Blog

  • Trident investeste 15 mil. euro intr-un centru comercial in Sibiu

    Pe o suprafata de 21.000 de metri patrati vor fi dezvoltate un hipermarket (8.500 mp), o galerie comerciala (5.500 mp), un spatiu pentru birouri pe doua etaje (2.000 mp), plus o parcare subterana (5.000 mp) la care se adauga inca 450 de locuri de parcare la suprafata. Totodata, de la 650 de angajati, cati avea la sfarsitul lui 2008, compania isi va completa schema de personal pana la 1.200 de salariati.

     

    Dupa ianugurarea programata in luna martie, reteaua Trident va ajunge sa opereze pe o suprafata totala de 28.000 de metri patrati, dintre care 19.500 de metri patrati reprezinta suprafata cumulata a hipermarketurilor din Medias, Sfantu Gheorghe si Deva si a supermarketurilor din Sibiu si Alba Iulia.

     

    Planul de investitii al retailerului pentru 2009 mai cuprinde deschiderea a trei supermarketuri, toate in spatii de vanzare de tip mall. Trident si-a programat anul acesta si intrarea in Capitala cu magazine de proximitate Trident Expres, in spatii stradale intre 800 si 1.000 mp.

     

    Cifra de afaceri estimata de companie pentru 2008 a fost de 60 de milioane de euro, in crestere cu 20% fata de 2007.

     

    In afara de lantul de magazine Trident, din Grupul Trident Trans Tex, detinut de Constantin si Alina Mateescu, mai face parte o divizie de transport intern si international de marfa, plus depozitul de legume si fructe, deschis anul trecut la Sibiu, in urma unei investitii de patru milione de euro, din care 1,7 milioane de euro au provenit din fonduri Sapard. Familia Mateescu controleaza si o firma de constructii imobiliare.

     

    In afara de Trident, pe o piata de retail care depaseste sapte miliarde de euro si-au facut loc si alte retele romanesti, precum Grupul Ptc, detinut de fratii Ilie si Cornel Penescu, Ethos, controlata de omul de afaceri Ion Soloman, sau Primavara, reteaua dezvoltata de Ion Avram.
     

  • Atentie, somaj in crestere

    Marian Sarbu, ministrul muncii, estima la inceputul acestui an ca piata fortei de munca poate absorbi in 2009 minim 400.000 de persoane. Declaratia a atras atentia din doua puncte de vedere: cine vor fi cei care se vor incumeta sa mai faca angajari si sa ofere locuri de munca pentru un numar atat de mare de oameni si, in al doilea rand, cine vor fi marii ghinionisti ai anului, cei ce vor fi nevoiti sa-si caute de lucru in urmatoarele luni?

    Teoretic, nimeni nu e in siguranta; in orice companie pot aparea surprize in ciuda anunturilor linistitoare de ieri sau de azi, iar reducerile de costuri prin restructurari de personal sunt o solutie preferata de multi manageri. Potrivit Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), deja la sfarsitul lunii decembrie erau in toata tara 403.441 de persoane somere, cu 26.470 mai multe decat in luna precedenta. Important de mentionat este faptul ca acestia sunt doar cei inregistrati de ANOFM si care primesc indemnizatie lunara de somaj.

    In realitate, numarul romanilor care nu au loc de munca este mult mai mare, daca ii adaugam si pe cei care au iesit de sub observatia agentiei. Rata somajului, ajunsa la 4,4% in decembrie, este in crestere, in conditiile in care anul a inceput cu numeroase noi anunturi de concedieri.

    European Food & Drinks, producatorul japonez de componente auto Takata Petri, AAV Group, Electrica, Secuiana, RTC, producatorul finlandez de componente pentru industria telecomunicatiilor Elcoteq sau producatorul de cablaje auto Leoni fac parte dintre cei care au inceput anul cu astfel de decizii.

    Scaderea cererii pentru produsele lor, restrangerea activitatii, imposibilitatea de a mai plati la fel de multi oameni au fost motivele pentru care angajatii acestor companii au fost sau vor fi trimisi acasa. Aceeasi Agentie pentru Ocuparea Fortei de Munca a inaintat o estimare potrivit careia angajatorii vor face peste 47.500 de concedieri pana in luna martie.

    Cei mai multi someri vor veni din domeniul constructiilor, urmati de cei din industria auto, petrol si gaze, companiile din industria chimica si cele din productia de imbracaminte. “In mod evident, angajarea celor disponibilizati ar putea fi problematica, dat fiind faptul ca aceste persoane vor cauta un nou loc de munca in aceleasi domenii de activitate unde au lucrat si pana acum”, spune Iuliana Badea, sales manager la Lugera & Makler, a doua companie de recrutare de pe piata.

    Or, e greu de crezut ca daca o companie dintr-o anumita industrie a facut concedieri pentru ca vanzarile au fost afectate de deteriorarea generala a situatiei din industrie, alte companii din acelasi segment vor ramane neafectate si vor putea sa absoarba cu usurinta noi candidati. In consecinta, revine in actualitate ideea de reconversie profesionala catre domenii asupra carora criza a avut efecte mai slabe.

    Dar si acest lucru ar putea genera o supralicitare a unui numar limitat de posturi, ceea ce inseamna ca problema reintegrarii somerilor pe piata muncii va fi doar partial rezolvata. Trebuie amintit si ca nu doar cei trecuti pe listele de disponibilizari isi vor cauta un loc de munca.

    Lor li se adauga tinerii care in vara vor absolvi studiile liceale sau universitare, dar si romanii care muncesc in strainatate si care ar putea fi nevoiti sa se intoarca in tara anul acesta. Astfel, daca luam in considerare aproape 110.000 de studenti ce ar putea absolvi la vara o forma de invatamant de stat si cateva mii de romani intorsi acasa, este greu de crezut ca nu vor avea probleme in a-si gasi un loc de munca.

    Pentru recrutori, cel putin, lucrurile sunt deja lamurite: “Daca inainte erau scoase pe piata 500 de posturi libere pe zi, acum, abia daca mai sunt 50”, spune Florin Rusu, directorul general al Global Consulting. Pentru cine vrea sa vada partea plina a paharului, este totusi un semnal ca mai sunt si companii care, in ciuda tendintei generale, se incumeta sa mai angajeze oameni

    Ursus Breweries, cel mai mare producator de bere dupa cifra de afaceri raportata in 2007, se afla in momentul de fata in proces de recrutare pentru compania proprie de distributie, ANDIP Distribution. Judetele in care se vor face angajari sunt Constanta, Galati, Cluj, Vrancea, Brasov, Harghita si Covasna.

    Distribuitorul are in plan ca in prima parte a acestui an sa ocupe pozitiile de credit manager, regional credit controller, credit controller sau finance supervisor in Brasov, Cluj, Constanta, Vrancea sau Galati. Un alt exemplu este cel al producatorului american Procter & Gamble, care, dupa ce anul trecut a anuntat deschiderea unei noi fabrici la Urlati, se pregateste acum si de inceperea angajarilor.

    Constructia fabricii de sampoane si alte produse de ingrijire a parului va incepe in februarie, urmand ca recrutarile sa inceapa din luna martie. Pana in 2010, compania are planificate 300-350 de angajari. Potrivit informatiilor publicate recent de Ziarul Financiar, alte 300 de locuri de munca sunt scoase in piata si de catre Auto Cobalcescu, firma cu activitati in taximetrie, service auto si concesionar pentru marcile Dacia, Renault si Nissan.

    Linea Directa Communication, companie care activeaza pe piata de marketing direct, este inca un angajator activ in aceasta perioada. Dejan Grbic, directorul general al companiei, spune ca anul acesta trebuie sa angajeze 250 de oameni, iar scaderea plafoanelor salariale transforma acest moment in unul propice pentru angajari.

    Cu toate acestea, posturile puse la bataie raman in ansamblu putine. Drept urmare, se anunta concurenta pentru obtinerea lor. “Revenim la situatia din primii ani dupa Revolutie, cand se gasea foarte greu un loc de munca, se faceau selectii dure inainte de angajare, iar candidatii nu puneau prea multe pretentii.

