BusinessMagazin

Tag: Merkel

  • Merkel: Euroobligaţiunile sunt o idee absolut greşită. Nu vom reuşi prin colectivizarea datoriilor

    “Trebuie, şi aceasta este o lecţie, să ne îndepărtăm de o uniune a datoriilor şi să mergem către o uniune sustenabilă, a stabilităţii. Nu va fi uşor, dar este cea mai bună variantă. Nu se poate întâmpla peste noapte, printr-un fel de soluţie singulară, de tip big bang. Se poate ajunge acolo doar printr-un proces controlat, pas cu pas. Euroobligaţiunile sunt o idee absolut greşită. Pentru a ajunge la dobânzi comune, este nevoie de niveluri similare de competitivitate, situaţii bugetare similare. Nu vom reuşi prin colectivizarea datoriilor”, a declarat Merkel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angela Merkel, din nou cea mai puternică femeie din lume

    Aceasta este pentru a patra oară în ultimii cinci ani când Angela Merkel ocupă prima poziţie în acest clasament anual , dominat de femei de afaceri şi de americance. În 2010, ea a fost “detronată” de Michelle Obama, prima doamnă a Statelor Unite ale Americii. Cele mai puternice 100 de femei din lume, potrivit Forbes, se ocupă de politică, afaceri, organizaţii de caritate sau lucrează în mass-media. În top 100 se regăsesc însă şi artiste, precum excentrica Lady Gaga, care, la vârsta de 25 de ani, este cea mai tânără dintre femeile incluse în această listă şi ocupă poziţia a 11-a.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Merkel, despre obligaţiunile euro: Politicienii nu trebuie să permită pieţelor financiare să dicteze

    Crearea obligaţiunilor comune ale zonei euro ar necesita modificări ale Tratatului Uniunii Europene care ar avea nevoie de câţiva ani pentru a fi implementate şi ar putea încălca constituţia Germaniei, a afirmat Merkel într-un interviu acordat televiziunii ZDF, potrivit Bloomberg. Cancelarul german a arătat că o astfel de măsură ar putea fi adoptată “în viitorul îndepărtat”, însă introducerea unor obligaţiuni ale zonei euro în această perioadă ar submina şi mai mult stabilitatea economică, astfel că “nu reprezintă un răspuns în prezent”. “În acest moment ne aflăm într-o criză dramatică, iar obligaţiunile euro sunt exact răspunsul greşit. Ne-ar conduce către o uniune a datoriilor, nu o uniune a stabilităţii. Fiecare ţară trebuie să ia propriile măsuri pentru a-şi reduce datoriile”, a declarat Merkel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sarkozy şi Merkel vor suspendarea fondurilor structurale pentru statele care nu îşi reduc deficitele

    “În viitor, plăţile din fonduri structurale şi de coeziune trebuie să fie suspendate pentru ţările din zona euro care nu se conformează recomandărilor primite în procedurile pentru deficite excesive”, au scris Merkel şi Sarkozy într-o scrisoare adresată preşedintelui Uniunii Europene, Herman Van Rompuy. Ei susţin că aceste schimbări trebuie integrate în noile reglementări referitoare la fondurile structurale şi de coeziune care vor fi propuse pentru viitorul plan financiar multianual care va intra în vigoare în 2014.

    Trei fonduri, în valoare totală de 347,4 miliarde de euro, pentru perioada 2007-2013, permit UE să acorde ajutoare financiare destinate programelor multianuale de dezvoltare regională, negociate între regiuni, ţările membre şi Comisia Europeană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Costurile asigurării datoriilor ţărilor şi firmelor europene au urcat după reuniunea Sarkozy-Merkel

    Cei doi oficiali au declarat că o coordonare economică mai bună şi înăsprirea disciplinei fiscale ar ajuta la redobândirea încrederii investitorilor, dar au afirmat că este prea devreme pentru a introduce obligaţiuni comune ale zonei euro.

