De cand presedintele Felipe Calderon a inceput sa foloseasca
armata pentru a stopa violentele, in urma cu patru ani, 35.000 de
oameni au murit in conflictele cu bandele de traficanti. Jumatate
din victime s-au inregistrat in cele trei state nordice ale tarii,
Chihuahua, Tamaulipas si Sinaloa. Criminalii si-au extins influenta
prin intimidarea politistilor, folosindu-se de rapiri si tortura,
trafic de carne vie si chiar prin furtul de combustibili de la
compania nationala de petrol a Mexicului, Pemex. Potrivit
boston.com, Cea mai
mare parte a stupefiantelor se indreapta catre Statele Unite ale
Americii si, dupa unele estimari, castigurile se ridica la 20 de
miliarde de dolari anual. Armele de foc iau, de asemenea calea
Americii. Imaginile sunt cele care vorbesc de la sine.
Tag: razboi
-
Razboiul drogurilor din Mexic in imagini (GALERIE FOTO)
-
Gafele NATO din Libia au intarit pozitia lui Gaddafi in loc s-o slabeasca
Momentul nu e dintre cele mai prielnice pentru fortele
anti-Gaddafi, tinand cont de lipsa lor de coordonare. Misiunea NATO
a fost violent criticata in ultimele zile, dupa ce un raid aerian
aliat a ucis din greseala mai multi militanti rebeli, ceea ce i-a
infuriat pe localnici, care au protestat la Benghazi, unii acuzand
fortele internationale ca au atacat intentionat, mai ales ca
scuzele pentru uciderea rebelilor au lipsit. Furia localnicilor a
fost alimentata de faptul ca Generalul Abdul Fattah Younes, seful
rebelilor, a declarat ca fortele coalitiei fusesera avertizate ca
un convoi al rebelilor se deplaseaza in apropiere de orasul Brega,
inainte ca raidul aerian sa aiba loc.La inceputul lunii, un alt raid aerian NATO s-a soldat cu
moartea a noua combatanti ai opozitiei libiene si a patru civili.
Pilotul a fost indus in eroare de faptul ca unul dintre insurgenti
deschisese focul in aer de bucurie.Regimul libian se confrunta de la 15 februarie cu o revolta
populara care s-a transformat in razboi civil intre insurgenti si
fortele loiale regimului. O coalitie internationala a lansat la 19
martie raiduri aeriene in Libia, pentru a proteja civilii, insa
comanda operatiunilor a fost preluata la 31 martie de NATO. -
Sute de mercenari belarusi se numara printre trupele loiale lui Gaddafi
Sute de mercenari belarusi ajuta regimul Muammar Gaddafi sa faca
fata raidurilor NATO, scrie ziarul rus Komsomolskaia Pravda. Acesti
mercenari, majoritatea fosti membri ai unitatilor fortelor de elita
belaruse, au contracte individuale si sunt platiti de regimul
libian, scrie publicatia rusa, citand surse din cadrul Statului
Major al armatei belaruse. Printre acestia figureaza si persoane
care se ocupa cu utilizarea si intretinerea echipamentelor
militare, consultanti si instructori, precum si agenti ai
serviciilor de informatii belaruse. -
Cel mai lung raid aerian britanic de la al Doilea Razboi Mondial lasa armata lui Kadhafi fara munitie
Bombardiere britanice de tip GR4 Tornado, care au plecat in
misiune de la Baza aeriana Marham, in Norfolk, au survolat desertul
Sahara si au lansat rachete de tip Storm Shadow asupra buncarelor
pentru armament situate la nord de orasul Sebha, la aproximativ 640
de kilometri de coasta Mediteranei. Avioanelor britanice li s-au
alaturat bombardiere americane de tip B1 Lancer, venind direct din
South Dakota, care au lansat rachete teleghidate, dupa care s-au
intors la baza, situata la aproximativ 9.600 de kilometri de locul
operatiunii. Raidul a distrus 40 de buncare cu munitia pentru arme
si artilerie. Acest raid al Fortelor aeriene britanice este unul
dintre cele mai “lungi” lansate direct de pe teritoriul Marii
Britanii de la cel de al Doilea Razboi Mondial si pana in prezent,
precizeaza publicatia, adaugand ca bombardierele au fost
realimentate in aer, de avioane de tip VC-10, de la bazele din
Sicilia si Cipru. -
Unde vor merge in vacanta europenii dupa conflictele din nordul Africii. Ia Turcia totul?
