Tag: inflatie

  • Cifra secreta a Guvernului: cat ajunge inflatia pana la sfarsitul anului

    Guvernul si Banca Nationala a Romaniei negociaza cu Fondul
    Monetar International tinta de inflatie pana la sfarsitul anului,
    dupa decizia Executivului de a majora TVA de la 19 la 24 la suta.
    Mai multi ministri au declarat
    pentru Gandul
    ca, cel mai probabil, inflatia se va situa
    intre 6 si 7 la suta. “S-a calculat care este impactul pentru
    fiecare procent de TVA majorat si, adaugat la cat este inflatia
    actuala, rezulta o inflatie de 6,5 – 7 pana la sfarsitul anului”, a
    spus ministrul Culturii Kelemen Hunor, presedinte executiv al UDMR
    si unul dintre membrii importanti ai coalitiei de guvernamant.

    Colegul sau de partid Laszlo Borbely, ministrul Mediului, a fost
    mai reticent in a avansa o cifra: “Probabil ca inflatia va fi mai
    mare, dar asta depinde de cum evolueaza lucrurile. Deci nu putem
    aprecia exact cat va fi inflatia”. Doi ministri cu greutate au spus
    insa ca tinta prognozata de guvern si BNR va fi intre 6 si 7 la
    suta. “Guvernatorul lucreaza acum la acest lucru si spera sa o
    aduca intre 5 si 6 la suta. Cel mai probabil insa va fi intre 6 si
    7”, a afirmat unul dintre membrii din Cabinetul Boc.

    Cititi mai mult pe
    www.gandul.info

  • Nu conteaza de ce esti ingrijorat, raspunsul salvator este aurul

    Inflatie, deflatie, datorie guvernamentala sau prabusirea euro,
    nu conteaza: toata aceasta paleta de ingrijorari a dat startul unei
    curse pentru aur, ducand pretiosul metal la maxime istorice si
    aratand cum temerile referitoare la economie s-au mutat dintr-o
    zona a specialistilor spre zona oamenilor obisnuiti.

    Iar cei care tezaurizeaza aur, adesea catalogati drept ciudati
    care aduna lingouri in pivnita, se bucura de momentul lor de
    glorie. “Mi se pare ca ne aflam intr-o lume in care o multime de
    greseli se intorc sa-si ia nota de plata”, e de parere John
    Hathaway, managerul fondului Tocqueville Gold. “Aurul e un refugiu
    sigur.”

    Cei mai vizibili noi entuziasti ai aurului merg de la dreapta,
    de la comentatorul Glenn Beck al Fox News, pana la stanga, la
    finantistul George, si chiar si unii ganditori la rece de pe Wall
    Street dezvolta un soi de febra a aurului. Desi exprimarile lor pot
    sa difere, toti impartasesc o viziune comuna – ca refugiul in aur,
    vechi de cand lumea, e din nou la moda, in special pe masura ce
    alte active, ca actiunile si monedele nationale, dau semne de
    slabiciune.

    Acum, investitorii individuali le urmeaza exemplul in lumea
    intreaga. Monetaria Statelor Unite a ramas fara monede de aur, iar
    cea din Africa de Sud a crescut luna trecuta cu 50% productia de la
    Krugerrand, la cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani, ca sa
    faca fata cererii europene.

    Criza datoriilor din Europa si continua prabusire a cotatiilor
    euro si, mai deunazi, a dolarului ca urmare a deciziei Chinei de a
    face cursul de schimb ceva mai flexibil sunt cele mai recente
    motive care au dus saptamanile trecute la cresterea cotatiei
    aurului pana la 1.264,9 dolari pe uncie; dar cea mai mare
    ingrijorare este ca in Statele Unite, datoria guvernamentala a
    devenit nesustenabila si ca ziua cand se va ajunge in colaps se
    apropie. Vanzarile de monede de o uncie de aur ale Trezoreriei
    americane s-au triplat in mai fata de luna anterioara.

