BusinessMagazin

Tag: Actualitate

  • Internetul creste profitul postei

    Firmele care ofera servicii postale s-au temut ca aparitia internetului inseamna disparitia lor. Dar s-au lamurit curand ca se inselau.

     

    Internetul inseamna mult mai mult decat posta electronica. Inseamna cumparaturi online. In prezent, profiturile companiilor de servicii postale si ale celor de curierat rapid cresc vertiginos datorita Web-ului, observa revista The Economist.

     

    De exemplu, luna decembrie a anului trecut a fost pentru compania de curierat rapid FedEx cea mai aglomerata de pana acum, compania livrand aproape noua milioane de colete intr-o singura zi. In acelasi timp, in Statele Unite, retailerii online au stabilit si ei un record. In afara de biletele de calatorii, cumparaturile online au atras anul trecut in jur de 82 de miliarde de dolari, cu 24% mai mult ca in 2004, potrivit comScore Networks. Majoritatea hainelor, softurilor, jucariilor si produselor de gradinarit cumparate via internet au fost livrate prin intermediul firmelor de curierat.

     

    Outsourcing-ul are si el un cuvant important de spus in profitabilitatea curieratului. Tot mai multe produse sunt livrate din fabrica direct catre consumator. Anul trecut, intr-o dupa-amiaza dinaintea Craciunului, UPS – o alta mare companie de curierat rapid – a expediat un numar record de 225.000 de colete internationale prin intermediul hub-ului sau de transport aerian de marfa, situat pe aeroportul Cologne din Germania.

     

    „Internetul a avut un impact imens asupra afacerilor noastre“, declara David Abney, presedintele UPS la nivel international, facand referire la cele peste 14 milioane de pachete pe care firma le distribuie zilnic in toata lumea.

     

    Este interesant cum serviciile postale, considerate depasite in momentul aparitiei internetului, au reusit nu doar sa supravietuiasca, dar chiar sa faca profituri mai mari, ajutate de acesta. Un bun exemplu este serviciul postal american care, in patru ani de profituri, a reusit in sfarsit sa scape de datoria de 11 miliarde de dolari.

     

    Desi, urmarind previziunile pozitive, companiile de curierat continua sa investeasca sume importante in achizitionarea de echipament de zbor si nave maritime, piata nu e lipsita de obstacole. Pe 2 februarie, Amazon – cel mai mare retailer online – a anuntat o crestere a vanzarilor de 17%, dar in acelasi timp profiturile au scazut gratie taxelor mari de expediere.

     

    O alta amenintare o constituie retailerii „reali“, printre care si gigantul Wal-Mart, care isi creeaza propriile magazine pe internet. Clientii au astfel posibilitatea de a cumpara online si de a „ridica“ produsul din magazine, fara a mai plati taxele de expediere si fara a mai fi nevoiti sa stea acasa in asteptarea curierului.

  • Retailul e pe cai mari in Rusia

    Numarul miliardarilor rusi in dolari a crescut cu o treime anul trecut, ajungand la o cifra rotunda – 50. Pe lista apar, pentru prima oara, si nume din industria retailului, se arata intr-un raport publicat saptamana trecuta de revista ruseasca Finans. Tinand cont ca sectorul de retail continua trendul ascendent, anul viitor ar putea figura pe lista alti sapte afaceristi care activeaza in domeniu, crede Igor Terentiev, unul din autorii studiului.

     

    „Comertul din zona retailului, in forma sa civilizata, de-abia a inceput, iar investitorii sunt constienti de viitoarele cresteri“, spune Terentiev. Potrivit topului Forbes pentru 2004, publicat anul trecut, 30 din primii 100 de bogati ai Rusiei sunt miliardari in dolari, insa, potrivit revistei Finans, acestia au fost in numar de 39.

    Limitandu-ne doar la retail, primul loc ii revine lui Andrei Rogaciov, unul dintre fondatorii celui mai mare lant de supermarketuri din Rusia, Pitaiorocika, cu o avere estimata de Finans la 1,2 miliarde de dolari.

     

    O crestere semnificativa fata de anul trecut, cand veniturile personale ale lui Rogaciov insumau 300 de milioane de dolari. Rogaciov este urmat la mica distanta de producatorul de bere Rustam Tariko, cu o avere personala de 1,16 miliarde de dolari, si de Serghei Galitchi, fondatorul lantului de magazine de discount Magnit, ale carui finante personale se ridicau anul trecut la 1,05 miliarde de dolari. Numarul rusilor a caror avere depaseste un miliard de ruble (35 de milioane de dolari) a crescut in 2005 cu peste 50%, ajungand la 720 de persoane, dintre care 27 femei. Cresterea reflecta iesirea treptata a rusilor din economia neagra si gri, spune Chris Davies de la AVC Advisory.