Tunisia si Egiptul sunt ravasite de revoltele de la inceputul
anului, iar Libia, situata intre cele doua tari, este bombardata de
armatele statelor care vor inla-turarea regimului Gaddafi. Fireste,
tabloul nu este cel mai prietenos pentru europenii dornici sa-si
petreaca vacanta de vara pe malul nord-african al Mediteranei. Desi
tour-operatorii internationali dau semnale ca Egiptul incepe sa
reintre in circuitul turistic, mai ales ca principalele statiuni,
Hurghada si Sharm El Sheikh, nu au avut de suferit, cererea a ajuns
chiar la jumatate fata de perioada similara a anului trecut, iar
sansele de revenire a regiunii sunt mai probabile abia in 2012.

La panda stau tarile care vor sa profite de contextul nefavorabil
al Egiptului si Tunisiei pentru a-si umple hotelurile. 90% dintre
turistii romani care au ales sa-si petreaca vacanta in Africa au
optat pentru Tunisia si Egipt. Mai exact, in 2010, circa 15.000 de
cetateni si-au facut concediul in Egipt, 8.000-10.000 in Tunisia,
iar circa o mie in Maroc.Cristina Barsan, director de vanzari al Perfect Tour, observa ca
pe intreaga piata europeana cererea se orienteaza acum catre
Turcia, Grecia si chiar Bulgaria, iar in plin sezon, in unele
saptamani, nu mai exista camere disponibile. “Daca nu erau
probleme, Egiptul ar fi crescut si anul acesta, pana la 25.000 de
turisti romani, dar deocamdata se resimte foarte mult o scadere a
cererii”, declara si Traian Badulescu, general manager al Travel
Advisor Media. Cat despre Tunisia, el spune ca cererea a inceput sa
scada in ultimii ani, din cauza ca turistii nu erau multumiti de
raportul calitate-pret si nici destinatia nu a fost bine promovata
pe plan local.Atat pe plan european, cat si in Romania, Turcia va fi cea mai
avantajata de conflictele africane. Turcia era pe un trend
ascendent inca de anul trecut, fiind foarte solicitata de
tour-operatorii vestici. “Cu tot mai multi turisti de la an la an,
criza economica nu s-a resimtit atat de mult in peninsula,
hotelierii si-au permis chiar sa creasca preturile, iar la fel se
va intampla si in acest an”, spune Badulescu. Cererea e asadar in
crestere, iar Marea Britanie, Germania sau Franta sunt principalii
furnizori de turisti pentru turci. Chiar si localnicii au ajuns
sa-si rezerve din timp bilete in statiunile de la Mediterana si
Egee, dat fiind ca cererea de pe plan extern e atat de crescuta
incat se va lucra la capacitate maxima intreg sezonul. Cresterea pe
piata romaneasca va fi de cel putin 10%, fata de 150.000 de turisti
in 2010, din care jumatate au ales Antalya. De acolo vine si cel
mai mare rulaj din turismul romanesc extern, cat timp un sejur la
Mediterana costa cel putin 500 de euro si ajunge la peste 2.000.
“Vom asista la o crestere si in Grecia. Turistii din Turcia prefera
sa petreaca mai mult timp in complex, insa cei care opteaza pentru
Grecia nu vor all-inclusive, ci aleg sa viziteze si sa se plimbe”,
explica Badulescu.Daca in Romania, lupta pentru turistii care preferau Africa se
va da intre Turcia si Grecia, pe plan european Turcia si Spania se
vor lupta in urma caderii turismului din Tunisia si Egipt. Palma de
Mallorca, Tenerife, Canare sau alte insule din Atlantic sunt
destinatii cu preturi similare Turciei, insa din punct de vedere
geografic sunt mai apropiate de Europa Occidentala decat Grecia,
iar elenii s-au confruntat si ei cu probleme sociale de-a lungul
anului trecut. Bulgarii ar putea avea de castigat pe plan european,
insa mai ales pe segmentele de pachete low-cost si middle, dupa cum
sustin oficialii agentiilor de turism.Tour-operatorii romani estimeaza ca cei 250.000 de turisti care
au vizitat Grecia vor fi si mai multi cu circa 20%, in timp ce in
Spania numarul lor a ajuns la circa 50.000 anual. In goana dupa
turisti, grecii au inceput sa scada preturile, se promoveaza mai
agresiv, si in plus au ales sa elimine saptamana trecuta taxele de
aeroport pana la finele anului, dupa ce anul trecut numarul total
al turistilor a scazut cu 20%. Si Egiptul anunta preturi mai mici
cu pana la 30%, iar lupta pentru banii de vacanta ai europenilor
devine tot mai acerba. Romania priveste de la distanta batalia
pentru turisti in lipsa infrastructurii si a unui litoral
competitiv. -
Libia si regulile noului joc
Ca si razboiul din Irak, si cel pornit in Libia are auspicii
