BusinessMagazin

Tag: zona euro

  • Vom avea un Fond Monetar European?

    Dupa ce liderii zonei euro au convenit, joi, un plan de
    siguranta pentru Grecia care prevede acordarea de ajutor din partea
    statelor membre, conjugat cu un credit FMI, cancelarul german
    Angela Merkel a afirmat ca sustine in continuare planul de creare a
    unui Fond Monetar European (FME). Institutia ar urma sa atraga
    resurse de la statele care incalca normele zonei euro in materie de
    deficit bugetar si datorie publica si sa functioneze ca fond de
    rezerva in cazul unor situatii ca aceea a Greciei, permitand
    evitarea unor imprumuturi luate cu dobanzi ridicate de pe pietele
    financiare.


    “Initiativa oficialilor germani reflecta situatia delicata in
    care se afla UE din cauza scandalului deficitelor bugetare excesive
    din mai multe tari membre. Daca UE ca organism nu ar putea sa
    remedieze prin forte proprii asemenea probleme, ar da un puternic
    semnal negativ comunitatii internationale”, spune Dragos Cabat,
    presedintele companiei de consultanta Financial View.

    Nu este exclus insa ca infiintarea Fondului Monetar European sa
    complice dezvoltarea Uniunii Europene pe termen lung, apreciaza
    Vlad Muscalu, economist al ING Bank. “Este posibil ca anumite
    guverne sa fie tentate sa implementeze politici fiscale cu efecte
    benefice pe termen scurt, insa nesustenabile, bazandu-se pe faptul
    ca o asemenea institutie ar putea limita consecintele unui derapaj
    fiscal”, considera Muscalu.

    Proiectul Fondului Monetar European a fost lansat in februarie
    de Daniel Gros, director al Centrului de Studii pentru Politici
    Europene de la Bruxelles, si de Thomas Mayer, economist-sef al
    Deutsche Bank. |ntr-un studiu publicat pe site-ul Centrului, cei
    doi propun ca tarile care au deficite mai mari de 3% din PIB si
    datorie publica mai mare de 60% din PIB, adica atat cat impune
    Tratatul de la Maastricht, sa fie obligate sa verse la noul Fond
    contributii echivalente cu 1% din datoria in exces si 1% din
    deficitul in exces. Pentru Grecia, cu un raport intre datorie si
    PIB de 115%, contributia la FME in 2009 ar fi de 0,55% din PIB,
    respectiv de 0,1% din PIB ca urmare a deficitului fiscal de 13% din
    PIB.

    Tarile zonei euro ar urma sa beneficieze de Fond in limita
    fondurilor depuse de ele (cu tot cu dobanda), iar daca vor dori sa
    obtina mai mult, vor putea face aceasta numai daca accepta un
    program de ajustare fiscala supervizat de Comisia Europeana si de
    Eurogrup (ministrii de finante ai zonei euro). FME ar putea si sa
    emita obligatiuni noi in schimbul celor emise de un stat membru,
    daca acesta ajunge in incapacitatea de a le achita.

  • FMI si banii europenilor vor salva Grecia

    Conform presedintelui francez Nicolas Sarkozy, citat de BBC, partea de finantare care ar reveni
    partenerilor europeni ai Greciei ar fi asigurata prin credite
    bilaterale coordonate, in proportie de circa doua treimi din
    pachetul financiar total, restul urmand sa fie asigurat de FMI.

    Acordul asupra sprijinului pentru Grecia, incheiat dupa discutii
    in contradictoriu care au ocupat saptamani intregi primele pagini
    ale presei europene, era intrucatva previzibil, dupa ce cancelarul
    german Angela Merkel declarase joi, inainte de a pleca la summitul
    de la Bruxelles, ca Germania va accepta sa se implice cu resurse
    financiare numai alaturi de FMI si ceilalti membri ai zonei euro,
    “numai in ultima instanta” si numai daca in interiorul eurozonei
    vor fi negociate si stabilite noi reguli de performanta fiscala si
    sanctiuni care sa evite cazuri similare cu cel al Greciei.

    Presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, care
    initial spusese ca o implicare a FMI in finantarea Greciei ar fi
    “foarte, foarte rea” pentru credibilitatea zonei euro, si-a
    schimbat punctul de vedere dupa acordul de la Bruxelles,
    declarandu-se “extrem de fericit” ca s-a ajuns la o intelegere
    (Wall Street Journal) si ca planul de ajutor comun FMI-UE ar fi “o
    solutie fezabila” (Reuters). Premierul grec Georgios Papandreou a
    salutat si el intelegerea, calificand-o drept “foarte
    satisfacatoare”. Presedintele UE, Herman Van Rompuy, a declarat ca
    “este un mesaj politic extrem de clar” si ca “e vorba de un
    mecanism mixt, dar in care Europa va juca rolul cel mai important”.
    Rompuy a adaugat ca planul ar trebui sa transmita pietelor
    “increderea ca membrii eurozonei nu vor abandona niciodata
    Grecia”.

    Franta ar fi dorit ca apelul la FMI sa fie evitat, spre a nu da
    de inteles pietelor ca zona euro nu-si poate rezolva singura
    problemele, insa Germania s-a opus, nedorind sa ajunga in postura
    de a suporta costurile pentru situatia Greciei. In plus, Angela
    Merkel a impus includerea in acord a prevederii ca mecanismul de
    sprijin nu va fi activat decat daca “finantarea de pe piata este
    insuficienta” – ceea ce scoate din discutie argumentul Atenei ca ar
    trebui sa aiba parte de sprijinul partenerilor europeni pe motiv ca
    i se cer dobanzi prea mari cand se imprumuta de pe pietele externe.
    “Prin ‘insuficient’ nu trebuie inteles ‘impovarator’ sau ‘prea
    scump’”, a sugerat un oficial german, citat de Wall Street Journal.

    Ultima emisiune de euroobligatiuni elene, de 5 miliarde de euro,
    a avut o dobanda de peste 6%, aproximativ dubla fata de dobanda la
    care se imprumuta Germania, considerata referinta pietei. Pana la
    sfarsitul lunii aprilie, Grecia trebuie sa faca rost de mai mult de
    20 de miliarde de euro spre a plati credite ajunse la scadenta.
    Deficitul bugetar al statului elen este de 12,7% din PIB, aproape
    triplu fata de cel acceptat in zona euro, iar datoria publica se
    apropie de 300 de miliarde de euro.

    Acordul de la Bruxelles a fost anuntat dupa inchiderea burselor
    europene, astfel incat primele care au reactionat au fost pietele
    asiatice, unde moneda europeana si-a revenit, castigand fata de
    dolar (1,3325 dolari/euro la Tokyo, cu 0,4% fata de nivelul de la
    inchidere de ieri de la New York), si fata de yen (la 123,31, un
    avans de 0,2%), transmite Reuters.

    Desi economia Greciei reprezinta doar 2% din cea a Uniunii
    Europene, problemele tarii s-au reflectat din plin in cursul euro,
    care a pierdut 7% fata de dolar de la inceputul anului, ajungand in
    aceasta saptamana pana la minimul ultimelor 10 luni.

    Dealerii citati de presa internationala sustin insa ca pietele
    nu sunt in totalitate convinse de declaratiile liderilor europeni,
    avand in vedere ca acordul de la Bruxelles nu inseamna ca Grecia
    si-a rezolvat problemele fiscale, implicarea FMI e vazuta in
    continuare ca o slabiciune interna a zonei euro, iar in afara de
    Grecia mai sunt si alte state in dificultate. Miercuri, agentia
    Fitch a inrautatit ratingul Portugaliei, din cauza situatiei
    finantelor publice (deficit de 9,3% din PIB), la doar cateva
    saptamani dupa ce Lisabona a anuntat o serie de masuri de
    austeritate, intre care inghetarea salariilor in sectorul de stat
    si cresterea unor taxe. Italia, Spania si Irlanda se confrunta si
    ele cu niveluri inalte ale deficitelor si cu cresterea costului la
    care se pot imprumuta de pe pietele externe.

    Vineri dimineata, bursele europene de actiuni au deschis in
    usoara scadere, reactionand precaut la stirile de la Bruxelles.
    “Planul de salvare nu rezolva chestiunile de fond, din moment ce va
    fi disponibil doar daca Grecia nu poate face rost de bani de pe
    piata. Toata lumea stie ca Grecia poate sa faca rost de bani, dar
    problema e la ce cost poate s-o faca”, a declarat Ben Potter,
    analist la IG Markets, citat de Wall Street Journal.