  • America isi redistribuie diplomatii

    Sunt prea multi diplomati americani in Europa. Afirmatia apartine secretarului de stat american Condoleezza Rice si a fost facuta in cadrul unui discurs tinut la Universitatea Georgetown din Washington, pe tema problemelor diplomatice din secolul al XXI-lea, scrie revista italiana Panorama.

     

    „Trebuie sa incepem redistribuirea fortelor noastre diplomatice in lume. Actualul plasament nu mai reflecta realitatea: avem acelasi numar de functionari in Germania, care are 82 de milioane de locuitori, ca in India, o tara de zece ori mai mare, unde locuiesc peste un miliard de locuitori“, a explicat Condoleezza Rice.

     

    In urmatoarele luni vor fi transferati in India, China, Liban si Nigeria 100 de diplomati americani care, in prezent, ocupa functii in capitale europene. Treptat, prezenta diplomatilor americani va creste si in alte tari.

    Iar vizate nu vor fi doar capitalele, ci si alte orase importante, scrie Panorama. In acest moment, serviciul diplomatic american este deservit de 7.439 de functionari, angajati in 264 de misiuni diplomatice.

     

    Sunt nenumarate zone in lume unde diplomatia americana nu a ajuns inca (in jur de 200 de orase cu peste un milion de locuitori). Ca o comparatie, Italia are 5.377 de diplomati care ocupa 338 de sedii. Margherita Boniver, subsecretar in Ministerul de Externe italian, crede ca Italia ar trebui sa-si „consolideze prezenta fie in tarile care si-au sporit importanta economica, fie in state ca Afganistan care, datorita crizelor regionale, au devenit puncte de interes pentru actiunile diplomatice“.

  • Germania nu se dezice de Mahomed

    Cum era de asteptat, tensiunile iscate in ultima perioada intre lumea islamica si cea crestina au atins si comertul: tot mai multe produse provenind din tari europene sunt interzise in tarile arabe.

     

    Pentru ca este unul dintre principalii parteneri comerciali vest-europeni ai Orientului Mijlociu si mai ales ai Iranului, Germania are mult de pierdut pe plan economic daca relatiile dintre natiunile islamice si Occident se inrautatesc, scrie Deutsche Welle. „Iranul este cel mai important partener comercial al Germaniei in regiune“, spune Jens Nagel, expert in cadrul Federatiei Germane a Vanzarii En-gros si a Comertului Exterior.

     

    Exporturile Germaniei catre Iran s-au ridicat anul trecut la aproximativ 4,5 miliarde de euro, in timp ce comertul cu Siria si Liban a ajuns la valoarea de 450 de milioane de euro. Principalele arii de interes comercial au fost sectorul chimic si produsele industriale. Nu toti analistii sunt insa ingrijorati. In ciuda tensiunilor de natura religioasa, noul presedinte iranian Mahmoud Ahmadinejad are nevoie de Uniunea Europeana ca partener comercial, pentru a-si putea respecta promisiunea de a implementa reformele atat de necesare statului pe care acesta il conduce.

  • Consumul intern bate exportul

    In 2005, PIB-ul polonez a crescut cu 3,2% fata de 2004, ajungand la 967,7 miliarde de zloti (34 de miliarde de euro), dupa cum reiese din informatiile furnizate de Biroul pentru Statistici Centrale (GUS).

     

    Desi nu a reusit sa ajunga la cresterea din 2004, cand PIB a crescut cu 5,3%, evolutia PIB in 2005 a fost, potrivit Institutului Gdansk pentru Economiile Pietei (IBnGR), ca o „imagine in oglinda“ a lui 2004, atunci cand proximitatea aderarii la Uniunea Europeana a dus la accelerarea ritmului de crestere economica in prima jumatate a anului, dupa care, in urmatoarele sase luni, a urmat o scadere. In 2005, fenomenul s-a inversat.

     

    Potrivit datelor GUS, productia industriala a Poloniei a crescut anul trecut cu 3,8% fata de 2004, in timp ce sectorul constructiilor a crescut cu 5%, fiind cel mai dinamic domeniu din economia poloneza. In schimb, vanzarile din retail au inregistrat o usoara scadere – de 1% -, in timp ce serviciile de transport au crescut cu un procent.

     

    Conform IBnGR, principala forta de sustinere a economiei Poloniei in 2005 au constituit-o exporturile, care au crescut cu 4,9% (calculat la valoarea actuala a zlotului). In anul 2006 insa, potrivit prognozelor, valoarea exporturilor si cea a cererii interne se vor alinia.

     

    Potrivit calculelor IBnGR, in perioada 2006-2007 economia Poloniei va avea un ritm de crestere mai alert decat cel inregistrat  in 2005, iar PIB-ul ar putea creste cu 4,4% anul acesta si cu 4,9% in 2007.

     

    In fine, cererea interna ar putea creste in 2006 cu 4,1%, in timp ce exporturile vor ramane la acelasi nivel ca in 2005. Datorita cresterii consumului local, exporturile vor influenta in mai mica masura evolutia PIB, per ansamblu, conform institutului.

  • A nu se face diverse interpretari

    Prim-ministrul Calin Popescu-Tariceanu a cerut CSAT sa desecretizeze doua hotarari ale CSAT din 2002 si 2004, prin care era extinsa competenta SRI in privinta ascultarilor de telefoane si, respectiv, procurorii capatau dreptul de a emite mandate pentru ascultare.

     

    Desi era vorba de perioada vechii guvernari, fapt care ar fi oferit, in teorie, munitie proaspata pentru atac impotriva PSD pe un nou front, presedintele Basescu s-a opus cererii lui Tariceanu, motivand ca hotararile respective ale CSAT nu trebuie desecretizate, „pentru a nu se face diverse interpretari“. Traian Basescu a explicat ca prin desecretizare s-ar crea un precedent si a afirmat ca isi asuma raspunderea pentru mentinerea secretului, fiindca vrea sa protejeze CSAT ca institutie.

     

    Accentul in povestea cu desecretizarea a cazut insa inevitabil pe faptul ca omul cu propunerea a fost Tariceanu – or, orice interventie a lui Tariceanu intr-o asemenea chestiune e automat taxata drept o pledoarie in favoarea amicului sau Dinu Patriciu, unul din cei ale caror telefoane au fost ascultate in perioada 2003-2004.

  • Europa sociala?

    Din punct de vedere electoral, socialistii din Parlamentul European au toate motivele sa fie multumiti: sindicalistii care au protestat la Strasbourg impotriva Directivei Bolkestein de liberalizare a serviciilor pe ansamblul UE au plecat acasa multumiti ca politicienii de stanga le-au aparat interesele.

     

    Conform votului europarlamentarilor, statele comunitare isi vor pastra posibilitatea de a decide ce servicii intra sub incidenta liberalizarii si pentru care vor fi impuse restrictii la accesul furnizorilor din strainatate, iar principiul tarii de origine, prezent in forma initiala a directivei (care insemna ca firmele care isi ofera serviciile intr-o alta tara a UE sunt supuse legilor si reglementarilor din tara lor de origine), a fost eliminat. Astfel incat domeniile nominalizate in textul adoptat de PE ca fiind teoretic deschise liberalizarii pot fie sa ramana restrictionate, fie sa ofere strainilor doar cateva nise pe o piata altfel blindata.

     

    De pilda, au fost excluse din text comunicatiile electronice, serviciile juridice, financiare sau de asistenta medicala, dar au fost pastrate serviciile de turism, consultanta, taximetrie, divertisment si publicitate, constructii, pompe funebre, precum si diversele servicii de intretinere si reparatii, unde s-a ilustrat deja faimosul personaj colectiv al instalatorului polonez.

     

    Scopul initial al directivei, acela de a impulsiona cresterea economica intr-o Uniune in cautare de solutii de relansare, unde 60% din economie se bazeaza pe servicii, s-a pierdut deci pe drum. Presedintele Comisiei Europene, José Durao Barroso, le-a replicat sindicalistilor care pledau pentru o „Europa sociala“, adica fara dumpingul salarial al instalatorului polonez: „E mai bine sa avem 20 de milioane de someri? Nu vad nimic mai social decat sa creezi locuri de munca“.

     

    Barroso a incercat astfel sa explice eroarea celor ce cred ca numarul de locuri de munca este fatalmente limitat intr-o economie si ca aparitia unor taximetristi sau instalatori noi pe o piata ii scoate din joc pe cei autohtoni, cand de fapt aceasta genereaza mai multa activitate economica. Caci Uniunea Europeana are nevoie in acest moment tocmai de mai multa forta de munca, nu de mai putina.

  • Razboiul nervilor

    Iesit in premiera saptamana trecuta de pe usa DNA in calitate de urmarit penal, Adrian Nastase a dovedit ca are totusi nervii tari si ca este dispus sa profite la maximum de functia pe care o ocupa pentru a tergiversa demersul juridic care-l vizeaza. Daca ministrul justitiei nu gaseste, printr-un miracol, o alta metoda cu care sa deschida usile caselor familiei Nastase din Bucuresti si Cornu, ping-pongul cu cererea oficiala de perchezitie se anunta un meci de uzura pe care liderul PSD are foarte putine sanse sa-l piarda.

     

    Saptamana trecuta, de la conducerea Camerei Deputatilor, Nastase a blocat o data – pregatind apoi si recidiva – solicitarea ministrului Monica Macovei, prevalandu-se de interpretari proprii ale regulamentului Camerei si ale legilor. De altfel, dinspre tagma juristilor a si razbatut opinia ca perchezitia ar putea deveni caduca in cazul in care timpul scurs de la anuntarea si pana la efectuarea ei devine suficient pentru a diminua credibilitatea probelor (in cazul nostru, daca faimoasele termopane dispar din casa).

     

    Dosarul Zambaccian s-a imbogatit saptamana trecuta nu numai cu o disputa juridica, ci si cu alte doua nume citate – cel al fruntasului PSD Miron Mitrea si cel al  unui functionar din comertul exterior, fost consul general al Romaniei in Hong Kong, acuzat de procurori ca ar fi intermediat o serie de tranzactii ilicite pentru fostul premier. Vedeta ramane insa tot Adrian Nastase, pentru care liderul democrat Emil Boc a avansat deja o solutie radicala de detronare de la conducerea Camerei: modificarea legislatiei, astfel incat orice demnitar aflat in situatia de a fi supus urmaririi penale sa poata fi imediat suspendat sau demis din functie.

     

  • Prin noi insine

    Dezbinati de dispute politice, parlamentarii s-au dovedit previzibil de uniti cand sa ia o decizie privind propria bunastare. Proiectul de statut al parlamentarului, refuzat la promulgare la sfarsitul anului trecut de presedintele Traian Basescu (la solicitarea sefilor PNL si PD), a trecut saptamana trecuta cu modificari minore si cu votul majoritatii celor care nu s-au abtinut.

     

    Ceea ce presa a interpretat drept un spirit de grup bine conservat, in randul celor vizati s-a vazut ca o reconfirmare a separatiei puterilor in stat si mai ales a „puterii Parlamentului“ (independentul Anghel Stanciu), in fata „animalului ala“ care „a sunat sa modificam legea“ (parlamentari anonimi citati de presa).

    Singurele concesii acceptate au fost ca parlamentarii au renuntat la pasaportul diplomatic pentru membrii familiei, la insigna si legitimatie dupa terminarea mandatului, insa si-au pastrat indemnizatiile tranzitorii si pensiile direct proportionale cu numarul de mandate.

    Votul din Parlament il obliga acum pe Traian Basescu sa promulge legea, ceea ce are toate sansele sa se intample daca nu se descopera intre timp vreun viciu de procedura.

     

    Daca alti politicieni au preferat sa accepte in tacere blamul care a urmat votului din Parlament, liderul liberal Emil Boc a incercat sa-si scoata partidul din conul de rusine generala printr-un discurs perfect demagogic. Dupa ce a clamat inaintea votului ca parlamentarii care voteaza statutul „nu mai au ce cauta in partid“, post factum Boc a anuntat ca PD va promova o ordonanta de urgenta care sa anuleze decizia din Parlament. Cireasa de pe tort a fost insa promisiunea liderului democrat ca, in cazul in care esueaza si acest demers, va pune la cale o initiativa cetateneasca prin care sa combata acea „sfidare la adresa opiniei publice si a celor ce isi pun sperantele ca clasa politica ii serveste“. 

  • Iarasi despre TVA mai mare

    Dupa ce au reusit sa evite majorarea TVA in 2005 si 2006, autoritatile vorbesc din nou de posibilitatea modificarii TVA din 2007, o data cu introducerea noului Cod fiscal. Seful Comisiei de buget-finante din Senat, Varujan Vosganian, sustine ca decizia finala in aceasta privinta va fi luata dupa discutia cu comisarul pentru fiscalitate al Uniunii Europene (Dalia Grybauskaite, cea care se opusese acum cateva luni introducerii „taxei pe viciu“ la alcool si tutun), tinand cont ca Romania trebuie sa contribuie la bugetul UE cu 1,1 mld. euro, pe care nu e clar daca ii poate obtine cu actualul nivel de venituri fiscale.

     

    In rest, pentru TVA exista un proiect de lege speciala, care va introduce de la data aderarii la UE noi categorii scutite de la plata TVA (tranzactiile imobiliare si meditatiile acordate de profesori, serviciile publice postale), dar introduce sub incidenta platii TVA alte categorii (emisiunea si toate operatiunile cu obligatiuni, certificate, cambii si alte instrumente financiare, precum si prestarile de servicii efectuate de producatorii agricoli individuali). Deocamdata, singura certitudine, daca e sa credem in programul Ministerului Finantelor, e ca noul Cod fiscal va ajunge pe masa Guvernului la inceputul lui martie si va fi inaintat cat de repede Parlamentului.