Din 2000 şi până în perioada iulie-septembrie a acestui an, importurile Greciei au fost mereu mai mari decât exporturile. Dar în al treilea trimestru exporturile de bunuri şi servicii greceşti au depăşit importurile cu 2,2 miliarde euro, potrivit datelor Institutului de Statistică din Grecia (ELSTAT). Valoarea exporturilor din trimestrul trei a fost de 13,6 miliarde euro (în preţurile din 2005), iar importurile au totalizat doar 11,4 miliarde euro. Datele ELSTAT arată că din 2000 până în prezent trimestrul trei a fost cel mai bun din punctul de vedere al balanţei de cont curent, care până anul acesta nu a mai fost excedentar.
Tag: Grecia
-
Efectele recesiunii şi austerităţii în Grecia: clasa de mijloc dispare, iar infracţionalitatea creşte
“Mă simt ca şi cum viaţa mi se scurge printre degete. Mă simt ca şi cum aş fi murit”, a spus Karagaitanaki, al cărei frate locuieşte de asemenea în apartamentul cu două camere al părinţilor. Pentru mii de greci din clasa de mijloc viaţa este la fel ca cea a lui Karagaitanaki. Profesori ale căror salarii au fost reduse cu o treime se branşează ilegal la reţeaua de curent electric, iar oamenilor care locuiesc în cartiere considerate liniştite înainte le este frică acum să iasă din casă din cauza exploziei criminalităţii stradale.
-
Şomajul din Grecia atinge un nou nivel record
Declinul economiei elene, în al cincilea an de recesiune, a afectat piaţa muncii şi a împins şomajul la mai mult de două ori media zonei euro. În uniunea monetară, rata şomajului s-a situat în septembrie la 11,6%, informează cotidianul elen Kathimerini.
Şomajul pentru august a fost revizuit la 25,3%, după ce a fost anunţat iniţial la 25,4%.
În rândul tinerilor, persoane de 15-24 de ani, şomajul a fost de 56,4% în septembrie, comparativ cu 47,6% în aceeaşi perioadă a anului anterior.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Speranţă pentru Grecia: statul elen a recuperat aproape trei sferturi din competitivitate şi are cele mai dinamice exporturi din zona euro
Creşterea exporturilor greceşti este un prim semnal că economia elenă începe să îşi revină, avansul acestora fiind printre cele mai ridicate din zona euro, după ce costurile şi salariile au fost reduse semnificativ, a spus Noyer într-un interviu acordat CNBC.
-
Sacul lui Moş Crăciun s-a descărcat la Atena
Grecia a primit o reducere a dobânzilor: pentru primul program de salvare, de 110 mld. euro (2010), dobânda va scădea cu 1%, ceea ce înseamnă dintr-un foc o tăiere a 2 mld. euro din datorie; pentru programul actual, de 130 mld. euro (2011), plata dobânzii va fi amânată cu 10 ani, iar scadenţele vor fi prelungite cu 15 ani.
Apoi, dacă anul trecut UE şi FMI au convins creditorii privaţi să accepte o prescriere a unei părţi din datorie, acum a venit rândul statelor creditoare, care au acceptat să renunţe la 7 mld. euro reprezentând profit al BCE din deţinerile de obligaţiuni elene, bani ce vor fi remişi Greciei. În plus, Grecia va împrumuta 10-14 mld. euro din fondul de urgenţă european spre a finanţa un program de răscumpărare a propriilor obligaţiuni.
Liderii europeni (în imagine – Jean-Claude Juncker, şeful Eurogroup, Olli Rehn, vicepreşedintele Comisiei Europene şi Christine Lagarde, directorul executiv al FMI) susţin că prin aceste măsuri, îndatorarea Greciei ar urma să scadă de la nivelul actual de 175% din PIB la 120% din PIB în 2020, deşi în momentul de faţă rămâne încă valabilă estimarea anterioară că datoria va creşte la anul până la cca 190% din PIB.
