Burata, Pana, Basescu, Teodoru, Novac, Basescu, Boagiu, Mitrea, Dobre, Berceanu, Orban. Michael Stanciu, fondatorul companiei de consultanta pentru infrastructura Search Corporation, enumera pe nerasuflate numele celor unsprezece ministri ai transporturilor pe care i-a cunoscut pana acum, din 1992, cand s-a intors in Romania pentru a lucra in acest domeniu. O data cu numirea celui de-al doisprezecelea ministru (Radu Berceanu, aflat la al doilea mandat), Michael Stanciu spera si ca in noua guvernare vor aparea si proiecte mari, pentru autostrazi si drumuri expres si se va mai diminua astfel necesitatea lucrului la proiecte mici si medii, care alcatuiesc acum cea mai mare parte din cifra de afaceri a companiei.
De fapt, primul lucru pe care il spera acum Michael Stanciu este sa se puna pe picioare proiectul amanat de mai multe ori si aflat acum in curs de licitatie la Ministerul Transporturilor – anume licitatia pentru constructia in parteneriat public-privat (PPP) a tronsonului Comarnic-Brasov din cadrul autostrazii Bucuresti-Brasov (tronsonul se afla in ultima etapa a licitatiei, trei consortii internationale fiind in cursa pentru castigarea concesiunii pe 30 de ani a celor 58 de kilometri de autostrada care ar putea costa aproape trei miliarde de euro). “Acest tronson poate fi radacina viitoarei retele de autostrazi din Romania si va fi un generator de alte proiecte similare daca va fi realizat”, spune Michael Stanciu.
El considera ca, daca Romania ar fi acceptat constructia in sistem PPP a intregii autostrazi Bucuresti-Brasov, asa cum se spunea in 2004-2005, acum acea autostrada ar fi fost deja data in folosinta si ar fi scutit statul roman de pierderi: “Costurile socio-economice ale Romaniei din cauza lipsei autostrazii Bucuresti-Brasov sunt de 150 milioane euro pe an”, apreciaza Michael Stanciu. “Crearea unui precedent de PPP in Romania este esentiala”, spune Stanciu, care considera ca astfel de proiecte, in care statul concesioneaza un teren, lasand in grija constructorului atat constructia efectiva, dar si responsabilitatea absoluta asupra calitatii in viitor a drumului, este o solutie buna pentru Romania, asa cum a fost pentru multe tari din toata lumea.
Michael Stanciu situeaza PPP intr-un varf al piramidei atunci cand vorbeste despre o structura ideala a proiectelor dintr-o piata in dezvoltare: “PPP sunt proiecte viabile, cu rate bune de rentabilitate, atat pentru banul public, cat si pentru cei care le pun in practica”. Fondatorul Search Corporation considera ca acest tip de proiecte ar trebui sa reprezinte cel putin 10% din totalul proiectelor din Romania, restul pietei fiind impartita intre reabilitarea si intretinerea retelei nationale de drumuri si constructia de drumuri noi in aceasta retea: “Vor fi necesare tot timpul si actualizari ale retelei nationale de drumuri, deoarece o astfel de retea se schimba odata cu tara, este un animal viu care se dezvolta – dar proiectele de categoria intai trebuie sa primeze, deoarece atrag si investitori de categoria intai”.
Companiile de consultanta pentru infrastructura vad Romania impartita in trei tipuri majore de proiecte: reabilitarea drumurilor existente, intretinerea drumurilor existente si constructia de autostrazi si drumuri noi. Fiecare categorie are considerente diferite de implementare, iar afacerile consultantilor, precum si ale constructorilor din aceasta zona depind de modul in care statul face planurile de afaceri pentru acestea.
“Statul este foarte important in aceasta ecuatie, deoarece toate proiectele de drumuri sunt proiecte publice, iar actuala situatie a drumurilor din Romania este destul de grava. Cu toate acestea, proiectele ar trebui sa se dezvolte si sa aiba rezultate absolut rezonabile in urmatorii ani”, spune Michael Stanciu, pentru care o situatie rezonabila ar fi echivalenta cu depasirea acelui ritm caracteristic pentru Romania de cativa ani, si anume constructia a cateva zeci de kilometri de autostrada pe an.
Chiar daca Romania nu a inceput inca dezvoltarea retelei de autostrazi si proiectele mari inca intarzie, Search si-a dublat in ultimii doi ani cifra de afaceri (care a ajuns in 2007 la 17 milioane de euro fata de 8 milioane de euro in 2006) si numarul de angajati (acum are peste 600 de angajati, cei mai multi dintre ei in proiectele de consultanta: 70% din total este personal tehnic, iar 84 de angajati au functii manageriale). “Compania a crescut foarte mult in ultimii doi ani si s-a vazut faptul ca incet- incet s-a dat drumul la proiecte”, spune Michael Stanciu.
Principalul motor al cresterii a fost insa marirea bazei de clienti: “Pana acum eram concentrati doar pe proiectele Ministerului Transporturilor, dar acum am pastrat focusul pe minister, mergand insa si pe multe contracte cu municipalitati, precum Timisoara, Iasi, Constanta, Cluj, unde am facut filiale si am inceput sa dezvoltam proiecte, dar si Bucuresti, municipalitatea de aici devenind un client foarte important pentru noi”. Din 2008, Search este consultantul Primariei Capitalei pentru proiectele multianuale de infrastructura, face proiecte si consultanta pentru reabilitarea si constructia de strazi, dar se ocupa si de studii de trafic.
“Aceste contracte cu municipalitatile s-au deschis din 2007 si s-au reflectat in cifra de afaceri”, spune Michael Stanciu, care estimeaza pentru 2008 o cifra de afaceri de 22-24 de milioane de euro, anul acesta urmand sa fie cel mai bun de pana acum din istoria companiei. “Pana sa putem estima cresterea din 2008, cel mai bun an fusese 2007, iar cel mai prost 2005, cand am facut doar 274 de proiecte mici si am avut pierderi”, isi aminteste Stanciu.
Estimarile sunt optimiste si pentru anii urmatori, cand Stanciu spera ca firma lui sa fie implicata in multe proiecte de PPP si in dezvoltarea de programe multianuale, dar si in dezvoltarea unui proiect de management al traficului pentru Bucuresti. De fapt, el nu vrea sa schimbe strategia in baza careia a lucrat pana acum, care are doua componente esentiale: “proiecte mari, multianuale, care sa creasca compania si proiecte mici, dar competitive si care au nevoie de know-how si expertiza si au totusi un anumit grad de complexitate, pentru cash-flow”.
Intrarea in parteneriate cu municipalitatile a avut o data motivatia extinderii bazei de clienti, dar mai ales dobandirea de expertiza in toata tara, explica managerul: “Vrem sa avem si mai multa expertiza locala, pentru a putea lua proiecte importante si a atrage in diverse parteneriate companii internationale, cu care nu trebuie sa ma asociez, ci doar sa ii angajez pentru a le folosi expertiza”.
Stanciu explica prin aceasta cum vrea sa se puna la adapost de o posibila oferta de preluare din partea companiilor internationale care au inceput sa intre in Romania in special de anul trecut, odata cu integrarea in Uniunea Europeana si cu gestionarea directa de catre statul roman a fondurilor pentru infrastructura. Unele din aceste companii sunt deja concurenti ai Search, cei mai importanti fiind Hill International sau Louis Berger, care activeaza atat in consultanta pentru infrastructura, cat si in alte domenii, precum consultanta strategica sau arhitectura.
Principalul concurent autohton este Iptana, cea mai veche companie de profil din Romania, fondata in 1953, cu o cifra de afaceri de 12 milioane de euro anul trecut si aproape 600 de angajati. Iptana are avantajele derivate din relatia veche cu institutiile statului, fiind implicata in unele dintre cele mai mari proiecte de infrastructura aflate in desfasurare la momentul actual, printre care Aeroportul Henri Coanda, Aeroportul International Sibiu sau tronsonul Comarnic-Brasov al autostrazii Bucuresti-Brasov.
Potrivit informatiilor disponibile, omul de afaceri Nelu Iordache, proprietarul companiei aeriene Blue Air si actionar minoritar al Iptana, si-a exprimat recent intentia de a prelua compania, avansand catre ceilalti actionari o oferta de pret care evalueaza compania la peste 3,3 milioane de euro.