    Daca guvernele tiparesc mai multi bani ca sa-si achite
    datoriile, pasul logic e ca inflatia va distruge valoarea
    dolarului, a euro si a altor valute – prin urmare valoarea aurului
    va creste. Mai mult, dat fiind ca impozitele nu prea mai pot creste
    si cum Europa merge cumva pe sarma, ceea ce era de negandit –
    incapacitatea de plata a datoriilor unei tari sau colapsul
    sistemului de creditare – a devenit deodata plauzibil.

    Cumparatorii de aur au fost intotdeauna motivati de frica, asta
    e sigur. Ce s-a schimbat e ca unii dintre cei mai respectati
    investitori de pe Wall Street au trecut acum in randul celor care
    se tem. “In ultimii ani am trecut de la o bula la alta si de la o
    injectie de salvare financiara la cealalta”, a spus luna trecuta
    intr-un discurs David Einhorn, manager de fond din New York care a
    fost printre primii prooroci ai prabusirii Lehman Brothers.
    “Pozitiile noastre pe aur reflecta ingrijorarile ca politicile
    fiscale si monetare nu sunt suficient de bine strunite pentru a
    evita o noua posibila criza”.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a BUSINESS
    Magazin.

  • Vasilescu: Exista pericolul deprecierii leului. Teoretic, majorarea TVA duce inflatia la 10-12%

    “Teoretic ar putea fi doua momente din punct de vedere al
    efectelor asupra inflatiei. In primul, scumpirea marfurilor cu 5%
    ar duce la o inflatie de 10%. Pe urma, al doilea moment ar putea
    determina majorarea inflatiei cu inca doua procente, din cauza
    panicii, lacomiei comerciantilor, etc”, a declarat pentru

    MEDIAFAX
    Adrian Vasilescu.

    El a subliniat ca in practică nu este obligatoriu ca teoria sa
    fie urmata “mot-a-mot”.

    Cititi mai multe pe
    www.mediafax.ro

  • Vasilescu: Cu 15% inflatie, “oaia neagra” a Europei scrie pe noi

    “Cu 15% inflatie, «oaia neagra» a Europei scrie pe noi. Si nu
    putem sa iesim in lumea asta pentru nici macar un singur dolar sau
    un singur euro sa imprumutam, si noi suntem o tara dependenta de
    capitalul strain, pentru ca, oricat elan patriotic am avea, noi
    stim ca de foarte multa vreme noi nu ne putem descurca numai cu
    capitalul acumulat in aceasta tara, pentru ca este putin”, a
    declarat Vasilescu la emisiunea “Dupa
    20 de ani
    “, difuzata de ProTV.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

  • Gazele naturale s-ar putea scumpi cu 5% de la 1 iunie

    Gazele s-ar putea scumpi la inceputul lunii urmatoare cu circa
    5%. “Deocamdata consiliul de reglementare nu a luat o decizie, dar
    se intentioneaza indexarea cu inflatia, ceea ce ar prezenta o
    crestere cu circa 5% a pretului”, au declarat surse din cadrul
    Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE),
    citate de Mediafax.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Romania – locul trei in UE in functie de rata anuala a inflatiei din aprilie

    In luna martie, rata anuala a inflatiei din Romania a fost tot
    de 4,2%, iar in Uniune de 1,9%.
    Din cele 26 de state pentru care biroul de statistica al UE
    prezinta date (lipseste Marea Britanie), preturile de consum au
    scazut in aprilie doar in Irlanda (2,5%) si Letonia (2,8%),
    celelalte tari inregistrand cresteri. Cele mai mari majorari ale
    ratei inflatiei anuale sunt observate la Ungaria (5,7%) si Grecia
    (4,7%). Comparativ cu luna martie, inflatia anuala din aprilie s-a
    redus in sase state UE, a ramas la acelasi nivel in trei si a urcat
    in 17 tari.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Vladescu: Ajustarea cu 15% inseamna un nivel egal cu 15 pensii din 2007 indexate cu inflatia

    “Sistemul de pensii a iesit dupa iulie 2007 din limitele,
    parametrii, logicii economice. Pensia medie, in conditiile in care
    ar fi crescut cu inflatia si cresterea economica, ar fi fost de 400
    de lei, in timp ce acum este de peste 700 de lei. Dupa ajustare,
    pensia medie va fi peste 600 de lei, deci mai mult decat ar fi
    reiesit dintr-o majorare pe criterii economice in ultimii ani”, a
    spus Vladescu, la Consiliul Economic si Social.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Presedintele BCE: Nu avem de-a face cu un atac contra monedei euro

    “O moneda care isi mentine valoarea in acord cu definitia sa de
    stabilitate a preturilor – cu o rata anuala a inflatiei sub 2% in
    zona euro timp de aproape 12 ani – este o moneda care inspira
    incredere”, a spus Trichet, intr-un interviu pentru Der Spiegel.

    Este limpede ca din septembrie 2008 incoace “ne-am confruntat cu
    cea mai dificila situatie de la al Doilea Razboi Mondial, poate
    chiar de la Primul Razboi Mondial. Am trait si traim vremuri
    realmente dramatice”, afirma presedintele BCE. Problema este insa a
    majoritatii statelor industrializate, nu numai a zonei euro: “In
    G7, cele mai mari economii au deficite fiscale anuale de circa 10%
    din PIB, iar in zona euro, media deficitului este de 7% din PIB”.
    In aceste conditii, pietele financiare si-au concentrat presiunea
    pe Grecia, considerata veriga cea mai slaba, inclusiv din cauza
    faptului ca statul grec a prezentat “la un moment dat” statistici
    incorecte.

    In logica lui Trichet, asadar, “nu avem de-a face cu un atac
    contra euro” din partea speculatorilor, ci cu o problema a statelor
    indisciplinate fiscal, cu consecinte asupra stabilitatii financiare
    a zonei euro, si depinde de acestea sa-si puna finantele in ordine
    cat mai rapid, “pentru ca acum sunt constiente care e miza”. El a
    exclus o iesire a Greciei sau a oricarui alt stat din eurozona,
    apreciind insa ca este nevoie de “un salt cuantic” in guvernarea
    zonei euro, cu ameliorari majore in politicile fiscale ale statelor
    si un sistem de monitorizari reciproce si sanctiuni contra celor
    care nu respecta regulile comune in materie de buget si datorie
    publica.

    Cat despre fondurile speculative care au pariat contra statelor
    membre ale eurozonei, ele “sunt o problema majora, care trebuie
    abordata la nivel global”, adauga seful BCE, precizand ca “daca ne
    facem treaba corect”, statele n-ar trebui sa fie vulnerabile la
    speculatiile de pe pietele financiare.

    In tranzactiile de vineri, euro a atins un nou record negativ, coborand pana la 1,23
    dolari/euro, minimul din ultimele 19 luni, in special din cauza
    scepticismului pietelor in legatura cu aplicabilitatea masurilor de
    austeritate fiscala din Grecia, Spania si Portugalia.

    BCE NU E TIPARNITA DE BANI

    Din punct de vedere tehnic, Trichet a comparat interventia BCE
    de saptamana trecuta pe pietele financiare, prin cumpararea de
    obligatiuni guvernamentale pentru a preveni o criza de lichiditate,
    cu cea din august 2007, cand banca a decis sa injecteze pe piata
    monetara lichiditati in valoare de 95 miliarde de euro, si cu cea
    din septembrie 2008, de dupa falimentul Lehman Brothers.

    Referindu-se la zilele de 7 si 8 mai 2010, cand escaladarea
    dobanzilor la obligatiunile guvernamentale si situatia de pe piata
    interbancara semnalau extinderea tensiunilor create de criza
    greceasca, Trichet a spus ca “o serie de piete nu mai functionau
    corect; a fost intrucatva ca situatia din septembrie 2008,
    dupa falimentul Lehman Brothers”.

    Asa se explica faptul ca, daca la 6 mai Trichet declara in
    conferinta de presa ca nici macar nu s-a discutat in conducerea
    bancii ideea de a interveni direct pe piata ca sa asigure
    lichiditati, la 9 mai viziunea BCE se schimbase radical si banca
    anunta un program de achizitie de titluri emise de statele
    eurozonei. Pe parcursul saptamanii respective, investitorii au
    asteptat o decizie de interventie a BCE, similara cu cea a Rezervei
    Federale a SUA in 2008, cand criza de neincredere ulterioara
    falimentului Lehman Brothers a blocat creditarea pe piata
    interbancara.

    Presedintele BCE a insistat insa ca actiunea de acum a bancii
    sale este complet diferita fata de ceea ce au facut atunci Rezerva
    Federala si Banca Angliei, care s-au angajat intr-o politica de
    “relaxare cantitativa” (quantitative easing), adica de cumparare a
    obligatiunilor suverane pentru a furniza cat mai multa lichiditate
    posibil pe piata. “Lichiditatea suplimentara pe care o oferim noi
    acum prin cumpararea de obligatiuni suverane va fi retrasa de pe
    piata”, a declarat bancherul pentru ziarul german Handelsblatt, explicand ca va face aceasta prin
    intermediul unor licitatii de depozite la termen – modalitate
    clasica de sterilizare a lichiditatii de catre o banca
    centrala.

    Trichet a subliniat ca absorbirea ulterioara a lichiditatilor de
    catre BCE are ca scop mentinerea inflatiei sub control, raspunzand
    astfel criticilor din ultimele zile, conform carora interventia
    directa pe piata a bancii ar urmari combaterea presiunilor
    speculative prin tiparirea de bani, cu pretul cresterii inflatiei.
    “Eu sustin politica unei monede puternice. Inflatia este
    distructiva pentru societati si pentru democratie. Inflatia este un
    impozit asupra celor saraci si slabi. Aceasta e convingerea mea
    ferma.”

  • IIF: Romania va avea cea mai drastica ajustare fiscala dintre tarile din Est membre ale UE

    Pentru Romania, IIF prevede o crestere economica reala zero in
    2010, ca efect al restrictiilor bugetare si al cererii interne
    scazute. Deficitul bugetar general ar urma sa scada de la 8,3% la
    7,3% din PIB, insa IIF a calculat un impuls fiscal negativ de -2%
    din PIB, reflectand politica fiscala restrictiva de ansamblu a
    guvernului, cu efect in deficitul structural, independent de
    variatiile ciclului economic si de alte elemente care nu tin de
    actiunile guvernului (pentru comparatie, si Polonia ar urma sa-si
    reduca deficitul bugetar general tot cam cat Romania, de la 7,2% la
    6,3%, insa impulsul fiscal calculat de IIF este pozitiv, de 0,5%
    din PIB).

    Celelalte prognoze ale IIF pentru Romania vizeaza o inflatie
    anuala de 4%, fata de 4,8% la sfarsitul anului trecut, o adancire a
    deficitului de cont curent de la 3,9% la 4,8% din PIB, precum si o
    crestere a volumului exporturilor cu 8,8%, raportat la o crestere a
    importurilor cu 3,7%. Datoria publica este asteptata sa creasca de
    la 29,9% in 2009 la 36% din PIB.

    IIF noteaza ca in primul trimestru, scaderea PIB in Romania a
    fost printre cele mai accentuate din regiune, din cauza cererii
    slabe de export si a reducerii cheltuielilor publice. Cererea
    interna a scazut cu 3,9%, cel mai mult din regiune dupa Bulgaria
    (-7%).

    Desi moderata de recesiune, inflatia a ramas peste tinta in
    Romania (4,2% in martie, 4,3% in aprilie), “ca rezultat al
    rigiditatilor persistente pe pietele de bunuri si servicii”. La
    sfarsitul anului, inflatia ar urma sa se situeze putin peste tinta
    BNR de 3,5%, ceea ce inseamna ca banca centrala ar avea spatiu de
    manevra pentru o reducere a dobanzii cu inca 0,5% pe parcursul
    anului.

    In privinta deficitului de cont curent, IIF considera ca aportul
    mai mic de bani de la lucratorii romani din strainatate a
    contribuit, in primul trimestru, la mentinerea deficitului aproape
    de acelasi nivel de acum un an, respectiv 3,9% din PIB. Pe
    ansamblul regiunii, cele mai spectaculoase ameliorari le-au
    cunoscut Bulgaria, unde deficitul de cont curent s-a redus la
    jumatate fata de acum un an, si Cehia, care a terminat trimestrul
    cu un excedent de 3%.

    Pe baza datelor disponibile, IIF apreciaza ca Rusia si Romania
    sunt singurele tari din regiune unde influxurile de capital pe
    termen scurt s-au reluat in primele luni ale anului, datorita
    dobanzilor inca ridicate si aprecierii monedelor nationale.

    PROGNOZE PENTRU 2010

    Raportul IIF anticipeaza urmatoarele evolutii pentru tarile din
    zona (“Europa emergenta” desemneaza in analiza IIF Bulgaria, Cehia,
    Ungaria, Polonia, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina):

    – cererea de export ar trebui sa sustina redresarea economica a
    acestor tari, insa cererea interna va stagna, mentinand inflatia
    scazuta, dar si deficitele de cont curent. Ca regula generala,
    concluzia raportului e ca in 2010, sansele cele mai mari de
    redresare le au tarile unde majorarea exporturilor se va asocia cu
    stimularea cererii interne, respectiv in Turcia, Rusia, Polonia si
    Cehia

    – fluxurile de capital strain vor spori, in special datorita
    imprumuturilor contractate de state si investitiilor straine, dar
    vor ramane sub nivelul celor din perioada 2006-2008

    – deficitele bugetare se vor restrange, insa baza lor
    structurala se va schimba prea putin, fiindca guvernele sunt
    reticente sa puna in aplicare taieri de cheltuieli publice care
    le-ar afecta sustinerea politica

    – inflatia scazuta, sustinuta de o apreciere a monedelor locale
    in conditiile unor fluxuri mai mari de capital strain, va permite
    in continuare bancilor centrale sa mentina dobanzile la un nivel
    scazut, cu exceptia Turciei. Ungaria si Romania raman insa
    singurele tari care mai au marja de scadere in continuare a
    dobanzilor

    – gradul de indatorare ramane redus, asa incat nu sunt motive de
    ingrijorare privind solvabilitatea acestor tari, cu exceptia
    Ucrainei “si potential a Ungariei”.

    ADIO ZONA EURO

    Pentru tarile din Europa emergenta, adoptarea euro se va amana
    cel mai probabil pana la sfarsitul deceniului actual, “poate cu
    exceptia Bulgariei”, si va avea loc numai daca efectele crizei din
    Grecia vor fi limitate si daca suportul politic pentru reforma nu
    se va eroda, apreciaza IIF. Romania ar avea nevoie de masuri si mai
    dure decat cele avute in vedere pana acum pentru a se putea incadra
    in planul de aderare la zona euro in 2014.

    Numai in Bulgaria pare posibila o mentinere a deficitului
    bugetar sub 3% din PIB, ceea ce ar permite adoptarea euro, in
    teorie, in 2014. In restul regiunii, adoptarea euro este putin
    probabila inainte de 2016, atata vreme cat nevoile sporite de
    finantare a sistemului de pensii, din cauza imbatranirii
    populatiei, nu vor fi contracarate cu reforme profunde ale
    sistemului de asistenta sociala.

    Efectele crizei grecesti “ar trebui sa fie limitate” pe
    ansamblul regiunii, atata vreme cat statele reusesc sa reduca
    deficitele in mod durabil si sa progreseze in privinta reformelor
    fiscale. Cresterea economica s-a reluat deja in zona, in special
    gratie cererii de export mai mari, asa incat acum problema pe
    termen mediu va fi remedierea deficitelor structurale, adica
    reformarea profunda a sistemelor de pensii si asigurari sociale.
    Aceasta nu se poate face insa fara un suport politic solid, care in
    prezent lipseste, noteaza IIF.

    Raportul IIF a fost publicat in pregatirea reuniunii anuale
    comune a BERD si a IIF, care se desfasoara astazi la Zagreb.

    Institutul International de Finante, infiintat in 1983, este
    principala asociatie internationala a institutiilor financiare, cu
    aproape 400 de membri din peste 70 de tari.

  • Inflatia a crescut in aprilie la 4,3% din cauza pastilelor

    “Deprecierea cursului de schimb, precum si scumpirea
    medicamentelor au dus la urcarea ratei anuale a inflatiei. Procesul
    de dezinflatie a fost sustinut de cererea anemica. Tot in acest
    sens a actionat, probabil, si anul agricol bun 2009”, a declarat
    Nicolaie Chidesciuc, economist-sef al ING, citat de Mediafax.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info