BusinessMagazin

Tag: misiune

  • Kievul acuză aviaţia rusă că a doborât un avion de luptă în spaţiul aerian al Ucrainei: Este o nouă provocare

     Kievul acuzase deja Rusia că a doborât un avion de transport militar de tip An-26, care s-a prăbuşit luni în apropiere de frontiera rusă.

    Patru dintre cei opt membri ai echipajului avionului An-26 au fost salvaţi, doi au fost luaţi prizonieri şi doi au murit, a precizat joi Consiliul de Securitate Naţională şi Apărare.

    Potrivit unui purtător de cuvânt al acestei instituţii, Andrii Lissenko, avionul ucrainean a fost doborât miercuri în jurul orei locale 19.00 (19.00, ora României).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aventuri la 10.000 de metri altitudine (VIDEO)

    În timpul unui zbor transatlantic New York – Londra, ofiţerul de zbor Bill Marks (Neeson) primeşte mai multe mesaje criptate prin care este instruit să convingă linia aeriană să transfere 150 de milioane de dolari într-un cont secret. În caz contrar, un pasager din avion ar urma să fie omorât la fiecare 20 de minute.

    Cu un spaţiu de desfăşurare limitat, un inamic necunoscut şi multe dovezi care îl incriminează, Marks trebuie să salveze atât pasagerii din avion, cât şi propria reputaţie.

  • Şedinţa CSAT în care se discută despre viitoarea misiune NATO în Afganistan a început

     Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei CSAT se află mandatul României la Summitul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) 2014, participarea României la viitoarea misiune NATO în Afganistan, după 2014 precum şi forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2015.

    Alte subiecte de pe agenda şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt Raportul privind activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale precum şi analiza posibilelor evoluţii îngrijorătoare şi a ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MAE: Posibilităţile de a-i proteja pe românii din Irak sunt REDUSE. Ambasada de la Bagdad rămâne deschisă

     “Misiunea diplomatică a României la Bagdad rămâne deschisă şi se coordonează constant cu partenerii din statele membre UE, SUA şi partenerii strategici pentru evaluarea constantă a situaţiei din Irak”, se arată în răspunsul Ministerului de Externe.

    MAE îi sfătuieşte pe cetăţenii români să evite călătoriile în Irak, deoarece “persistă riscurile generate de acţiuni cu caracter terorist”.

    “Situaţia de securitate este precară, iar posibilităţile de intervenţie şi de protecţie din partea Ambasadei României şi a autorităţilor locale sunt reduse”, astfel că “cetăţenii români care ignoră avertismentele Ministerului Afacerilor Externe şi se deplasează în zone de risc, o fac pe propria răspundere şi vor suporta consecinţele unor astfel de călătorii, având în vedere că posibilităţile de intervenţie ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare în astfel de zone sunt reduse”, informează MAE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI: Discuţiile cu autorităţile române vor continua de la Washington. Sunt unele chestiuni nerezolvate

     “Economia a continuat să-şi revină şi este aşteptată acum să crească cu 2,8% în acest an. Dezechilibrele fiscale au fost reduse şi deficitul de cont curent a rămas scăzut. În perspectivă, echipele (FMI şi Comisiei Europene, n.r.) au avut discuţii constructive cu autorităţile române despre cum să asigure continuarea progreselor şi au ajuns la acord asupra unor politici importante în această privinţă. Totuşi, unele chestiuni rămân nerezolvate. Discuţiile cu autorităţile române vor continua de la sedii”, se arată într-un comunicat al Fondului.

    Echipe ale FMI şi Comisiei Europene s-au aflat la Bucureşti în perioada 2-12 iunie pentru discuţii privind a treia evaluare în cadrul acordului stand-by al FMI cu România şi pentru prima evaluare a programului preventiv pentru balanţa de plăţi cu Uniunea Europeană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Voinea spune că rectificarea bugetară va fi discutată cu FMI în iulie şi aprobată în august

     Oficialul MF a răspuns unei întrebări privind negocierile care vor începe luni cu misiunea Fondului Monetar Internaţional, precizând că la această misiune nu se va negocia rectificarea bugetară.