    Rezultatul întâlnirii nu a fost o surpriză, chiar dacă o parte a analiştilor aşteptau o reacţie mai puternică a celor doi politicieni la recenta escaladare a crizei datoriilor suverane. “Orice pas mai aproape de o uniune fiscală este binevenit. Dar ceea ce s-a propus marţi a fost doar un pas mic”, a spus Tobias Blattner, analist la Daiwa Capital Markets.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Merkel şi Sarkozy vor o taxă pe tranzacţiile financiare şi un guvern al zonei euro

    “Miniştrii de Finanţe din Germania şi Franţa vor propune instituţiilor europene, în septembrie, introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare”, a declarat Sarkozy într-o conferinţă de presă la sfârşitul întâlnirii cu Merkel.

    Cei doi lideri propun totodată crearea “unui veritabil guvern al zonei euro”, care să fie condus, pentru un mandat de doi ani şi jumătate, de actualul preşedinte al Uniunii Europene, Herman Van Rompuy.

    După discuţiile de la Paris, Sarkozy a arătat că propune, împreună cu Merkel, ca toate cele 17 state membre ale zonei euro să se angajeze să îşi echilibreze finanţele şi să includă în Constituţii acest obiectiv până în vara anului viitor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia primeste un nou pachet de salvare de la UE si creditorii privati, in valoare de 159 mld. euro

    Creditorii privati vor avea de optat, potrivit Institutului
    International de Finante (IIF), intre trei formule de preschimbare
    a obligatiunilor elene din portofoliu care ajung la scadenta pana
    la finele lui 2019 cu altele noi (cu scadente noi, de 15 sau 30 de
    ani) si un plan de rostogolire a obligatiunilor detinute, cu durate
    si dobanzi diferite. In medie, investitorii privati isi vor asuma o
    pierdere de 21% din valoarea actuala a detinerilor de obligatiuni
    elene.

    IIF, cea mai mare asociatie de banci si institutii financiare
    din lume, estimeaza ca daca pana la 90% dintre detinatorii de
    obligatiuni elene se vor implica in acest program, atunci
    contributia lor va ajunge la 54 de miliarde de euro pana in 2014 si
    la 135 de miliarde pana in 2020. IIF, care a condus negocierile cu
    creditorii privati, a obtinut deja acordul a 30 dintre principalii
    detinatori de obligatiuni elene, intre care BNP Paribas, Societe
    Generale, Deutsche Bank si compania de asigurari Allianz.

    Vezi aici cine sunt principalii creditori
    privati ai Greciei (GALERIE FOTO)

    Acordul, noteaza Financial Times, este o victorie pentru cancelarul
    german Angela Merkel, pentru ca termenii lui corespund cu
    propunerea germana de rezolvare a crizei, insa aproape sigur va
    duce la declararea – chiar daca temporara – a primului caz de
    incapacitate de plata selectiva din zona euro, avand in vedere
    amenintarea agentiilor de rating ca vor taxa ca atare orice
    implicare a sectorului privat (bancile, fondurile de investitii si
    ceilalti creditori privati ai Greciei) in forma aprobata de noul
    acord.

    In cazul preschimbarii obligatiunilor, operatiunea va avea loc
    in urmatoarele luni, iar dobanzile vor porni de la 4% pe an si vor
    putea ajunge la 5,5% in urmatorii zece ani, daca valoarea
    obligatiunilor ramane neschimbata, iar daca valoarea titlurilor noi
    va fi redusa cu 20%, investitorii vor putea cere in compensatie
    dobanzi intre 5,9% si 6,8%. Acordul va fi conditionat de
    angajamentul Greciei de a reinvesti o parte din contravaloarea
    noilor obligatiuni sau a celor rostogolite in obligatiuni ale zonei
    euro cu rating AAA, care vor servi drept garantii contra
    incapacitatii de plata.