  • Saxo Bank: criza va aduce deflatie si excluderi din zona euro

    “Ne aflam acum pe o muchie de cutit, intr-un echilibru instabil,
    care se va rupe – nu in forma in care s-a intamplat cu economiile
    emergente (Argentina, Indonezia, Rusia) de-a lungul crizelor din
    ultimele doua decenii, cu devalorizari ale monedelor si intrare in
    incapacitate de plata; de data aceasta, tarile dezvoltate, unde se
    afla epicentrul crizei, vor traversa o spirala deflationista lenta,
    determinata de efortul de a-si reduce deficitele”, scrie Nick
    Beecroft, Senior FX Consultant al bancii daneze.

    Beecroft are o experienta de 25 de ani in industria financiara,
    incluzand pozitii in managementul operatiunilor pe pietele globale
    in iinstitutii ca Standard Chartered Bank, Deutsche Bank si
    Citibank si participarea la Comitetul consultativ pentru piata
    valutara al Bancii Angliei.

    Cresterea in SUA si in zona euro s-a bazat in mare masura pe
    consum si pe datorie in ultimele doua, trei decenii, iar de fiecare
    data cand economia a incercat sa elimine excesele si erorile
    rezultate din cresterea exagerata a creditarii, ratele dobanzilor
    au fost reduse, iar povara datoriilor a ajuns si mai mare, noteaza
    analistul. Un astfel de model are sanse pe termen scurt, dar in
    timp are nevoie de stimulente din ce in ce mai substantiale ca sa
    evite un colaps – “care ar fi, de fapt, doar o revenire la
    echilibru”. Asa se face ca ratele dobanzilor trebuie sa fie mereu
    reduse, spre niveluri tot mai aproape de zero, pana la punctul in
    care autoritatile sunt nevoite sa recurga la “quantitative easing”
    – crearea de lichiditate in piata prin cumpararea de obligatiuni
    guvernamentale sau alte titluri de catre bancile centrale.

    Aceasta evolutie a fost facilitata de o “abordare iresponsabila”
    a problemei datoriilor si a speculatiilor, evidenta in usurinta cu
    care au fost salvate de la incapacitatea de plata tari si companii
    private imprudente, de la Mexic sau state din Asia de Sud-Est si
    pana la fondul Long Term Capital Management in 1998. Ea a
    contribuit la o crestere globala a poverii datoriilor, acumulate in
    baza unor credite oferite mult prea ieftin. “Iar acum ar fi prea
    simplist si naiv din partea Vestului sa creada ca poate scapa usor
    de pacatele excesului de creditare din ultimii 20 de ani”, continua
    Nick Beecroft. Transformarea masiva a datoriilor private in datorie
    publica “a parut pana acum un panaceu”, insa fisurile in acest
    edificiu incep sa apara, asa cum se vede din exemplul
    Greciei.

  • Pilda bulgarilor

    Explicatia performantei bulgaresti la capitolul inflatie sta, pe
    de o parte, in criza care a domolit consumul si activitatea
    economica, deci si cresterea preturilor, iar pe de alta parte in
    felul cum a evoluat plafonul maxim de inflatie acceptat pentru
    tarile candidate la adoptarea euro. Mai exact, plafonul respectiv e
    actualizat lunar pe baza mediei din acele tari ale UE care au avut
    cea mai scazuta inflatie, la care se adauga invariabil 1,5%. In
    februarie, media a fost data de Germania (0,2%), Luxemburg (0,4%)
    si Cehia/Austria (0,4%), astfel incat rata inflatiei din Bulgaria,
    de 1,8%, a fost usor sub plafonul de 1,83%.