    În aceste condiţii, cel mai probabil, va fi amânată reducerea CAS, preconizată de premierul Victor Ponta pentru jumătatea acestui an, adică 1 iulie.

    O misiune a FMI va veni la începutul săptămânii viitoare la Bucureşti pentru a treia evaluare a acordului stand-by.

    Execuţia bugetară pe primele patru luni indică o performanţă slabă a încasărilor bugetare, iar deficitul de numai 0,28% din PIB este rezultatul scăderii cheltuielilor bugetare, cu 4% faţă de perioada similară a anului trecut, inclusiv cele pe investiţii publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Misiunea FMI va veni pe 2 iunie la Bucureşti pentru a treia evaluare a acordului, cu discuţii pe CAS

     Misiunea va analiza în principal execuţia bugetară din primele cinci luni ale anului, precum şi perspectivele privind creşterea economică şi încasările la bugetul de stat.

    La finele lunii martie, Consiliul Director al FMI a aprobat prima şi a doua evaluare a acordului preventiv încheiat anul trecut cu România, punând la dispoziţia statului două tranşe cumulând 436,3 milioane de euro (389,4 milioane DST).

    Suma totală disponibilă României prin acordul de împrumut a urcat astfel la 654,4 milioane de euro (584,1 milioane DST), a anunţat FMI printr-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un diplomat egiptean la Bucureşti: “România este o mică Brazilie”

    „Este important să  diversificaţi furnizorii şi să vă uitaţi în afara ţărilor din UE, pot fi cumpărate diverse lucruri din alte ţări cu aceleaşi specificaţii şi cu preţuri mai mici”  a explicat Abdelrahman Raouf, ministru plenipotenţiar în economie şi relaţii comerciale al Ambasadei Egiptului la Bucureşti. Numit de circa nouă luni în această funcţie, Raouf are misiunea clară de a reduce deficitul comercial dintre cele două ţări, iar principala strategie în acest sens este creşterea competitivităţii egiptene faţă de ţările vestice importatoare în România.  

    Deficitul comercial pe care Egiptul îl înregistrează cu ţara noastră a ajuns la 410 milioane de euro, după ce firmele româneşti au exportat anul trecut 461 milioane de euro către această piaţă şi au importat 51 de milioane de euro.  

    Principalele produse considerate de Raouf cu potenţial de export în România sunt îngrăşămintele chimice, produsele farmaceutice şi echipamentul medical, cosmeticele, materialele de construcţii, cablurile electrice, citricele sau mirodeniile. Structura importurilor din Egipt în prezent este dominată de produse chimice (49%), mâncare şi animalele vii(18,4%), produsele manufacturate (12%). Iar în ce priveşte exporturile către Egipt, în top se află se află mâncarea şi animalele vii (68%), materialele neprelucrate necomestibile (18,5%), maşinile şi echipamentul  de transport (3,8%).

    „Importurile noastre din România în 2013 comparativ cu anul anterior au crescut cu 35%, carnea fiind principalul element importat”.  Majoritatea exportatorilor sunt însă companiile multinaţionale, iar unul dintre obiectivele lui Raouf este creşterea prezenţei antreprenorilor pentru piaţa egipteană.  

    În plus, Raouf vede un potenţial pentru România în transformarea Egiptului într-un hub pentru Africa şi ţările arabe: „se pot crea facilităţi de producţie în Egipt, iar apoi puteţi să exportaţi în Africa datorită free trade agreement-ului existent”. În plus, „nu ştiţi cum să faceţi afaceri cu Africa, cu ţările arabe, noi ştim mai bine decât oricine”.  

