Noile aplicaţii ale reţelei de socializare vor furniza fiecărui utilizator informaţii legate de ce fac prietenii săi online, potrivit New York Times. Dacă Frank urmăreşte “The Hangover”, Jane ascultă Jay-Z, iar Mark foloseşte adidaşi Nike, miza Facebook şi a companiilor sale partenere este ca preferinţele acestor utilizatori să influenţeze obiceiurile de consum ale prietenilor lor din reţea. Pe scurt, Facebook ţinteşte în prezent să devină un site pe care utilizatorii să petreacă mult timp, dar şi unul care să îi orienteze online şi să-i influenţeze, din ce în ce mai mult, când sunt offline. “Credem că un pas important în continuare este să ajutăm utilizatorii să îşi spună povestea”, a spus cofondatorul şi directorul general Facebook, Mark Zuckerberg.
Tag: obiceiuri
-
In loc de portofel
Sistemul de plati prin telefonul mobil Wallet al Google nici n-a
fost anuntat bine, in urma cu doar cateva saptamani, ca problemele
au inceput deja sa apara. eBay si PayPal au dat in judecata Google
pentru furt de secrete comerciale, dupa ce companiile au negociat
timp de trei ani un parteneriat prin care sa furnizeze impreuna un
serviciu de plata prin telefonul mobil, iar intr-un final Google
l-a angajat pe Osama Bedier, vicepresedintele responsabil de
platforma mobila si de noi parteneriate al PayPal cu care au fost
desfasurate negocierile, si a pornit sistemul pe cont propriu. Cel
mai probabil, procesul nu va fi castigat, dar multi cred ca scopul
oricum nu a fost castigul de cauza, ci mai degraba obtinerea unei
intarzieri pentru lansarea comerciala a serviciilor, timp de care
ar putea profita insa si alti mari competitori pentru a ataca
domeniul platilor cu telefonul mobil.Piata este deja destul de aglomerata si probabil concurenta va
deveni si mai aprinsa pe masura ce segmentul va lua tot mai multa
amploare in urmatorii ani. Industria mondiala a platilor cu
telefonul mobil este estimata sa ajunga la 445 de miliarde de euro
in 2014, conform calculelor Google, aici fiind inclusa nu doar
metoda de plata prin tehnologia NFC (near field communication),
telefonul fiind astfel trecut prin fata unui dispozitiv pentru a fi
efectuata plata, dar si tranzactiile prin SMS, spre exemplu, sau
cumparaturile facute de consumatori de pe internetul mobil din
magazinele online. Google este insa primul gigant din Silicon
Valley care intra pe aceasta piata care va transforma telefoanele
mobile inteligente in portofele virtuale, chiar daca miscarea are
momentan un rol mai degraba simbolic, serviciul urmand sa intre in
perioada de test in urmatoarele luni in orasele americane New York
si San Francisco.Se zvoneste ca si Apple, Amazon, eBay si Facebook lucreaza la
sisteme similare sau cel putin cauta solutii pentru a putea oferi
asemenea servicii in parteneriat cu alte companii. Telefoanele
mobile ale Apple, precum si tabletele iPad, sunt deja compatibile
cu o solutie denumita Square, pe care a dezvoltat-o cofondatorul
Twitter, Jack Dorsey, iar zvonuri din piata spun ca telefoanele ar
putea fi dotate si cu tehnologia NFC. Isis, o alta companie care
foloseste aceeasi tehnologie si care a fost infiintata de
operatorii AT&T, T-Mobile si Verizon, lucreaza la un proiect
pilot prin care majoritatea magazinelor din Salt Lake City sa
accepte de anul viitor tranzactii cu telefonul mobil. Cei de la
Visa pregatesc de asemenea un portofel digital asemanator cu
sistemul de plata cu mobilul al PayPal, ca urmare a achizitiei de
190 de milioane de dolari a PlaySpan, o firma specializata pe
monetizarea bunurilor virtuale, precum si a CyberSource. Iar
American Express a lansat platforma de plati electronice si
pregateste integrarea tehnologiei near field communication, o