Măsura realismului unui astfel de plan (sau poate a lipsei de realism) o dă declaraţia ministrului german de finanţe Wolfgang Schaeuble, care a spus că guvernul său ar putea lua în considerare noi măsuri de uşurare a poverii datoriilor elene, prin prescrierea unei părţi a datoriei Greciei după 2016, când Atena este aşteptată să raporteze un excedent bugetar de 4,5% din PIB.
-
Grecia va împrumuta 10-14 miliarde euro de la zona euro
Achiziţiile de obligaţiuni fac parte din modificările aduse de creditorii externi ai Greciei, ţările zonei euro şi FMI, la pachetul de împrumuturi pentru statul elen. Grecia trebuie să finalizeze achiziţiile de obligaţiuni, care ar reduce datoria ţării, pentru a primi în decembrie noi fonduri.
“Este datoria noastră patriotică să facem acest program să meargă”, a spus ministrul, citat de cotidianul Kathimerini..
Oficialul a respins speculaţii din piaţa financiară că guvernul ar urma să emită titluri de Trezorerie pentru a finanţa achiziţiile de obligaţiuni şi a afirmat că banii urmează să vină de la Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară (European Financial Stability Facility).
Stournaras nu a clarificat dacă programul de reducere a îndatorării prin achiziţia de obligaţiuni la preţuri mici este o condiţie pentru eliberarea următoarei tranşe de ajutor extern, de 34,4 miliarde de euro, însă, a explicat că dacă această măsură nu va atrage suficient interes, există şi un “Plan B”, despre care a refuzat să dea detalii.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cel mai citit ziar din Germania: “Pacientul grec nu mai poate fi ajutat”
Iniţiativa ar putea fi discutată încă de joi în Bundestag, camera inferioară a legislativului german. Parlamentarii ar putea resimţi însă presiuni suplimentare din partea publicului larg, după comentariul publicat miercuri de Bild. Cel mai citit ziar din Germania, care anterior a îndemnat Grecia să iasă din zona euro, a criticat acordul încheiat marţi seară la Bruxelles de miniştrii Finanţelor din zona euro. “Pacientul grec nu mai poate fi ajutat. Nu este greu de imaginat cel mai pesimist scenariu: pacientul moare, iar paramedicul dă faliment”, comentează Bild, notând că sumele în permanentă creştere necesare pentru salvarea Greciei sunt suportate de contribuabilii germani.
-
Grecia primeşte o nouă tranşă de 34.4 miliarde de euro. Creditorii au convenit modificări la programul de ajutor financiar pentru statul elen
Măsurile convenite, care includ reducerea dobânzilor la împrumuturile pentru Grecia la niveluri atât de reduse încât unele ţări vor înregistra pierderi, ar trebui să coboare nivelul de îndatorare al statului elen la 124% din PIB în 2020, comparativ cu estimarea anterioară, de peste 140% din PIB, potrivit Financial Times. Zona euro va elibera o tranşă de 34,4 miliarde de euro din programul de ajutor pentru Grecia, după aprobarea modificărilor de către parlamentele naţionale. Preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker, a afirmat că vizează o finalizare a plăţii până la 13 decembrie. Fonduri de 9,3 miliarde de euro, reprezentând tranşe de asemenea amânate, vor fi eliberate în trei etape în primul trimestru al anului următor, în funcţie de îndeplinirea unor ţinte de reformă. Mai multe elemente rămân, încă, nefinalizate, inclusiv un program de răscumpărare de obligaţiuni ale statului elen, al cărui succes este atât de incert, încât şeful FMI, Christine Lagarde, a declarat că Fondul nu va elibera contribuţia la ajutorul pentru Grecia până la finalizarea tranzacţiei.