umanitare: salvarea civililor libieni de sub tirania lui Muammar
Gaddafi, liderul autoritar care conduce de decenii cu mana de fier
destinele unui popor somat sa i se supuna. Orientul Mijlociu e plin
de autocrati care rivalizeaza cu colonelul libian, dar din toata
“primavara popoarelor arabe” numai in Libia statele occidentale au
optat pentru o interventie in forta si la vedere. Iar motivul cel
mai simplu care vine in minte, petrolul, nu e intotdeauna si cea
mai fezabila explicatie.E adevarat, Libia nu duce lipsa de resurse energetice – avand un
subsol bogat in gaze naturale si petrol de calitate superioara, mai
ieftin de procesat si, deci, mai rentabil – dar relatiile
comerciale dintre regimul multimiliardarului Muammar Gaddafi si
Occident erau, pana in urma cu cateva zile, in plin avant,
profitabile pentru ambele parti. Asadar, de ce ar fi incercat
Vestul sa preia cu forta ceea ce oricum primea de bunavoie?Dupa saptamani de represalii violente, rezolutia nr. 1973 a
Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite a autorizat “toate
masurile necesare” in statul nord-african pentru a proteja
populatia civila, cu exceptia notabila a ocuparii in orice fel a
teritoriului acestei tari. Un compromis pentru a salva aparenta
respectarii principiului suveranitatii, dar care ameninta sa se
traduca intr-o lunga perioada de sicane aeriene si de presiuni
diplomatice pana cand, probabil, colonelul Gaddafi isi va pierde
pozitia intr-un fel sau altul. Intre timp, insa, criza libiana isi
arata tot mai mult latura europeana, prea putin favorabila
euro-optimistilor sau Uniunii Europene in general.Miscarea de emancipare araba din ultimele luni a avut o victima
colaterala care a incasat in tacere fiecare rasturnare de regim sau
manifestatie antiguvernamentala: Franta ambitiilor de lider
(regional, global, cum preferati) ale lui Nicolas Sarkozy. O criza
politica in lumea araba – colonie spirituala francofona – era un
bun pretext pentru tot mai putin popularul presedinte francez sa
pretinda o vocatie de veritabil lider global. Dar si Egiptul si
Tunisia si-au schimbat conducatorii inainte ca Parisul sa descopere
strategia potrivita pentru a masca o pivotare in forta de la
regimurile autoritare prietene catre vechile idealuri ale
revolutiei de la 1789. Cu Libia insa, Sarkozy a incercat sa
recupereze in forta, iritand prin aceasta nu doar partenerul german
din locomotiva UE, dar si jucatori cu o greutate considerabila
precum Rusia (evocarea de catre Vladimir Putin a cruciadelor are
sens citita asa) si China. Lansarea de atacuri aeriene inainte de
informarea partenerilor din NATO, organizatie pe care Parisul
continua sa o tina la distanta de comanda politica a actiunilor
militare, poate fi mai usor inghitita daca schimbarea de regim din
Libia vine in perioada imediat urmatoare.Orice prelungire la un interval de saptamani sau luni va avea un
efect de bumerang asupra Frantei si a lui Sarkozy in particular.
Italia va dori sa-si ia repede revansa, dupa ce a fost grav ranita
nu doar economic – gigantul ENI era cel mai mare beneficiar al
contractelor petroliere cu Libia – ci si simbolic: premierul Silvio
Berlusconi a fost nevoit sa condamne un Gaddafi caruia nu de mult
ii sarutase mana in public. Iar salvele legislative trase de Roma
la adresa impresurarii gigantului Parmalat de catre francezii de la
Lactalis se pot transforma intr-un razboi economic pe care Europa
sigur nu-l mai poate suporta. Nu de alta, dar pe agenda sunt
chestiuni mai arzatoare: Portugalia e asteptata sa ceara formal
ajutor financiar de la UE si FMI, dupa ce cabinetul lui Jose
Socrates a demisionat pentru ca nu a reusit sa treaca prin
parlament pachetul de austeritate pe care un acord de finantare
internationala il va transforma cu siguranta in program de
guvernare. Iar UE trebuie sa se gandeasca bine ce va face dupa ce
cele 75-80 de miliarde de euro previzionate pentru salvarea
Portugaliei vor subtia sensibil capacitatea de protectie a Fondului
de Stabilitate Financiara, proaspat extins la 440 de miliarde de
euro.Pe de alta parte, Orientul Mijlociu le pregateste lui Nicolas
Sarkozy si Occidentului si mai multe ocazii de a-si exersa
pretentiile de eliberatori: Siria, Yemenul, Bahreinul, Sudanul,
poate chiar si Marocul si Iordania stau sub aceeasi zodie a
schimbarii cu Egiptul si Tunisia, doar cu ascendenti diferiti.