miscare de care PayPal pare sa fie inca departe. Si nu doar bancile
si procesatorii de plati iau in calcul serviciile de plati mobile,
ci si producatorii de telefoane mobile printre care Nokia sau
Research in Motion, care integreaza tehnologiile necesare in
terminalele inteligente, jumatate dintre modelele scoase pe piata
urmand sa aiba cip NFC anul viitor, potrivit estimarilor din
industrie. HP, de pilda, pregateste un telefon si o tableta cu
aceasta tehnologie, surse apropiate companiei dezvaluind ca ar
putea fi lansate chiar spre finele acestui an.Graba companiilor de a ataca acest domeniu deloc nou, dar care
pana acum s-a lovit de nenumarate bariere si a generat solutii
comerciale in putine piete, precum Japonia, nu pare insa intrutotul
justificata. E adevarat, “piata a crescut in ultimele luni cat in
doi ani, iar Wallet al Google si Square valideaza potentialul”,
dupa cum spune Ben Milne, fondatorul si executivul Dwolla, un alt
sistem de plati prin telefonul mobil din piata. Dar dincolo de
estimarile legate de sumele care ar putea fi tranzactionate, o
serie de specialisti sustin totusi ca cererea pentru solutii NFC nu
este foarte mare, nici din partea consumatorilor care ar trebui sa
aiba tehnologia integrata in propriile telefoane, dar pentru care
plata prin telefon este mai degraba un moft, nu o utilitate, si
nici din partea comerciantilor care, pentru a oferi asemenea metode
de plata, ar trebui sa achizitioneze dispozitive speciale. “Va
exista o piata foarte mare pentru plati cu mobilul, dar ea nu se va
forma peste noapte si nici nu va fi pentru oricine”, crede Alistair
Newton, vicepresedinte in cadrul companiei de cercetare de piata
Gartner Research. -
Seful Philip Morris Romania: Romanii seamana cu rusii – si voi tineti pachetul de tigari pe masa
“Am fost in cluburi, baruri si m-am uitat. Toti au pachetele de
tigari pe masa, la vedere. La fel e si in Rusia”, a declarat Sergey
Slipchenko, managing director Philip Morris Romania si Bulgaria, cu
ocazia unei intalniri cu presa. “Pentru romani, am observat eu,
actiunea de a fuma nu se rezuma doar la actul in sine, este si ceva
de imagine”, a adaugat el. Dupa ce a laudat eforturile Guvernului
in ceea ce priveste lupta impotriva contrabandei cu tigari, care a
scazut, ca pondere in piata totala, de la 36% in 2010 la sub 15% la
inceputul acestui an, Slipcenko a anuntat ca fabrica Philip Morris
din Romania va exporta tigari in Japonia. -
Perioada dintre Paste si Rusalii: credinte religioase si traditii populare (VIDEO)
Ouale rosii se ciocnesc din Duminica Pastelui pana in Duminica
Mare. Duminica Pastelui innoieste lumea cum se innoieste lumina de
echinoctiu – de aceea se mananca miei, purcei si vitei fragezi,
cas, oua rosii si pasca, arata Vlad Manoliu Furnica, etnolog la
Muzeul Taranului Roman.Se ofera pomana pentru morti, oricine intra pe usa e oaspete
binevenit, iar daca se poate, cojile de oua rosii se dau pe apa
curgatoare, sa ajunga in Tara Blajinilor, sub Apa Sambetei, cea cu
care comunica toate apele curgatoare de pe pamant. De aici si
Pastele Blajinilor, martea celei de-a treia saptamani de dupa
Paste, cand se fac petreceri la iarba verde, iar firimiturile sunt
menite poporului subpamantean al blajinilor.In unele zone, o ceata de tineri umbla prin sat de Paste, pe la
fete mari mai ales. Il saluta pe gospodar cu “Hristos a inviat”,
canta un cantec, doua, joaca o hora. Primesc diverse daruri. Modul
de organizare este asemanator cu cel al cetelor de colindatori de
la Craciun. Tinerii se numesc “valari”, iar obiceiul
“valarit”.In zona Brasovului, ceata poarta numele de “Junii Brasovului”, iar
conducatorul cetei se numeste vataf. Programul lor se intinde pe
durata a zece zile: la Blagovestenie, in Duminica Floriilor si o
saptamana intre Duminica Pastilor si Duminica Tomii. A doua zi de
Paste se impart in cete si merg prin sat insotiti de lautari, unde
sunt asteptati cu mesele pline de colaci, bautura si oua
rosii.Joile oprite (Joile pomenite sau Joile verzi) sunt un ciclu cu
numar variabil de joi (3, 7, 9) cuprinse intre Pasti si a doua
saptamana dupa Rusalii. In aceste zile sunt interzise anumite
activitati casnice, agrare si pastorale, in diferite zone ale
tarii. Restrictiile au menirea de a apara oamenii, gospodariile si
roadele de urmarile fenomenelor naturale potrivnice: ploi cu
grindina si trasnete, bruma si ingheturi tarzii etc.Inaltarea Domnului sau Ispasul este o sarbatoare care cade
intotdeauna in joia saptamanii a sasea dupa Pasti (a patruzecea zi
de la Inviere), cand Domnul Isus Hristos s-a inaltat la cer. In
seara dinaintea Ispasului se taie leustean, se pune prin case, pe
la porti si ferestre contra strigoilor; se impodobesc casele cu
flori, se bat vitele cu leustean si li se da sa manance anumite
flori ca sa nu le “strice” strigoii.De Ispas se pune floare de soc in casa. Altii duc frunze de nuc la
biserica, apoi le poarta la brau (pentru ca si Hristos si-a pus
cand s-a inaltat), sau le rasfira prin odai. Femeile dau de pomana
lapte dulce, fac pasca si oua rosii. De la aceasta data nu se mai
mananca oua rosii. Se spune ca Ispas a fost un om vesel si ca “in
ziua lui s-a inaltat Hristos”. In aceasta zi nu se lucreaza; “cine
lucreaza de Ispas capiaza”.Rusaliile sunt sarbatorite la 50 de zile dupa Paste, in Duminica
Cincizecimii sau a Pogorarii Sfantului Duh, numita in popor si
Duminica Mare. Este sarbatoarea anuala a pogorarii Sfantului Duh
peste Sfintii Apostoli. Pentru popor insa, Rusaliile sunt niste
fete ale campului, un fel de Iele, duhuri necurate, zane sau
Vantoase, care plutesc in vazduh sau traiesc in locuri izolate,
neumblate. Se zice ca ele coboara din cer si inseala in special
oamenii care nu tin sarbatoarea lor cu cantece si jocuri – ii
ridica in aer, ii invartesc si-i lasa sa cada; le stramba gura sau
ii lovesc cu alt rau.In zilele de Rusalii se culeg in toata tara plantele de leac. Tot
atunci sunt impletite din flori si grau cununile de nunta. Femeile
aduc in ajunul Rusaliilor pelin si il pun sub cap pentru a fi
protejate, de Rusalii, pentru ca de boala lor nu poti scapa, “decat
prin descantece sau cetanie la manastire”. Este o sarbatoare
dedicata in mare parte unor practici de pomenire a mortilor, dar si
altor practici pastorale de ocrotire a animalelor (mai ales a
cailor).In saptamana de Rusalii se joaca Calusul. Calusul este jucat de
Mutul Calusului, un personaj tacut si ciudat cu barba de tap, fata
acoperita cu o masca din piele de capra si cu caciula din blana de
ied care poarta la brau un falus cioplit din lemn si tine pe umeri
o traista cu leacuri pentru bolile animalelor si un fel de totem
cioplit din lemn numit “Ciocul Calusului”. Ceata de flacai care
insoteste Calusul sunt calusarii. Dansul Calusului are o mare
vechime, raspandit la romanii din nordul Dunarii dar si la aromani
si meglenoromani. Forma sa culta de astazi este o stilizare
simplista a unui obicei cu radacini stravechi.Sursa: Muzeul Taranului Roman
-
Bradul de Craciun in Romania: natural (inca), decorat cu rosu si eventual dupa sfatul designerilor
Impodobirea bradului din curte este preferata de 3,5% dintre
respondenti, in timp ce alegerea unui brad natural in ghiveci este
o solutie doar pentru 2,3%.Culoarea preferată de majoritatea romanilor pentru a-si decora
bradul este rosu (37,7%), urmat de stilul combinat (17,3%), alb
(10%), albastru (7,4%) sau argintiu (7,3%). Nu mai putin de 22,6%
dintre respondenti spun că ţin cont de sfaturile si recomandările
designerilor atunci îsi împodobesc bradul de Crăciun.A avea in casa un brad impodobit de Craciun este considerat unul
din elementele de traditie pe care le pastreaza 85,9% dintre
respondenti, in timp ce 10,8% nu obisnuiesc sa impodobeasca bradul
de Craciun. Inainte impodobirii bradului, colindatul si taiatul
porcului apar drept traditiile cel mai bine pastrate, iar in unele
locuri si obiceiuri ca Plugusorul sau Capra.Daca 90,5% dintre romani fac daruri de fiecare Craciun, majoritatea
pentru familie (98,7%), in schimb doar 21,2% spun ca obisnuiesc sa
faca acte caritabile in fiecare an cu ocazia acestei
sarbatori.Numai 9,1% dintre respondenti au tinut in totalitate postul
Craciunului, in schimb 74,9% afirma ca obisnuiesc sa mearga cu
aceasta ocazie la biserica.Bugetul alocat pentru Craciun este mai mare de 400 de lei pentru
33,8% dintre respondenti si mai mic de 400 de lei pentru 47,7%, iar
35,6% declara ca bugetul de sarbatori le-a fost afectat “in foarte
mare masura” de criza economica. Cu toate acestea, 80,6% dintre
subiecti afirma ca vor avea in acest an un meniu special de
Craciun, 91% spun ca meniul va cuprinde sarmale, iar 84,7% au in
meniu carne de porc.Aproape 80% dintre respondenti au cozonaci in meniu, 13,4% afirma
ca isi cumpara din magazine toate produsele dulci de Craciun
(cozonaci si prajituri), iar 10,8% le comanda de la
cofetarie.Sondajul a fost realizat de IRES in colaborare cu TVR Cluj pe un
esantion de 1.178 de persoane cu varsta de 18 ani, reprezentativ la
nivel national, in perioada 13-15 decembrie 2010. -
Cele mai stupide motive pentru care fumeaza romanii – SLIDESHOW
Potrivit unui studiu al Centrului pentru Politici si Servicii de
Sanatate referitor la motivele pentru care se fumeaza au
fost obtinute, in ordinea frecventei, urmatoarele raspunsuri: din
obisnuinta – 59%, simt nevoia sa fumez – 46,4%, din placere –
40,4%, fumatul ma ajuta sa ma relaxez – 38,5%, din plictiseala –
16,9%, fumatul ma ajuta sa ma concentrez – 12,9%, Imi place gustul
de tutun – 12,6%. In procente mai mici, de sub 10% au fost obtinute
si alte variante de raspuns: din distractie, imi place sa tin
tigara in mana, fumatul imi da mai multa energie sau din
curiozitate.
Motivele principale pentru care se fumeaza, invocate de
mai mult de jumatate dintre fumatori, sunt reprezentate de nevoia
de a fuma (sunt dependent) (28,6%) si din obisnuinta (28,3%).
Obtinerea placerii si a starii de relaxare sunt motive invocate de
15,7% si respectiv 12,2% dintre fumatori. “Toate aceste motive
invocate si mai ales obisnuinta si nevoia de a fuma reconfirma un
grad de consum care creaza mari probleme de sevraj in momentul in
care viitorul pacient se hotaraste sa renunte la fumat”, se arata
in raportul CPSS. Doi cetateni din o suta cred ca fumatul ii ajuta
sa se concentreze, iar 1% sustin ca isi cumpara tigari din
distractie, din curiozitate sau pentru ca le place sa tina tigara
in mana. -
Cum ne-a schimbat criza
Mihai Petrescu are 29 de ani si pana acum noua luni era inginer
in constructii. Dupa ce piata lucrarilor de constructii s-a
prabusit cu 30% din cauza recesiunii, stilul de viata al familiei
Petrescu s-a schimbat radical. El este printre cei 70.000 de
angajati din acest sector care au ramas fara serviciu. “Din martie,
viata noastra a inceput sa se schimbe. Am rarit iesirile in oras,
in ultima vreme nici nu ne mai gandim la vacante, iar autobuzul a
devenit prietenul familiei”, marturiseste Mihai.Poate parea surprinzator, daca ne uitam la ce se intampla chiar
la inceput de 2009, cand unii inca nu credeau ca ne asteapta un an
de criza economica, iar pentru omul de rand ideea de recesiune era
aproape de neconceput dupa boom-ul cu care abia se obisnuisera.
Sociologul Mircea Kivu vedea, acum un an, o “psihoza” legata de
criza, intretinuta de stirile pesimiste legate de cresterea
somajului si scaderile de salarii. In acel context, spunea el,
“comportamentul consumatorilor nu are cum sa nu se schimbe, chiar
daca individul ca atare nu este afectat in niciun fel de criza la
nivel personal”. Opinia sociologului Kivu, publicata in urma cu un
an de BUSINESS Magazin intr-un articol in care incercam sa vedem ce
cheltuieli taie oamenii de rand pe timp de criza, s-a dovedit a fi
adevarata, numai ca intre timp, ceea ce atunci era o temere a
devenit pentru multi realitatea recesiunii, incercata pe propria
piele.
La inceputul anului trecut, doua treimi dintre respondentii unui
studiu 360insight privind obiceiurile de consum spuneau ca nu au
informatii concrete despre criza si nu stiu exact ce inseamna
aceasta, iar mai mult de jumatate dintre ei considerau ca totul ar
putea fi doar o exagerare de moment din partea mass-media, pentru
ca nu resimteau in mod direct efectele. In momentul de fata, un
sfert dintre romani sustin ca banii nu le mai ajung nici macar
pentru strictul necesar, iar patru din zece traiesc de la o luna la
alta. Inutil de comentat diferenta fata de 2006-2007, cand oamenii
se imbulzeau la credite, iar traiul pe datorie parea solutia
perfecta pentru a face planuri pe termen de cativa ani, a schimba
televizorul, masina, apartamentul si chiar a pleca in vacanta in
strainatate.
“Acest sistem de a arde etapele este daunator oricarei economii.
Totul trebuie sa se intample intr-un anumit ritm. Noi, pierzand
primii zece ani de dupa comunism, ne-am trezit ca ne aflam, la
inceputul anilor 2000, cu 10-20 de ani in urma celorlalte tari
foste comuniste si am dat navala la credite”, sustine analistul
economic Dragos Cabat, managing partner al Financial View. El
introduce in ecuatie si dorinta Uniunii Europene de a ne integra,
pentru ca suntem o piata de consum interesanta, dar si pentru ca
occidentalii aveau nevoie sa-si mute productia anumitor bunuri in
Europa de Est. In felul acesta, “am fost nevoiti sa ardem etapele
prin metode financiare”, iar UE a sustinut, prin credite
accesibile, o crestere mai rapida decat ar fi fost sanatos. -
Saorma, o afacere de 200 mil. euro
Vineri, aproape de ora 12 noaptea, in zona Gara de Nord. Cinci
pusti discuta zgomotos la o bere. Sau mai exact, la patru beri si o
cola. “E cea mai buna. De asta am venit de la Ploiesti”, spune
soferul grupului, cel care bea cola si infuleca de zor din
saorma.
Locul unde se petrec toate acestea se numeste “La Haleala” si
are una dintre cele mai cautate saorma din Capitala, potrivit celor
aproape 600 de pagini de comentarii ale topicului de discutii
“Saorma si Pizza / Peregrinari prin Bucuresti”, deschis in urma cu
aproape opt ani pe forumul computergames.ro. Astfel de discutii
sunt insa frecvente pe toate forumurile romanesti, incepand cu cele
generaliste si pana la cele dedicate tehnologiei, (xtrempc.ro sau
softpedia.com), masinilor (daciaclub.ro) sau chiar nutritiei
(GetFit.ro).De altfel, prin intermediul forumului l-am abordat si pe Razvan,
administratorul firmei care detine saormeria. “Prietenii mi-au zis
ca sunt nebun, dar eu cred ca am o nisa: o saorma, dar nu ieftina,
ci asa cum am vazut eu in Siria sau in alte tari arabe pe unde am
mai fost. Sunt, cred, singurul care foloseste ketchup Heinz. Si ei
s-au mirat cand le-am spus ca il folosesc pentru saorma. Ba, mai
mult, pe langa cele patru sosuri obisnuite (ketchup dulce si picant
si maioneza cu sau fara usturoi – n. red.), mai am inca noua ale
caror retete le-am adaptat eu “, spune Razvan, care pare ca ar
putea sa vorbeasca ore in sir despre modul cum se prepara o saorma
si sosurile cu care trebuie combinata.Cu astfel de ingrediente, “La Haleala” vinde cam 300-400 de
saorma pe zi, cu un varf vinerea seara. La un pret de 14 lei,
aceasta inseamna mai bine de 1.000 de euro pentru micutul spatiu
comercial de 60 de metri patrati in care lucreaza patru oameni.
Click aici pentru a vedea ce inseamna piata de saorma in
Romania.“Cel mai mult am vandut 700 de saorma intr-o zi, dar suntem
departe de ce vinde Dristor, Genin sau Maverick”. Cele trei nume
mentionate de Razvan – situate in unele dintre cele mai dense zone
din Capitala – sunt deschise in urma cu cel putin 10-15 ani, nu
doi, precum micutul spatiu de 60 de metri patrati al lui Razvan, si
sunt recunoscute de aproape toti jucatorii din domeniu ca fiind
printre cele mai prolifice saormerii, avand clienti chiar si tarziu
in noapte. De fapt, mai corect ar fi sa spunem ca au clienti mai
ales tarziu in noapte, caci, pentru acest model de business,
intervale orare precum 21.00-24.00 sau 03.00-04.00 inseamna un varf
de clienti.“Sunt tineri care ies in oras, se intorc din cluburi si li se
face foame sau taximetristi si alti muncitori care ies sau intra in
tura. Iar saormeriile le ofera exact ceea ce isi doresc: un fel de
mancare ieftin si la indemana”, crede sociologul Mircea Kivu. -
Pastele la romani: curatenie, cumparaturi, vopsirea oualor si cadourile Iepurasului
Pentru romani, pregatirea Pastelui inseamna mai întai curatenia
si bucatele care se fac in casa. De “curatenia de Paste” orice
gospodina trebuie sa se achite in timp util si sa aiba casa luna
pentru primirea musafirilor pe parcursul a trei zile de
sarbatoare.
Preparatele de Paste, care in general nu lipsesc de pe masa,
sunt ouale rosii, drobul de miel, pasca si cozonacul. Ouale se
vopsesc in Joia Mare, considerandu-se un pacat mare orice lucru
facut in casa vineri, cand la Biserica are loc Prohodul.Cititi mai mult pe www.mediafax.ro
-
Ce va cumparati de Paste?
Pentru anul acesta, sondajele privind intentiile de a cheltui de
Paste si articolele din presa internationala referitoare la
comportamentul de consum inclina in majoritate spre o concluzie
optimista. Un exemplu: “Consumatorii tind inca sa cumpere mai mult
din nevoie decat din impuls, dar din punctul de vedere al
volumului, vanzarile cresc, pe masura ce oamenii devin mai
increzatori (in sfarsitul crizei, n.n.)”, declara George Van Horn,
analist la IBISWorld, o firma de cercetare a pietei din Los
Angeles, citat de Bloomberg.Interesant e ca, atunci cand comerciantii sau analistii se
refera la scaderea interesului consumatorilor de a cumpara anumite
produse de Paste in locul altora, explicatiile tin mai curand de
alti factori decat de criza economica si de grija pentru bugetul de
familie – moda, comoditatea, interesul pentru silueta sau
obiceiurile locale de consum.
Vezi aici estimari privind cheltuielile si obiceiurile de consum de
Paste in mai multe tariUna peste alta, publicarea estimarilor privind consumul de Paste
si popularizarea in presa a ofertelor de Paste ale diverselor
categorii de companii, de la restaurante la vanzatori de dulciuri
sau producatori agricoli, are rolul de a sustine atat asteptarile
comerciantilor, cat si dorinta consumatorilor de a auzi vesti bune
despre mersul economiei.