-
Ce se-ntâmplă când neamţul plăteşte
Esenţa disputei stă în susţinerea de către FMI a unei noi prescrieri (“haircut”) a unei părţi din datoria Greciei, de data aceasta către BCE şi alte state, după prescrierea din 2011 pentru o parte din datoria către creditorii privaţi. FMI susţine că datoria e oricum nesustenabilă aşa cum este acum, aşa încât ar fi inutil ca UE şi Atena să se iluzioneze că o amânare a termenului de reducere a ei cu doi ani ar folosi la ceva. În 2009, Grecia avea o datorie de peste 300 mld. euro, reprezentând 113% din PIB, iar de atunci datoria n-a făcut decât să crească, estimarea actuală fiind că va ajunge la 190% în 2013.
Germania se opune însă unui “haircut”, la fel ca şi alte state creditoare – aparent pentru că susţin că problema datoriei greceşti ar putea fi gestionată prin amânări de genul celei propuse acum de miniştrii europeni, între care şi neamţul Wolfgang Schaeuble. Motivul real este însă acela că ar pierde bani, şi nu numai pe cei datoraţi de Grecia, atâta vreme cât pieţele financiare ar putea vedea în el un precedent aplicabil Spaniei şi vor începe să preseze UE în acest sens.
Charles Dallara, şeful Institutului Internaţional de Finanţe (cea mai mare asociaţie mondială a băncilor şi a altor instituţii financiare şi cea care anul trecut a condus negocierile pe tema prescrierii unei părţi din datoria Atenei către creditorii privaţi) a vizitat zilele trecute Atena şi a început să pledeze, în premieră, pentru relaxarea măsurilor de austeritate cerute grecilor de UE şi FMI, din moment ce economia nu numai că nu a reuşit să se redreseze, dar se prăbuşeşte în continuare (ceea ce, lesne de înţeles, periclitează şansele investitorilor privaţi de a-şi recupera creanţele din Grecia). Dacă asociem această declaraţie cu altele recente care dezavuau categoric orice nou “haircut” asumat de creditorii privaţi, rezultă că orice nouă prescriere a unei părţi din datoria grecească ar trebui să fie suportată de statele creditoare. De altfel, premierul elen Antonis Samaras a şi cerut aceasta în septembrie.
Datele preliminare ale Eurostat arată că economia Greciei a scăzut cu 7,2% în trimestrul al treilea faţă de trimestrul al doilea, un record negativ pentru zona euro. Şomajul în rândul grecilor a atins 25,4% în august, faţă de 18,4% cu un an în urmă.
-
Grecia cea fără speranţă şi UE cea sceptică
De la începutul crizei, din 2008, şomajul s-a triplat, în rândul tinerilor între 15 şi 24 de ani a atins 58%, iar economia este aşteptată să scadă în continuare, odată cu aprobarea în parlament, zilele trecute, a unor noi tăieri de salarii şi pensii şi majorări de taxe în valoare de 9,4 mld. euro, precum şi a majorării cu doi ani a vârstei de pensionare, la 67 de ani. Toate acestea sunt condiţii cerute de creditorii internaţionali pentru eliberarea următoarei tranşe de asistenţă financiară, de 31,5 mld. euro, fără de care ţara ar urma să rămână la 16 noiembrie fără bani de cheltuieli curente. Circa 80.000 de greci au protestat în faţa parlamentului din Atena contra noului pachet de austeritate, într-o manifestaţie marcată din nou de ciocniri violente cu poliţia.
În această săptămână, Comisia Europeană a înrăutăţit prognoza economică pentru UE, unde aşteaptă o contractare cu 0,25% a PIB în acest an, urmată de o firavă redresare de 0,5% în 2013 şi de o consolidare la 1,5% în 2014. Notabilă este în special revizuirea prognozei pentru 2013 în cazul Germaniei, locomotiva zonei, de la 1,7% la 0,8%. Pentru zona euro, prognoza este de -0,4% în acest an, 0,1% la anul şi 1,4% în 2014.
Pentru România, prognoza a fost redusă de la 1,4% la 0,8% pentru 2012 şi de la 2,9%, la 2,2% pentru 2013, urmând ca în 2014 să fie posibilă o creştere a PIB de 2,7%.