    Se vor bucura pur si simplu ca vor avea un loc de munca”, apreciaza Florin Rusu, punctand si faptul ca nivelul salariului pentru o pozitie de intrare a scazut cu aproximativ 300 de euro in ultimele luni. Aceasta ar fi vestea proasta pentru cei care abia acum vor sa se angajeze. Pentru cei ce lucreaza deja, vestea proasta este ca, in cele mai multe companii, salariile au fost inghetate.

    Este cu atat mai rau cu cat, de la inceputul anului, deprecierea leului a atins noi recorduri in fiecare saptamana, iar majoritatea salariatilor din Romania isi primesc veniturile in lei. “Desi exista multe companii in care salariile si bonusurile se negociaza in alte monede, de obicei la un curs stabilit de companie si care este valabil pe sase luni, plata se face in lei, la fel cum se intampla si cu statele si toate declaratiile depuse la autoritatile responsabile”, comenteaza Iuliana Badea.

    Iar daca aproximativ jumatate dintre angajatii romani isi negociaza salariul in alta valuta, este de asteptat ca acest procent sa scada. “In toate companiile multinationale exista doua bugete de salarii: unul in euro sau dolari si altul in lei. In ultima perioada, din cauza variatiilor mari ale cursului valutar, tot mai multe companii isi fac bugetul in lei, la un curs de schimb acceptat de grupul din care fac parte, pentru a face posibila comparabilitatea datelor”, mai spune Badea.

  • Inceput ratat pentru Bursa

    Nimeni nu se astepta la inceputul anului ca situatia de pe Bursa sa se linisteasca dintr-o data, iar criza financiara sa devina o amintire, insa debutul de an a fost chiar mai prost decat cele mai pesimiste asteptari ale analistilor. Pierderile de zeci de miliarde de euro ale bancilor americane si europene si rezultatele slabe ale politicilor guvernamentale anticriza au aruncat din nou pietele financiare ale lumii in haos, iar Bursa de la Bucuresti a fost din nou printre cele mai lovite.

    Stirile interne negative, cum ar fi incapacitatea Guvernului de a prezenta un buget final pentru 2009, care sa cuprinda si un plan anticriza concret si deprecierea monedei nationale au amplificat scaderile bursiere, iar, peste toate acestea, a mai venit si suspendarea activitatii Broker Cluj, una dintre cele mai mari societati de brokeraj, in urma unei fraude la una dintre agentiile firmei.

    In acest context, indicele BET, al celor mai importante zece companii listate, a pierdut circa 22% in ianuarie, fiind tras in jos mai ales de actiunile bancare, in timp ce indicele SIF-urilor, BET-FI, a inregistrat o scadere similara. Pierderile sunt apropiate ca valoare de cele din ianuarie 2008, insa contextul de piata este mai nefavorabil.

    “Probabil ca este cel mai prost inceput de an din istoria moderna a Bursei”, spune Razvan Pasol, presedintele societatii de brokeraj Intercapital Invest. El sustine insa ca situatia de pe Bursa de la Bucuresti nu este cu nimic diferita de cea de pe pietele internationale. “Nu trebuie sa privim situatia de la noi izolata de contextul international.

    Si pe piata americana au fost in ultima perioada scaderi foarte mari, companii financiare cu probleme, fraude, investitori nemultumiti si autoritati care incearca fara succes sa gaseasca solutii. Ceea ce se intampla la noi este similar cu ceea ce se intampla pe alte piete, desigur, la o alta scara”, explica Pasol.

    Majoritatea brokerilor vorbesc in aceasta perioada de lipsa de incredere a investitorilor, in conditiile in care criza financiara s-a transformat intr-o criza economica, iar finalul este inca incert si indepartat. Principalul motiv de ingrijorare pentru brokeri este valoarea tranzactiilor de pe Bursa, care a scazut dramatic in ultimele luni.

    Astfel, daca la jumatatea anului trecut se tranzactionau si peste 10 milioane de euro pe zi, in prezent rulajele mai trec cu greu de 3 milioane de euro. Valorile mai mici sunt justificate in primul rand de scaderea preturilor actiunilor, dar si numarul investitorilor s-a redus drastic.

    Daca in ianuarie 2008 existau circa 14.000 de cumparatori pe Bursa, iar in iunie – circa 8.000, in ultima luna a anului trecut numarul investitorilor a ajuns la 4.000, iar situatia nu pare sa fie mai buna nici in ianuarie. Investitorii isi pun tot mai mult problema oportunitatii investitiilor la Bursa, in conditiile in care companiile listate anunta perspective proaste pentru 2009 si nu mai au bani pentru distribuirea de dividende, iar, pe de alta parte, bancile ii imbie cu dobanzi de 16% pe an.

    Saptamana trecuta, Petrom, cea mai mare companie romaneasca listata la Bursa, a anuntat ca ar putea reduce nivelul dividendelor distribuite actionarilor din profitul pe 2007, in conditiile in care compania are nevoie de lichiditati pentru finantarea planului de investitii de 1,5 miliarde de euro pentru 2009. Petrom a fost in ultimii trei ani cel mai mare platitor de dividende din Romania.

    Actiunile Petrom au scazut cu circa 9% de la inceputul anului. SIF-urile, care au distribuit dividende in crestere in fiecare an de la listarea pe Bursa, ar putea fi nevoite la randul lor sa reduca nivelul dividendelor, in conditiile in care au inregistrat scaderi semnificative ale lichiditatilor.

    Reprezentantii SIF Oltenia (SIF5) au anuntat deja ca iau in calcul reducerea dividendelor, in conditiile in care societatea mai avea in conturi circa 2 milioane de euro la sfarsitul anului trecut. Lichiditatile SIF-urilor depind foarte mult de dividendele pe care le incaseaza in fiecare an de la BCR si BRD, care ar putea scadea, de asemenea, in conditiile in care si bancile fac eforturi disperate sa atraga lichiditati de la populatie si se imprumuta de la Banca Nationala.

    In aceste conditii, rezultatele financiare pe 2008, pe care companiile listate urmeaza sa le publice in urmatoarea luna, sunt mai putin importante, iar profiturile record au o valoare mai mica in ochii investitorilor daca nu sunt dublate si de lichiditati in conturile companiilor. Indicele SIF-urilor, BET-FI, a pierdut peste 22% de la inceputul anului, in timp ce actiunile BRD au scazut cu 28%.

    Putinii investitori care mai rezista in acest moment pe piata pot beneficia de oportunitati bune de investitii, spun brokerii, in conditiile in care exista si companii care vor face fata cu bine crizei. “Activitate economica va exista in continuare si unii vor castiga in urma crizei. Acum sunt oportunitati pentru cei cu nervii tari si pentru cei cu un orizont mai lung de investitii.

    Pe de alta parte, sunt si presiuni din partea bancilor, care ofera dobanzi mari si i-ar putea convinge pe unii investitori sa paraseasca Bursa”, spune Adrian Manaila, presedintele societatii de brokeraj Eldainvest din Galati. El crede insa ca scandalurile in care sunt implicate unele societati de brokeraj au un impact negativ asupra increderii investitorilor in piata de capital.

    “Consecintele acestor scandaluri sunt dramatice, dar asta nu inseamna ca nu erau de asteptat. De prin noiembrie, de cand s-au accentuat scaderile, ne-am gandit ca unele societati de brokeraj vor avea probleme. Asa se intampla in perioade de criza”, spune Manaila, care este si membru in Consiliul de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti.

    Problemele cu care se confrunta societatile de brokeraj s-au accentuat in ultimele luni din cauza scaderii dramatice a valorii tranzactiilor de pe Bursa. In plus, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, care supravegheaza piata de capital, a luat masuri foarte dure impotriva unor societati de brokeraj, carora le-a retras sau suspendat autorizatia de functionare in urma neregulilor constatate.

    Comisia a hotarat la sfarsitul saptamanii trecute suspendarea autorizatiei de functionare a Broker Cluj, una dintre cele mai mari, societati de intermediere de pe Bursa, dupa ce angajatii agentiei din Deva ar fi fraudat mai multi investitori cu peste 200.000 de euro.

    Implicatiile acestui scandal sunt cu atat mai mari, cu cat Broker este o companie listata, cu circa 15.000 de actionari. Actiunile Broker au fost suspendate de la tranzactionare pe termen nedeterminat de catre CNVM, dupa ce au pierdut 13% de la inceputul anului.

    CNVM a mai retras saptamana trecuta si autorizatia de functionare a Orizont Vest din Oradea, in urma descoperirii unor nereguli in activitatea firmei de brokeraj, si i-a interzis presedintelui societatii, Nicolae Rusu, sa mai desfasoare activitati pe piata de capital timp de trei ani. Rusu este si membru in Consiliul de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti.

    Aceste scandaluri ii afecteaza in primul rand pe clientii societatilor sanctionate, care ar putea decide sa paraseasca piata de capital, mai ales ca putini au castigat pe Bursa in ultimul an. Pe de alta parte, imaginea pietei per ansamblu are de suferit. Nimeni nu mai poate spune acum in cat timp isi va recastiga Bursa stralucirea pierduta.

  • Chiriile pentru spatiile de birouri, la maximul ultimilor 10 ani

    Chiriile pentru spatiile de birouri din Bucuresti au ajuns anul trecut la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, de 26 euro/mp/luna, pentru cladirile ultracentrale. Chiriile practicate pentru spatiile de parcare ajung la 120 – 150 de euro (pentru spatiile subterane) si 90 – 110 de euro (pentru spatiile exterioare) pe luna pentru fiecare loc de parcare.

     

    Pentru spatiile de birouri din nordul Capitalei, chiriile lunare au ajuns in 2008 la 15-17 euro/mp, pentru cele din zona centru – nord la 22-24 euro/mp, pentru zona de est la 16-17 euro/mp, in timp ce pentru zona de centru – vest s-au practicat chirii de 17-18 euro/mp iar pentru vest de 16-17 euro/mp. In zone precum Pipera sau Baneasa, nivelul chiriilor pe locul de parcare poate ajunge la 75 – 90 euro/luna (pentru spatiile subterane) sau de 50 – 70 euro/luna (pentru spatiile exterioare).

     

    Conform studiului DTZ Echinox, in 2008, tranzactiilor de investitii realizate pe piata imobiliara au reprezentat aproximativ 990 milioane de euro, dintre care 7,7% au fost concentrati asupra pietei spatiilor de birouri. Acest segment a inregistrat astfel o scadere abrupta in comparatie cu nivelul inregistrat in 2007, de 21.5% cota de piata. Din punct de vedere al nationalitatii lor, in acest an cei mai activi investitori pe piata bucuresteana a spatiilor de birouri au fost reprezentati in principal de companii straine originare din Marea Britanie, Germania sau Grecia.

     

    "Pe fondul unor conditii economice nefavorabile desigur ca ne punem problema unor riscuri cu care se pot confrunta pe de o parte dezvoltatorul, pe de alta parte chiriasul. Din punct de vedere al chiriasului consideram a reprezenta un potential risc cresterea taxelor de proprietate, intarzierea termenelor de livrare, cresterea costurilor operative (service charge), cat si modificari ale indexarii (in special in contractele de tip “triple net”)", se spune in studiul companiei.

     

    In ciuda nivelului de dezvoltare si a numarului reprezentativ de proiecte anuntate a fi livrate pentru 2008, rata de neocupare s-a situat la un nivel de sub 1% pentru zonele centrale si de aproximativ 3% pentru zona de nord, potrivit DTZ Echinox. Din punct de vedere al livrarilor din 2008, cele mai mari proiecte sunt localizate tot in zona de nord, in proportie de 43%. De asemenea se creaza un nou interes pentru zona de vest si centru-vest, aceasta din urma fiind reprezentata in procent de 13.6% din oferta totala a spatiilor de birouri facuta disponibila in 2008.
     

  • ORBIT Transporturi Internationale a inchiriat 6.600 mp in Bucharest West

    Contractul anual, fara taxele de administrare, ar putea sa aiba o valoare de 0,35 milioane de euro, calculata la o chirie medie lunara de 4,5 euro/mp, valabila pentru spatiile cu suprafete cuprinse intre 3.000 si 10.000 de metri patrati potrivit ultimului studiu dat publicitatii de catre compania de consultanta imobiliara Colliers International.

     

    "Partenerul nostru (n.red. ORBIT Transporturi Internationale) a inteles ca pentru a gasi cea mai buna solutie, trebuie sa pregateasca relocarea cu cateva luni inainte. Acest fapt devine foarte important, in 2009, cand majoritatea dezvoltatorilor nu vor mai dezvolta proiecte speculative in timp ce altii vor opri proiectele din cauza problemelor de finantare", a declarat Viorel Opait, senior consultant in cadrul departamentului industrial al Colliers International, agentul care a intermediat tranzactia.

     

    Potrivit acestuia, procesul de cautare a unui nou spatiu pentru compania elena a fost demarat la inceputul anului trecut. Potrivit consultantilor Colliers, rata de neocupare a cladirilor industriale a fost aproape nula in a doua jumatate a anului trecut, putine proiecte fiind finalizate in perioada respectiva.

     

    Cu toate acestea, consultantii Colliers apreciaza ca acest fapt va avea un impact redus asupra nivelului chiriilor. Tranzactiile de inchiriere a spatiilor logistice semnate in prima jumatate din 2008 s-au incheiat la chirii de 5 – 5,25 euro/mp/luna, pentru suprafete mai mici de 3.000 de metri patrati, in timp ce pentru spatiile de peste 10.000 de metri patrati au fost practicate chirii medii de 4,25 – 4,70 euro/mp/luna. Acestor tarife se mai adauga si o taxa de administrare, care are in medie o valoare de 0,75 – 0,85 euro/mp/luna.
     

  • Chiria pentru doua camere in Satul Francez: 1.700 euro/luna

    “Aproximativ 50% din apartamenetele din perimetrul Sos. Nordului – Satul Francez sunt valorificate de catre proprietari prin inchiriere. Cei care au dispus de bani de-a lungul timpului au achizitionat proprietati aici cu scopul precis de a le inchiria pentru ca se stie ca aceasta este cea mai ravnita zona rezidentiala de catre expatii care cauta o locuinta temporara in Bucuresti. 90% din cei care inchiriaza in zona sunt cetateni straini, care fie sunt angajati in companii multinationale din Capitala, fie au afaceri private in Romania”, afirma consultantii EuroMetropola.

     

    Potrivit acestora, chiria unui apartament cu doua camere porneste de la 1.700 de euro pe luna, apartamentele cu trei si patru camere avand chirii lunare care variaza intre 2.800 de euro si 6.000 de euro. "Companiile multinationale le acorda top si middle managerilor straini un buget ce variaza intre 2.000 – 4.000 euro/luna pentru inchirierea locuintei. Aceasta face parte din pachetul pe care managerii si-l negociaza pentru relocare”, mai spun reprezentantii companiei imobiliare.

     

    Satul Francez a fost construit in 1994 de firma franceza Bouygues printr-un credit cu garantia statului si a intrat in proprietatea Primariei dupa ce imprumutul nu a fost rambursat la termenul scadent. Satul Francez, care are o suprafata totala de 2,8 hectare, a intrat in urma cu aproape un an in proprietatea lui Constantin Constanda, fiind oferit de catre Primarie la schimb cu Parcul Bordei – achizitionat de omul de afaceri.

     

    In luna iulie a anului trecut, compania elena Raptis Kavouras a anuntat achizitionarea a unui lot de 1,63 hectare din Satul Francez, intr-o tranzactie in valoarea de 68 de milioane de euro. Tranzactia a intrat insa in impas, cumparatorii acuzand omul de afaceri de nerespectarea unor intelegeri prevazute in contract, noile conditii ale pietei imobiliare fiind de asemenea mentionate in cadrul unei declaratii pentru Ziarul Financiar.

     

    "Pe 15 iulie am platit 35 de milioane de euro, iar restul de bani trebuiau achitati pana la sfarsitul lunii noiembrie, cu conditia aprobarii PUZ-ului (Plan Urbanistic Zonal – n.r.) in parametrii solicitati. Acesta nu a fost obtinut nici pana in prezent, astfel ca am solicitat rezilierea contractului. Datele pietei imobiliare s-au schimbat astfel ca nu cred ca exista acum vreun investitor dispus sa dea pe teren macar cele 35 mil. euro pe care le-am dat noi avans", a declarat pentru ZF Lucian Mateescu, general manager al Raptis Kavouras.