    Unii economisti sunt insa sceptici, scrie Dnevnik, cu argumentul ca
    incadrarea in plafon nu inseamna neaparat si ca Bulgaria
    indeplineste criteriul general de stabilitate a preturilor cerut de
    Banca Centrala Europeana, atat pentru ca victoria din februarie e
    fragila (in ianuarie, tinta a fost ratata la limita), cat si pentru
    ca nu se stie daca, in conditiile crizei, autoritatea monetara
    europeana va mentine acelasi mod de calcul si pe viitor. Inainte de
    declansarea crizei, Bulgaria a avut probleme cu stapanirea
    inflatiei; cu numai un an in urma, inflatia medie anuala a depasit
    11%, si numai regresul economiei a schimbat situatia. Bulgaria
    intentiona sa intre inca de anul acesta in ERM II – mecanismul
    european al ratelor de schimb, pregatitor pentru accesul in zona
    euro – dar recesiunea a schimbat planurile: ministrul de finante
    Simeon Djankov crede posibila trecerea la euro in 2013, an in care
    se incheie mandatul actualei guvernari. In afara de inflatie,
    celelalte doua criterii principale sunt deja indeplinite –
    deficitul bugetar sub 3% din PIB si datoria publica sub 60% din PIB
    (sub 20%, cel mai mic nivel pe ansamblul UE).

    Saptamana trecuta, Comisia Europeana a facut cunoscuta evaluarea
    planului fiscal pe trei ani al guvernului bulgar, evaluare pozitiva
    in ansamblu, ceea ce sporeste optimismul Sofiei in privinta
    sanselor tarii de intrare in zona euro. “Data fiind necesitatea de
    a asigura o convergenta sustenabila, Bulgaria este chemata sa
    continue aplicarea unor politici fiscale stricte si a reformelor
    structurale planificate”, suna textul raportului Comisiei.
    “Perspectiva fiscala apare ca restrictiva in 2010, in general
    neutra in 2011 si cu o marja pentru o anumita relaxare in 2012”,
    sustine raportul, care tine cont de intentia guvernului bulgar de a
    realiza un buget aproape echilibrat anul acesta, urmat de doi ani
    cu un excedent in jur de 0,1% din PIB. Pentru a-si sustine planul,
    autoritatile intentioneaza sa reduca veniturile angajatilor din
    sectorul public si ale pensionarilor si sa vanda prin bursa de la
    Sofia participatiile minoritare ale statului la 55 de
    societati.

    Pe scurt:

    • ENERGIE
      Polonia redescopera energia atomica. Prima centrala nucleara din
      Polonia va fi construita in orasul Zarnowiec din nordul tarii, care
      a fost ales din 28 de posibile amplasamente de pe teritoriul tarii,
      a anuntat Hanna Trojanowska, ministrul adjunct al economiei, citata
      de site-ul TheNews.pl. Alegerea s-a facut in functie de 17
      criterii, intre care accesul la apa pentru racirea reactoarelor
      (gratie apropierii de Marea Baltica si de lacul Zarnowieckie),
      riscul seismic redus al zonei si gradul de informare a populatiei
      in privinta productiei de energie nucleara. Autoritatile ar dori ca
      viitoarea centrala sa fie construita si functionala pana in 2021.
      Orasul a fost ales in anii ’80 pentru un prim proiect nuclear, al
      unei centrale cu patru reactoare de conceptie sovietica, dar
      reactiile negative ale populatiei din zona dupa accidentul de la
      Cernobil din 1986 si schimbarea de regim politic au dus in cele din
      urma la oprirea proiectului in 1990.
    • UNGARIA
      Cu ochii pe bani. Daca va castiga alegerile din aprilie, asa cum
      arata sondajele, partidul Fidesz din Ungaria, de centru-dreapta,
      intentioneaza sa schimbe statutul de functionare al Bancii
      Nationale si sa fuzioneze institutia cu Autoritatea de Stat pentru
      Supraveghere Financiara, sustine publicatia Figyelo, preluata de
      Portfolio.hu. Figyelo comenteaza ca in spatele deciziei s-ar afla
      de fapt dorinta liderului Fidesz, Viktor Orban, de a scapa de
      guvernatorul Bancii Nationale, Andras Simor, pe care Orban l-a
      criticat virulent in repetate randuri, pe motiv ca a gestionat
      complet gresit criza financiara si in general finantele tarii,
      majorand dobanda cand de fapt ar fi fost necesare reduceri masive
      ale acesteia. Mandatul lui Simor expira in 2013, asa incat
      guvernatorul nu poate fi dat jos din functie decat daca Banca
      Nationala isi schimba statutul de functionare.
    • CEHIA
      Nu-i de vina criza. Numai 1% din deficitul bugetar de 7% consemnat
      anul trecut de Cehia poate fi atribuit efectelor crizei, pentru ca
      restul este deficit structural, care ar fi aparut chiar daca n-ar
      fi survenit recesiunea, sustine David Marek, economistul-sef al
      bancii de investitii Patria Finance, citat de Prague Monitor. Modul
      cum sunt conduse finantele publice in Cehia este “iresponsabil pe
      termen lung”, considera Marek, desi “din fericire intr-o masura mai
      mica decat se intampla in Ungaria”. Economistul are in vedere
      costurile mari, de la an la an, ale serviciului datoriei externe,
      lipsa de preocupare a guvernantilor de a aborda problema sistemului
      de pensii si faptul ca impozitele si taxele au fost mentinute la un
      nivel scazut (circa o treime din PIB), in loc ca statul sa se
      ingrijeasca de finantarea unor investitii mai consistente in
      educatie si cercetare, necesare pentru transformarea structurala a
      economiei.

  • Seful FMI: Criza din Grecia are sanse mici sa se raspandeasca in alte state din zona euro

    Strauss-Kahn a respins speculatiile din piata privind potentiale
    default-uri(intrarea in incapacitate de plata) a unor state din
    zona euro cu deficite mari si datorii ridicate, precum Portugalia,
    Spania sau Irlanda, calificand astfel de scenarii drept “vorbe
    goale menite sa induca teama”.

    “Poti adauga la lista toate tarile din zona euro, pentru a
    speria lumea despre tot. Nu cred ca se va intampla asa ceva. Avem o
    problema cu Grecia. Nu avem o problema cu Spania, pana acum. Zona
    euro trebuie sa abordeze problemea Greciei. Au luat deja masuri.
    Nimeni nu stie ce se va intampla maine dimineata, dar nu este
    niciun motiv sa aiba loc o revarsare catre Portugalia sau catre
    Spania”, a afirmat seful Fondului Monetar International (FMI)
    intr-nu interviu acordat Reuters la Nairobi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Intrarea unui stat membru in faliment poate insemna prabusirea zonei euro

    “Cred ca daca oricare din cei 16 membri ar intra in
    incapapcitate de plata ar insemna prabusirea intregului sistem.
    Daca o tara va intra in faliment va insemna sfarsitul (zonei euro,
    n.r.)”, a afirmat directorul operational al Agentiei Financiare
    Germane, Carl Heinz Daube.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Standard Bank: Grecia si Irlanda ar putea parasi zona euro in 2011

  • Economia zonei euro a depasit cea mai dificila perioada

    "Cea mai dificila perioada s-a incheiat", a declarat Jean-Claude Juncker, presedintele Eurogroup, din care fac parte ministrii de finante din zona euro, inaintea unei reuniuni a acestora si a reprezentantilor Bancii Centrale Europene, scrie Reuters.

    Analistii considera ca dupa procesul de reducere semnificativa a stocurilor, in ultimele trimestre, companiile din zona euro vor trece la refacerea acestora, in a doua jumatate a anului, majorand productia. Refacerea treptata a cererii pe piata mondiala va contribui la cresterea exporturilor zonei euro.

    Evolutia PIB-ului zonei euro a fost sustinuta de masurile de stimulare, care au majorat investitiile guvernamentale si cererea interna, iar Juncker a avertizat ca este prematur ca sprijinul de stat sa fie retras.
    Este probabil ca ministrii de Finante ai Uniunii Europene sa dea un mesaj similar la sfarsitul reuniunii de miercuri, acest punct de vedere urmand sa fie sustinut si la o intalnire a ministrilor din G20 si statele emergente care va avea loc la 4-5 septembrie la Londra, au spus surse din UE, conform Reuters.

    Comisarul pentru Afaceri Monetare, Joaquin Almunia, a declarat la randul sau ca strategia de renuntare la masurile de stimulare a economiilor trebuie sa fie coordonata atat la nivel european cat si mondial, problema urmand sa fie discutata la reuniunea G20.