    Raouf şi-a început cariera ca jurnalist economic, iar în 1989 a obţinut o funcţie în cadrul Ambasadei Egiptului din Brazilia. Şi-a continuat cariera diplomatică în Abu Dhabi, iar de nouă luni se confruntă cu provocările relaţiilor comerciale dintre România şi Egipt.

    La primul contact cu ţara noastră, a observat că aceasta se aseamănă cu una dintre ţările sale preferate: „Când am venit aici, mi s-a spus că Bucureştiul este un mic Paris, dar, în timp ce îmi conduceam maşina şi mergeam prin ţară mi-am spus „România este de fapt o mică Brazilie”. Pentru a înţelege mentalitatea oamenilor de afaceri de aici, el a făcut deja numeroase călătorii în afara Capitalei: „România nu este Bucureşti. Bucureştiul este un oraş cosmpolit şi arată ca orice alt oraş în care am fost, prin urmare, modalitatea de a înţelege societatea şi mentalitatea oamenilor de afaceri este să mergi în afara Capitalei, să vorbeşti cu comunitatea de business, să gândeşti cum gândesc ei şi să descoperi oportunităţile de ambele părţi”.

  • Şefa finanţărilor de la Banca Mondială explică de ce nu resimte mediul de afaceri creşterea economică

    Anul trecut economia locală a înregistrat un salt de 3,5%, luând prin surprindere pe toată lumea. Iar pentru 2014 unii analişti anticipează o performanţă comparabilă. Ana Maria Mihăescu se arată încrezătoare că ratele de creştere ale economiei îşi vor continua trendul în perioada 2014-2018. Pe acest fond este de aşteptat o evoluţie pozitivă a volumului creditării, care poate influenţa ca pondere creditele neperformante, ce au crescut ca procent în ultimii ani din cauza ritmului foarte lent al creditării, ajustat de rambursări semnificative.

    Cariera Anei Maria Mihăescu a început în domeniul asigurărilor şi a continuat în anii ‘90 în sectorul bancar, unde a urcat treptele ierarhiei până pe poziţii de top management. După o scurtă perioadă petrecută la BRD, Ana Maria Mihăescu a ajuns să realizeze un mecanism integrat al promovării exporturilor prin crearea Eximbank. „Am participat în acest proces de la început şi în 1997, când am părăsit banca, eram preşedintele acestui organism, extrem de important pentru orice infrastructură financiară„, povesteşte Mihăescu. De 16 ani conduce misiunea International Finance Corporation (IFC) în România, o entitate care face parte din grupul Băncii Mondiale şi este cel mai mare finanţator al sectorului privat în ţările emergente. Din 2011 a fost promovată, ajungând să decidă soarta proiectelor IFC din şapte ţări europene.

    ANA MARIA MIHĂESCU ŞI-A ÎMPĂRŢIT TOT TIMPUL VIAŢA ÎNTRE CARIERĂ ŞI FAMILIE. ÎN ULTIMII TREI ANI CARIERA I-A CERUT SĂ-ŞI ÎMPARTĂ TIMPUL ÎNTRE ROMÂNIA, BULGARIA, CEHIA, UNGARIA, MOLDOVA, POLONIA ŞI SLOVACIA, COORDONÂND BIROURILE IFC DIN ACESTE ŢĂRI.

    Dar familia a continuat să ocupe o poziţie privilegiată. După o carieră de mai mult de trei decenii în sectorul financiar, cel mai mare succes nu are legătură nici cu băncile, nici cu finanţările acordate de IFC pentru susţinerea economiilor emergente. Ana Maria Mihăescu spune că cel mai mare succes este fiul ei de 14 ani, Theodor. De-a lungul timpului, Mihăescu s-a implicat şi în proiecte sociale. Timp de patru ani a fost preşedinte al organizaţiei Salvaţi Copiii, iar acum lucrează la proiecte de promovare a unor pictori moldoveni şi a altor tinere talente din România. Face asta deoarece a fost impresionată de unul dintre discursurile lui Dalai Lama, care susţinea că nu ne mai trebuie oameni de succes, pentru că avem deja prea mulţi, ci ne trebuie oameni cărora să le pese.