    Din totalul pachetului de salvare, 109 miliarde de euro vor fi
    furnizate de statele europene, prin intermediul Fondului European
    pentru Stabilitate Economica (EFSF), si de FMI. “Chemam FMI sa
    continue sa contribuie la finantarea noului program pentru Grecia”,
    se arata in declaratia comuna a sefilor de state si guverne din
    zona euro.

    Christine Lagarde, directorul general al FMI, a emis o
    declaratie de raspuns in care saluta deciziile liderilor europeni
    si asigura ca “in conditiile aplicarii programului de catre Grecia
    si ale hotararii statelor membre de a sustine Grecia, FMI va
    continua sa se implice, in concordanta cu politicile Fondului si
    conditionat de aprobarea consiliului sau de conducere”.

    UN FOND MONETAR EUROPEAN

    La reuniunea de la Bruxelles consacrata crizei datoriilor din zona
    euro, liderii au aprobat, de asemenea, reducerea cu 1-2% a
    dobanzilor pentru pachetele de salvare acordate pana acum Greciei,
    Irlandei si Portugaliei, pana la 3,5%, si marirea scadentelor de
    rambursare de la 7 ani si jumatate la 15-30 de ani.

    In plus, liderii au extins functionalitatea Fondului European
    pentru Stabilitate Economica (EFSF), in valoare de 440 de miliarde
    de euro, care va putea fi folosit si pentru creditarea unor tari
    care nu se afla in situatia de a fi salvate, respectiv pentru
    imprumuturi preventive (stil FMI), precum si pentru recapitalizarea
    oricarei banci cu probleme din zona euro. EFSF va putea si sa
    cumpere obligatiuni de pe pietele secundare “in conditii
    exceptionale”, supuse aprobarii Bancii Centrale Europene.

    Presedintele francez Nicolas Sarkozy a apreciat ca noile atributii
    ale EFSF transforma acest instrument intr-un “Fond Monetar
    European”. El a apreciat ca acordul privind Grecia va reduce
    ponderea in PIB a datoriei publice elene cu 24%.

    In plus, dar nu in cele din urma, liderii europeni au convenit
    asupra necesitatii unui “Plan Marshall” pentru Grecia, cu
    implicarea tarilor europene si a institutiilor europene prin
    investitii in economia elena.

    Acordul privind EFSF si noul imprumut pentru Grecia au fost
    incheiate dupa ce Sarkozy a renuntat la propunerea lui privind
    instituirea unei taxe de 10 de miliarde de euro anual, timp de
    cinci ani, pe activele bancilor din zona euro, cu scopul de a
    finanta al doilea pachet de salvare pentru Grecia.

  • Prioritatea nr.1: salvati-i pe creditorii Greciei!

    Agentiile de rating au repetat ca ar sanctiona solutia
    franco-germana cu decretarea incapacitatii selective de plata a
    Greciei. In schimb, solutia propusa de BCE si FMI evita acest risc,
    propunand Atenei sa rascumpere la preturile reduse de acum o parte
    din datorie, apeland pentru finantarea operatiunii la Fondul
    European pentru Stabilitate Financiara (EFSF).

    Riscul ar fi insa ca o astfel de solutie sa fie fortata de piete si
    in cazul Portugaliei sau al Irlandei, ceea ce ar insemna ca
    fondurile EFSF ar trebui sa fie suplimentate – evident, pe banii
    contribuabililor europeni. In plus, Germania a ridicat obiectia ca,
    desi obligatiunile grecesti si-au pierdut din valoare si deci Atena
    le-ar putea cumpara mai ieftin, anuntul ca aceasta este solutia
    aleasa de UE si FMI le-ar putea scumpi brusc, tocmai pentru ca
    investitorii nu vor sa vanda in pierdere.

    Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din
    Europa (GALERIE FOTO)

    Conform unor oficiali ai FMI citati de Dow Jones, usurarea
    serviciului datoriei grecesti este o prioritate pentru Fond, in
    contextul discutiilor despre viitorul pachet de creditare pentru
    Grecia, la care ar trebui sa contribuie UE si FMI (si la care ar fi
    trebuit sa contribuie si creditorii privati ai Greciei, adica
    marile banci europene, daca agentiile de rating nu s-ar fi opus).
    FMI apreciaza ca Grecia are nevoie de 104 de miliarde de dolari,
    suma separata de cele 110 miliarde reprezentand creditul UE-FMI
    aprobat in mai 2010.

    Liderii de state si de guverne ai zonei euro se vor reuni la
    Bruxelles joi, 21 iulie, avand pe ordinea de zi planul de actiune
    pentru Grecia, a anuntat presedintele Consiliului European, Herman
    van Rompuy (foto). Initial, un summit al liderilor zonei euro
    fusese prevazut pentru 15 iulie, insa a fost amanat intrucat
    Germania s-a opus, stiind ca nu exista inca un plan coerent pentru
    asigurarea finantarii Greciei.

  • Germania renunta oficial la energia nucleara

    Un numar de 513 deputati a aprobat textul care prevede ca
    ultimul dintre cele 17 reactoare nucleare ale tarii sa fie oprit
    cel mai tarziu la 31 decembrie 2022. Alti 79 au votat impotriva,
    iar opt s-au abtinut.

    in 2000, cand se aflau la putere, social-democratii si Verzii au
    hotarat, deja, abandonarea energiei nucleare, dar calendarul lor a
    fost abandonat de cancelarul Angela Merkel, sub presiunea
    actiunilor de lobby din domeniul nuclear si in pofida unei opinii
    publice germane profund ostila energiei nucleare civile.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Germania schimba legea ca sa poata angaja ingineri si medici imigranti pe salarii mai mici

    Pana in prezent, aminteste AP, strainii puteau obtine o slujba
    in Germania numai daca salariul era de peste 66.000 de euro anual
    sau daca firma angajatoare putea dovedi ca nu poate face rost de
    angajati calificati din Germania sau din tarile UE.

    Acum, in functie de aprobarea parlamentului, plafonul de salariu ar
    putea fi coborat la 40.000 de euro, iar in loc ca fiecare imigrant
    sa prezinte dovezi detaliate ca are oferta de munca, se va
    introduce un sistem de puncte care ii va imparti pe solicitantii de
    loc de munca in functie de calificare, varsta si stapanirea limbii
    germane. Tinerii cu calificari bune si care vorbesc nemteste vor
    avea automat prioritate la punctaj.

    Expertii apreciaza ca sistemul de invatamant german nu produce
    suficienti absolventi cu calificari corespunzatoare si ca piata
    muncii s-ar putea confrunta pana in 2025 cu un deficit de 6,5
    milioane de specialisti. Sindicatele afirma insa ca ar aparea mai
    multi nemti dispusi sa se pregateasca pentru slujbele respective
    daca ele ar fi platite mai bine.

    “N-avem nevoie de oameni fara calificare. Avem si asa treaba cu
    instruirea propriilor nostri oameni fara calificare”, a spus Ursula
    von der Leyen, ministrul muncii.

    Daca s-ar schimba legea, scrie agentia de presa DPA, atunci firmele
    care se plang de birocratie si ca nu-si pot gasi angajati mai
    ieftini ar rezolva problema deficitului de mana de lucru
    calificata, inclusiv din afara UE, la nivelul muncilor mai
    neatractive si mai prost platite unde este totusi nevoie de studii
    universitare.

    Planul de schimbare a legislatiei a fost criticat de sindicate, pe
    motiv ca nu face decat sa faciliteze importul de forta de munca
    inalt calificata pe care firmele sa capete dreptul s-o plateasca
    prost.

    Firmele germane au inceput deja sa recruteze angajati din Spania,
    tara cu cel mai mare somaj din UE si unde exista un excedent
    considerabil de specialisti, iar acum vor incepe sa exploreze si
    piata muncii din tarile din afara UE.