Lipsa din enumerare a Arabiei Saudite nu se datoreaza vreunei oaze
de democratie ce a inflorit brusc sub tirania familiei Saud, ci
rolului esential pe care emisarii batranului rege Abdullah l-au
jucat in proscrierea de catre lumea araba a lui Muammar Gaddafi –
vechiul rival regional al sauditilor inca de pe vremea cand Libia
era doar tara atentatorilor de la Lockerbie. Riadul se afla acum in
plina campanie de cucerire a lumii arabe, iar auspiciile ii sunt,
aparent, favorabile; dar probabil ca si in cultura araba, proverbul
cu cel care sapa groapa altuia are acelasi inteles. -
Unanimitate la conferinta de la Londra: Muammar Kadhafi trebuie sa paraseasca tara
“Acest consens a fost atins. Toti participantii la reuniune au
afirmat ca (Muammar) Kadhafi trebuie sa paraseasca tara”, a
declarat ministrul. Intrebat in legatura cu implicatiile unui
eventual exil al lui Kadhafi, Frattini a subliniat ca “nu se poate
vorbi despre imunitate”. “Nu putem, nu vrem sa spunem acest lucru,
pentru ca (acordarea) imunitatii ar incalca statutul de la Roma”,
textul fondator al Curtii Penale Internationale (CPI), a adaugat
Frattini, care s-a exprimat in franceza. Frattini a precizat totusi
ca nicio tara nu a formulat inca o propunere de primire a lui
Kadhafi. -
Coca Cola si Pepsi incep un nou razboi – se bat in recipiente bio
Arata bine si la atingere sunt ca plasticul, insa noile sticle
de Pepsi vor mult mai prietenoase cu mediul. Asta pentru ca
producatorul de bauturi racoritoare a decis ca a venit vremea sa
treaca la materialele ecologice. Noile sticle vor fi relizate
dintr-o compozitie interesanta de virgatum, o specie de plante
specifica continentului nord-amercan, scoarta de pin si coji de
porumb, potrivit publicatiei Time Magazine. Cei de la Pepsi au in
plan sa adauge si alte “componente” ecologice, precum cojile de
portocale si de cartofi.Sticlele de platic pe care le gasim acum in magazine sunt nu
numai nocive mediului inconjurator, ci si destul de costisitoare.
Americanii folosesc zilnic 200.000 de barili de ulei pentru a
produce ambalaje de plastic, inclusiv sticle de suc.Pepsi va incepe sa produca noile sticle ecologice din 2012, in
urma anuntului facut de Coca Cola in 2009 de a scoate pe piata
sticle de suc care sunt facute in proportie de 30% dintr-un
material pe baza de plate. -
Turcia anunta ca NATO va prelua comandamentul operatiunilor militare ale coalitiei in Libia
“Coalitia constituita dupa reuniunea de la Paris va abandona
misiunea cat mai repede si va incredinta NATO operatiunea in
ansamblul sau, cu un sistem de comandament unic”, a declarat
Davutoglu, citat de agentia Anatolia. “Cererile si preocuparile
Turciei au fost ascultate”, a adaugat ministrul turc. Un diplomat a
declarat de asemenea pentru AFP ca statele NATO au convenit joi sa
isi asume comandamentul militar al interventiei in Libia si vor
prelua “luni sau marti” misiunea coalitiei conduse Statele Unite,
Franta si Marea Britanie. “Statele NATO sunt de acord sa lanseze
(procesul) care ii va permite (Aliantei-n.r.) sa preia stafeta de
la coalitie luni sau marti”, a declarat aceasta sursa, confirmand
informatiile furnizate de seful diplomatiei turce. Reprezentantii
statelor Aliantei Nord-Atlantice negociau la Bruxelles de mai multe
zile, pentru a incerca sa ajunga la un acord privind rolul exact pe
care il va juca NATO in interventia militara din Libia. -
Trupele lui Gaddafi – pulverizate, coalitia – tot mai subreda
O a treia noapte de bombardamente asupra Libiei a adus prima
pierdere pentru coalitie – un avion american F-15 Eagle prabusit in
urma unei defectiuni, din care pilotii au reusit sa se catapulteze
– si a accentuat distrugerile de tehnica de lupta a regimului
libian. Pe de alta parte, coalitia anti-Gaddafi este marcata de
tensiuni, iar criticile la adresa atacurilor aeriene s-au intetit.
Sub o ploaie de bombe si nu mai putin de 159 de rachete Tomahawk
trase pana marti la pranz, Guvernul libian nu mai controleaza
spatiul aerian, dar nu a pierdut capacitatea de a-i ataca pe
rebeli. La Misrata (200 km est de Tripoli), rebelii au acuzat
uciderea a cinci persoane, intre care patru copii.