    Consideră că viaţa a fost extrem de generoasă cu ea şi spune că a participat la procese complexe variate. În 1998, când a ajuns şefa misiunii IFC în România, susţine că a avut proiecte variate „first of„, inclusiv promovarea societăţilor româneşti pentru a deveni jucători regionali. Iar în perioada recentă a fost preocupată şi de consolidarea pieţei de capital. Din 2006 Ana Maria Mihăescu a preluat portofoliul IFC din Republica Moldova, pentru ca în 2011 să fie numită la cârma birourilor IFC din alte cinci ţări (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia). Iar România continuă să fie liderul acestui grup, cu cel mai mare număr de proiecte ale IFC. În ceea ce priveşte expunerile IFC în regiunea din care facem parte – Europa şi Asia Centrală – Turcia, Rusia şi Ucraina ocupă primele trei poziţii, iar România se situează pe locul cinci, la mică distanţă de Serbia.

    „Acum trei ani, sfera mea de coordonare a activităţilor IFC s-a lărgit de la două la şapte ţări. Dintre acestea, pot spune că programul cu cel mai mare număr de proiecte este în continuare cel din România. Diversitatea proiectelor şi nevoile mediului privat ne-au permis să structurăm proiecte în cadrul diferitelor programe globale lansate de IFC drept Crisis Response Initiatives. Mă refer aici la programul Global Trade Finance, Distressed Assets, iar în curând proiecte finanţate de IFC Capitalization Fund (Fondul Subordonat administrat de IFC prin Asset Management Fund)„, spune Ana Maria Mihăescu.

    România a devenit membră a International Finance Corporation – divizia de investiţii a Băncii Mondiale – în 1990. De atunci, totalul investiţiilor IFC în România a depăşit 2 miliarde de dolari (inclusiv împrumuturi sindicalizate). Rolul IFC este să dezvolte sectorul privat în economiile în curs de dezvoltare. În cele aproape şase decenii de la înfiinţare, IFC a devenit cel mai mare investitor multilateral din lume în companiile private de pe pieţele emergente. Rolul instituţiilor financiare internaţionale a crescut în contextul crizei financiare şi economice mondiale.

    Dar seiful diviziei de investiţii a Băncii Mondiale nu se deschide pentru orice proiect. Finanţările IFC vizează cu prioritate sectoarele care pot avea un impact benefic la nivelul economiei. Totodată, IFC nu se implică în proiecte mici, pentru că nu doreşte să intre în competiţie cu băncile, ci completează ceea ce poate oferi sistemul bancar, după cum a susţinut Mihăescu.

  • Băsescu, APEL la preşedintele Rusiei: Putin să utilizeze toată autoritatea sa pentru a permite buna funcţionare a Misiunii OSCE

     Potrivit unui comunicat al Preşedinţiei, şeful statului român a luat act cu preocupare de acţiunile separatiştilor pro-ruşi din localitatea Slaviansk (Ucraina), care au reţinut opt observatori occidentali membri ai Misiunii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) la Slavyansk, în ziua de 25 aprilie.

    “Acţiunea de reţinere a reprezentanţilor din cadrul Misiunii OSCE chemaţi să monitorizeze situaţia din estul Ucrainei este un atac direct la eforturile internaţionale de detensionare a situaţiei şi un gest ilegal din partea unor forţe paramilitare ilegitime. Tendinţa de negociere a eliberării membrilor misiunii, care au statut diplomatic, de către răpitori, contra unor infractori deţinuţi de autorităţile legale ale unui stat, are elementele unei luări de ostatici şi a acţiunilor unui grup terorist”, se arată într-un comunicat al Preşedinţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro