„Vă anunţ că mă retrag definitiv şi pentru totdeauna din cursa prezidenţială. (…) Declar misiunea imposibilă, aşa că mă retrag!”, anunţă Avram Iancu, pe blogul său.
Avram Iancu nu a reuşit să strângă cele 200.000 de semnături necesare pentru a putea intra în cursa electorală.
În campania de strângere de semnături, Avram Iancu a fost ajutat de 27 de persoane din ţară şi 4 români din diaspora.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Corina Anghel este training manager South-East Europe în cadrul companiei Avon, funcţie din care este responsabilă de construirea şi coordonarea strategiei de dezvoltare a aproximativ 200.000 de reprezentanţi şi lideri Avon din România, Moldova, Bulgaria, Albania şi Macedonia, având în subordine 11 oameni.
„Am primit prima ofertă de job de la o firmă de consultanţă în HR, pe vremea când oamenii din jur îmi spuneau că ai nevoie de experienţă înainte de a lucra într-o astfel de firmă. Din fericire, primul meu şef nu a crezut la fel şi m-a şi provocat să coordonez un proiect pe fonduri europene de 4 milioane de lei. Apoi primul meu şef din Avon m-a învestit cu aceeaşi încredere, recrutând o tânără de 25 de ani să coordoneze o echipă formată din oameni cu mult mai multă experienţă decât ea”, povesteşte Corina Anghel.
Cel mai dificil moment din parcursul în cadrul Avon a venit atunci când, din cauza strategiei globale a organizaţiei, a pierdut un headcount şi a trebuit să reorganizeze munca, ce a presupus şi deplasări pe arii geografice destul de mari, fără vreo compensare suplimentară. Potrivit Corinei Anghel, printre reuşitele sale profesionale se numără prima sa strategie la Avon, care a ajutat la creşterea cu 20% a numărului de participanţi la care a putut ajunge, câştigarea unui hackathon de inovaţie şi apoi organizarea lui cu rezultate în business, ce au ajuns să fie promovate apoi chiar de CEO, ca model, dar şi echipa pe care o conduce. Absolventă a Facultăţii de Management Economic a ASE şi a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii din Bucureşti, Corina Anghel deţine şi o diplomă de master în antropologie şi a studiat un semestru în Italia, fiind plecată de mai multe ori, în diverse ţări, pentru cursuri de perfecţionare.
Evenimentul a avut loc la Universitatea Politehnica Bucureşti, pe Esplanada Bibliotecii Centrale, cu participarea reprezentanţilor din partea Guvernului României, corpului diplomatic, mediului academic şi de cercetare, industriei române şi societăţii civile.
Au luat cuvântul prof. univ. dr. ing Mihnea Costoiu, rector al Universităţii Politehnica Bucureşti, dr. fiz. Marius-Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), Merry Miller, consilier pentru Afaceri Publice la Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, dr. ing. Dumitru-Dorin Prunariu, singurul român care a mers în cosmos, şi conf. dr. ing. Octavian Thor Pleter, decan al Facultăţii de Inginerie Aerospaţială, UPB.
După alocuţiuni, a fost dezvelită placa aniversară care îi înfăţişează pe cei trei membri ai echipajului misiunii Apollo 11: comandantul Neil Armstrong, Edwin Aldrin, pilot al modului lunar, şi Michael Collins, care a rămas în modulul de comandă, pe orbita lunară. Placa va rămâne expusă în campusul UPB, lângă Esplanada Bibliotecii Centrale.
Pe 20 iulie 1969, Neil Armstrong devenea primul om care a păşit pe Lună, la patru zile de la lansarea misiunii Apollo 11 de la Centrul Spaţial Kennedy din SUA. Modul lunar a aselenizat la ora 20.17.40 UTC, în zona numită Mare Tranquillitatis. Neil Armstrong a coborât pe suprafaţa lunară şase ore şi jumătate mai târziu, sub privirile a aproximativ 600 de milioane de telespectatori de pe tot cuprinsul globului. A rostit apoi probabil una dintre cele mai cunoscute fraze din istorie: “Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire”. Edwin (Buzz) Aldrin a devenit, după câteva minute, cel de-al doilea om care a păşit pe Lună.
Până în zilele noastre, pe Lună au fost doar 12 astronauţi, cel mai recent în anul 1972. Programul Artemis, coordonat de NASA în colaborare cu o serie de parteneri internaţionali, printre care şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA), din care România face parte ca Stat Membru, îşi propune să schimbe acest lucru până în 2024. Aceasta este data planificată pentru aselenizarea Artemis 3, care va avea printre membrii echipajului şi prima femeie ce va păşi pe satelitul natural al Pământului. Programul Artemis îşi propune, de asemenea, să deschidă calea unei prezenţe umane pe termen lung pe Lună şi posibilitatea de exploatare comercială a acesteia, inclusiv prin zboruri private.
