al saptelea centru Praktiker a fost deschis la Bacau iar in mai s-a inaugurat al optulea. Inca trei isi vor deschide portile nu mai tarziu de sfarsitul lui 2005. Günter Vosskämper, directorul general al Praktiker, estimeaza ca cifra de afaceri a retelei va depasi 120 de milioane de euro, adica aproape dublu fata de 2004. 

    BRICOSTORE
    Parte din grupul Carrefour, va deschide doua magazine in 2005 – unul la Brasov si unul la Ploiesti. Astfel, retailerul francez de bricolaj, care a intrat pe piata in urma cu trei ani si are acum tot atatea magazine, isi accelereaza ritmul de expansiune.  BAUMAX: Este un lant austriac care si-a declarat intentiile de a investi, pe termen mediu, in 30 de centre de bricolaj in Romania.

     

    • SUPERMARKET

    BILLA: A intrat pe piata in 1999 si detine 13 magazine. Valoarea investitiei pentru un supermarket ajunge pana la aproximativ 5 milioane de euro.
    MEGA IMAGE: A deschis primul magazin in 1994 si in prezent are 16 magazine, dintre care 14 in Bucuresti. Recent, grupul Louis Delhaize a finalizat procesul de preluare a acestei retele.
    UNIVERS’ALL: Anunta in 2002 un ritm de expansiune de trei magazine pe an, dar are acum doar cinci supermarketuri si un hipermarket, deschis in Bucuresti in mai 2005. Univers’all opereaza si patru magazine de proximitate, in Constanta, sub brandul Uni’all.
    ARTIMA: Are un ritm de crestere de invidiat. In numai patru ani, reteaua a ajuns la 14 supermarketuri, in 13 orase din Transilvania si Banat, cu o suprafata totala de peste 15.000 mp. Reteaua a avut in 2004 o cifra de afaceri de 32 de milioane de euro.
    INTERMARCHE: Are trei magazine: la Giurgiu, Ploiesti si Targu-Jiu. Dar planurile pentru 2005 vizeaza inaugurarea a inca cel putin doua magazine – la Focsani si Iasi.
    LA FOURMI: Este o retea de 14 magazine de tip convenience (de vecinatate). In prezent construieste o centrala de achizitii si o fabrica pentru semipreparate.
    GIMA: Este o retea operata de turcii de la Anchor Group, care are – in Romania – patru magazine. Unul e la Iasi (Iulius Mall) si trei in Bucuresti, dintre care doua sunt in mall-urile detinute de Anchor Group (Plaza Mall si Vitan Mall). Gima vizeaza deschiderea, in 2005, a inca unui supermarket in mall-ul de la Timisoara.
    MEGA IMAGE: parte a grupului belgian Delhaize le Lion, planuiesc sa deschida 14 noi magazine.
    LA FOURMI: opereaza o retea de 10 magazine in Bucuresti si planurile de dezvoltare prevad crearea unui 

     

    • DISCOUNT

    XXL: Parte din Rewe, a deschis primul magazin in 2001, in Bucuresti. Au urmat cele de la Buzau, Sibiu si Targoviste, iar expansiunea, momentan, stagneaza.
    PROFI: Detinut de Louis Delhaize, Profi este o retea care cuprinde 19 magazine, dintre care 19 in zona de vest a tarii. Extinderea catre Muntenia a fost facuta prin Ploiesti.
    MiniMAX DISCOUNT: A inceput prin construirea unui centru de achizitii. A inaugurat, in 2005, trei magazine: la Slatina, Targoviste si Urziceni. Investitia unitara este de 750.000 de euro.
    PLUS: Nu are deocamdata nici un magazin in Romania, dar va fi operat de compania Plus Discount, parte a grupului Tengelmann. Grupul german va ajunge in urmatorii cinci ani la 120 de magazine in toate orasele cu peste 40.000 de locuitori din Romania, investitia totala urmand a atinge 200 de milioane de euro.
    ALBINUTA: Marca romaneasca pentru magazinele retailerului lituanian VP Market. Media de investitii pe magazin este in jur de 100.000 – 150.000 de euro, ceea ce ar putea insemna, la 20 de magazine in 2005, 2-3 mil. de euro.
    PENNY: vor deschide, in iunie 2005, dintr-un „foc“, nu mai putin de cinci magazine, urmate la o saptamana de alte patru.


     

    •  HIPERMARKET

    CARREFOUR
    Cu trei magazine in Bucuresti (Militari – inaugurat in 2001, Centrul Comercial Orhideea deschis in 2003 si cel din Colentina, deschis in 2004) a avut o evolutie peste estimari. Primul pas in provincie l-a facut in Brasov in octombrie 2004. De fapt, Hyparlo, principalul francizat al Carrefour si cel care detine in totalitate operatiunile de pe piata romaneasca, vrea sa deschida cam cate doua hipermarketuri Carrefour pe an pana in 2010. Mai are de lucru si in Bucuresti, unde nu are decat trei magazine, iar strategia de dezvoltare mai vizeaza inca doua. François Oliver, directorul executiv, spune ca trebuie sa fie cate un Carrefour in fiecare din cele patru puncte cardinale ale Capitalei. Adica mai raman regiunile din nord si sud. Pana la acoperirea completa a Bucurestiului, pentru Hyparlo mai ramane tara. In 2005 va fi finalizat Carrefour-ul de la Ploiesti, dar vor incepe lucrarile la cel putin doua magazine. Primul dintre acestea va fi la Constanta iar inaugurarea va avea loc in primavara anului viitor. Pe lista de prioritati mai sunt aliniate orase ca Ploiesti, Sibiu si Craiova. 

    CORA
    A inaugurat in 2003 cel mai mare hipermarket, cel de-al doilea va fi deschis tot in Bucuresti, la finalul acestui an, iar „Cora trei“ va fi inaugurat la Cluj. Asa ca investitiile totale ale Cora pe meleagurile romanesti vor ajunge la peste 115 milioane de euro inainte de incheierea lui 2006, numai prin magazinele din Bucuresti – Pantelimon (50 mil. euro), Lujerului (40 mil. euro) si Cluj (25 mil. euro). In 2004, cifra de afaceri a companiei a fost de 100 de milioane de euro, iar la finele lui 2005 incasarile se vor cifra, probabil, in jur de 130 de milioane de euro.