În acest context, România ar putea fi unul dintre partenerii importanţi ai efortului internaţional de explorare paşnică a spaţiului, contribuţia sa fiind deja una semnificativă. Din 2014, România este unul dintre membrii europeni implicaţi în programul Staţiei Spaţiale Internaţionale, împreună cu parteneri precum Statele Unite, Canada, Rusia şi Japonia. Una dintre specializările de nişă ale României este lansarea de nano-sateliţi în formaţie de pe ISS, o zonă care va deveni din ce în ce mai importantă din punct de vedere comercial, datorită numeroaselor sale aplicaţii terestre şi spaţiale.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
Sonda Chandrayaan-2, construită de Indian Space Research Organisation (ISRO), va fi lansată pe 22 iulie, la ora 09.13 GMT, a anunţat agenţia.
O primă tentativă de lansare a misiunii a avut loc pe 15 iulie, dar oficialii indieni au anulat evenimentul din cauza unor “probleme tehnice”.
Chandrayaan-2 este cea mai sofisticată misiune realizată până în prezent de ISRO. Dacă va avea succes, India va deveni a patra ţară, după SUA, Rusia şi China, care plasează un rover pe suprafaţa Lunii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
„Societatea românească asistă, din ce în ce mai des şi fără a putea reacţiona, la exacerbarea fenomenului infracţional reprezentat atât de incidente de mai mică amploare, cât mai ales de recrudescenţa violenţelor greu de imaginat şi mai grav urmate de final tragic. Ce este şi mai grav este faptul că reprezentanţi ai forţelor statului chemaţi să păstreze ordinea şi siguranţa cetăţenilor nu numai că sunt trataţi cu o lipsă de respect şi fără nicio teamă de rigorile legii, ci devin victime ale infractorilor, uneori chiar plătind cu viaţa atunci când acţionează tocmai pentru apărarea valorilor umane şi morale.
Societatea românească nu aprobă astfel de comportamente infracţionale şi se manifestă în sensul în care oamenii legii, poliţiştii sau jandarmii, să poată să-şi exercite meseria în mod corespunzător. Trebuie stopată această stare de fapt negativă. Infractorii deosebit de periculoşi, care ar intenţiona să ucidă un poliţist sau un jandarm aflat în „exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii” trebuie să fie conştienţi că o astfel de faptă reprobabilă va fi pedepsită cu detenţiune pe viaţă”, îşi argumentează Florin Roman demersul legislativ.
Solicitarea de suplimentare a bugetului făcută de preşedintele Donald Trump şi anunţată de acesta pe contul său de pe platforma de micro-blogging Twitter vine la aproape două luni după ce vicepreşedintele Mike Pence a anunţat că NASA trebuie să urgenteze planurile pentru misiunile cu echipaj uman pe Lună, astfel încât americanii să se întoarcă pe satelitul natural al Terrei în maximum cinci ani, respectiv în 2024.
Bugetul NASA pentru 2020 ar ajunge astfel la 22,6 miliarde de dolari.
Potrivit unor planuri iniţiale, prima misiune cu echipaj uman pe Lună nu putea fi realizată de NASA mai devreme de anul 2028, a spus Mike Pence în urmă cu două luni, în timp ce pentru 2024 fusese anunţată plasarea unei staţii – Lunar Gateway – pe orbita satelitului.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Costumul a trecut printr-o meticuloasă restaurare pentru care muzeul a organizat o campanie pe site-ul de crowdfunding Kickstarter, adunând peste 700.000 de dolari, suma permiţând şi construirea unei vitrine speciale care să protejeze exponatul fragil. Evenimentul dedicat aselenizării va avea loc între 16 şi 20 iulie, după care costumul va putea fi văzut din nou din 2022, într-o expoziţie intitulată „Destination Moon”.
Motivaţie
Empowering Women este un proiect care adresează probleme de natură socială, iar scopul său este de a susţine misiunea Stop Hunger asumată la nivel global: de a lupta împotriva foametei şi de a susţine femeile din comunităţi rurale slab dezvoltate. Empowering Women a fost lansat în februarie 2017, în parteneriat cu World Vision România, iar scopul proiectului este de a crea un mecanism de susţinere a femeilor din grupuri vulnerabile (mame singure, fără un loc de muncă, cu mai mulţi copii) din comunităţile Mihăeşti (jud. Vâlcea) şi Predeşti (jud. Dolj).
Descrierea proiectului
Sodexo Pass România face parte din grupul Sodexo. La nivel global, Sodexo susţine diverse ONG-uri şi iniţiative sub umbrela Stop Hunger, o organizaţie fondată în urmă cu 20 de ani de către angajaţii Sodexo din SUA, care îşi asumă misiunea de a lupta împotriva malnutriţiei şi a foametei. Această misiune este asumată şi susţinută şi de către Sodexo România încă din 2008, când au fost iniţiate diverse proiecte cu acest scop, au fost susţinute ONG-uri cu misiuni similare, proiectul Empowering Women fiind doar un exemplu.
Soluţia propusă de acest proiect a fost de a investi în educaţia femeilor din comunitate şi de a dezvolta două cooperative agricole, care să asigure locuri de muncă şi un venit stabil pentru persoanele implicate în proiect.
Proiectul este structurat în trei părţi: predarea unor cursuri cu noţiuni de bază de antreprenoriat; dezvoltarea a două cooperative agricole (şi crearea unor locuri de muncă pentru femeile implicate în cadrul cooperativelor); coordonarea activităţii de marketing şi susţinerea dezvoltării cooperativelor pe termen lung, dar şi dezvoltarea strategiei de vânzare şi a organizării activităţilor curente.
În acest context, agricultura devine, dincolo de o ocupaţie specifică locuitorilor din mediul rural, o sursă de venit şi un pretext de colaborare. Beneficiul pe care îl au femeile incluse în proiect este că pot realiza un venit propriu, contribuind la ameliorarea situaţiei financiare a familiei. În cadrul cooperativelor, femeile cultivă legume şi fructe, care după recoltare sunt conservate şi procesate sub formă de zacuscă, gemuri sau sosuri. Acestea sunt vândute sub brandul „Dar de gospodar“ prin intermediul unor parteneri şi la diverse târguri de profil. În plus, în anul 2019 va fi lansată o platformă online dedicată, ce urmează să fie folosită pentru a vinde produsele.
Valoarea totală a proiectului este de peste 300.000 de euro, pentru cei trei ani de implementare a celor două cooperative agricole din Mihăeşti şi Predeşti. Proiectul va fi susţinut încă un an cu finanţare, în 2019, urmând ca din 2020 cele două cooperative să îşi continue misiunea pe cont propriu.
Rezultate
La cursurile cu noţiuni de bază de educaţie financiară şi antreprenoriat au participat 30 de persoane din grupul ţintă. Femeile implicate au urmat, de asemenea, cursuri de specialitate (bucătar, lucrător bucătărie etc.) şi au fost demarate demersurile pentru obţinerea avizelor necesare. La finalul lui 2018, după primii doi ani de proiect, cele două cooperative agricole – AgroAlim Mihăeşti şi AgroAlim Predeşti – funcţionau şi aveau 12 angajate. La Mihăeşti există un spaţiu renovat, o minifabrică, unde au început să fie produse borcane cu zacuscă şi sosuri de ardei; ulterior, acestea au fost vândute prin intermediul unor parteneri ai Sodexo şi World Vision.
La Predeşti, în solariul construit, au fost cultivate sute de kilograme de roşii, care au fost vândute în pieţe dar şi către cooperativa din Mihăeşti, pentru a fi folosite la procesare. World Vision şi-a propus ca în anul 2019 să implementeze un sistem sustenabil de vânzare şi de lucru, care să producă venituri şi să implice 16 femei din cele două comunităţi, care să beneficieze de locuri stabile de muncă.
Cifră de afaceri netă în anul 2017
104,3 mil. lei
Număr de angajaţi
250
Valoarea investiţiei
300.000 euro
Intervalul de implementare a proiectului
2017-2019
NASA ar putea anunţa, în decursul acestei săptămâni, dacă va decide să renunţe la planul de utilizare a unei noi rachete din seria Space Launch System şi să folosească vehicule comerciale de lansare. Agenţia spaţială a contractat Boeing în anul 2012, pentru o colaborare în cadrul căreia compania ar construi componentele principale ale SLS.
Administratorul NASA, Jim Bridenstine, a făcut un anunţ uimitor în timpul audierii Senatului, din 13 martie, conform căruia agenţia spaţială va analiza opţiunile achiziţionării unor rachete realizate de SpaceX şi United Launch Alliance. Această consideraţie a fost necesară, a spus el, deoarece SLS se confruntă cu noi amânări care ameninţă planurile de lansare a navei spaţiale Orion, în zborul de testare în jurul Lunii, programat pentru jumătatea anului 2020.
A fost pentru prima dată când un oficial a sugerat, în mod public, că rachetele deja existente ar putea îndeplini acest gen de scopuri. Presa a încurajat criticii care susţin că NASA nu are nevoie să cheltuiască miliarde pentru SLS, pentru a-şi atinge multe dintre obiectivele sale.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro