BusinessMagazin

Tag: zona euro

  • Comisia Europeana: Romania nu indeplineste nici un criteriu de aderare la zona euro

    Comisia apreciaza ca Romania nu indeplineste criteriul de
    stabilitate a preturilor    . Dupa un maxim de 9,1% in iulie 2008,
    inflatia medie s-a mentinut in ultimele 12 luni (martie 2009-martie
    2010) la 5%, peste valoarea de referinta a zonei euro de 1%. Mai
    departe, inflatia este asteptata sa scada in 2010 si 2011, ca efect
    al activitatii economice slabe si al disparitiei efectelor produse
    de majorarile de accize, mentinandu-se insa peste valoarea de
    referinta a zonei euro. In 2010, inflatia va atinge 4,3%, iar in
    2011 va fi de 3%, considera autorii raportului.

    In privinta factorilor care ar influenta inflatia, riscurile tin
    mai mult de preturile externe la energie si de viitoare majorari
    ale preturilor administrate la gaze si alte utilitati. “Nu sunt de
    asteptat schimbari majore in privinta impozitelor indirecte in
    urmatorii cativa ani, desi nu pot fi excluse anumite majorari in
    contextul eforturilor de consolidare fiscala”, noteaza
    raportul.

    Preturile de consum au reprezentat in 2008 circa 58% din nivelul
    mediu al zonei euro, asa incat exista potential de convergenta
    (crestere) pe termen lung, mai ales in sectorul serviciilor, avand
    in vedere ca si nivelul real al veniturilor, situat la 44% din
    media zonei euro in 2008, are tendinta de a urca treptat spre cel
    din tarile zonei euro. Pentru a asigura competitivitate si o
    performanta solida in materie de inflatie, Comisia apreciaza ca
    este esential ca Romania sa mentina cresterea salariilor in linie
    cu productivitatea, sa practice o politica fiscala prudenta si sa
    stimuleze concurenta, in special in sectorul comertului si al
    serviciilor.

    Romania nu indeplineste nici criteriul situatiei
    bugetare    , fiind atentionata vara trecuta pentru deficit
    excesiv. In februarie, Bruxellesul a recomandat Romaniei sa-si
    reduca deficitul excesiv pana in 2012, prin intarirea politicii
    fiscale si reforma sistemului de pensii, dupa ce in toti anii
    anteriori a depasit 3% din PIB, ajungand la 5,4% in 2008 si 8,3% in
    2009. Estimarea Comisiei este ca anul acesta deficitul bugetar va
    fi de 8% din PIB si de 7,4% in 2011.

    Autorii precizeaza ca estimarea de deficit este mai mare decat
    cea din programul de convergenta cu zona euro, prezentat de Romania
    in martie, in special din cauza cresterii economice mai slabe, a
    efectelor deficitului bugetar din 2009 si a “faptului ca Guvernul
    se asteapta sa incaseze doar jumatate din datoria de rambursat de
    la Rompetrol, care ar fi reprezentat 0,5% din PIB pentru acest an”.
    Datoria publica este asteptata sa creasca de la 30,5% in 2010 la
    35,8% in 2011.

    Nici criteriul de variatie a cursului valutar si cel al
    convergentei dobanzilor pe termen lung nu sunt indeplinite,
    apreciaza Comisia. In ultimii doi ani, leul s-a depreciat fata de
    euro cu 12,9%, iar rata dobanzii pe termen lung in perioada martie
    2009-martie 2010 a fost de 9,4%, peste valoarea de referinta de 6%
    considerata de Comisie. Autorii noteaza insa ca in 2009, “leul s-a
    stabilizat, reflectand temperarea aversiunii globale la risc si o
    imbunatatire a balantei de cont curent”. In plus, nivelul rezervei
    valutare a ramas “robust” in 2009, respectiv circa 120% din datoria
    externa pe termen scurt pana la sfarsitul anului.

    Raportul recunoaste integrarea crescanda a economiei
    romanesti cu cea a UE, la nivelul comertului, al investitiilor
    straine si al integrarii financaire, “in special prin intermediul
    controlului strain asupra sistemului bancar”. Trei sferturi din
    comertul exterior se deruleaza cu celelalte state din UE, in
    special cu Germania, Italia si Franta; in privinta calitatii
    exporturilor insa, daca volumul marfurilor cu valoare adaugata
    slaba (textile) s-a injumatatiti intre 2000 si 2008, locul acestora
    a fost luat insa doar in mica masura de exporturi tehnologice cu
    valoare adaugata mare, “ceea ce sugereaza ca restructurarea
    economica in Romania este inca intr-o faza incipienta”.

    In privinta cresterii economice, raportul considera posibila o
    crestere de 0,8% in 2010 si 3,5% in 2011, “reflectand in principal
    o redresare a unor componente ale cererii interne, cu exceptia insa
    a cheltuielilor publice”. Dupa o cadere a productivitatii cu 6,2%
    in 2009, Comisia estimeaza ca pentru 2010 este posibila o redresare
    limitata, la 2,5%, pe care o vor face posibila restructurarile si
    concedierile.

    Este de asteptat si reducerea costului unitar al muncii cu 0,2%,
    dupa majorari de peste 15% in 2007-2008, din cauza impactului
    prelungit al recesiunii. Cresterea salariului nominal este
    asteptata sa scada, de la mai mult de 20% in 2007-2008 si apoi 3%
    in 2009, incetinirea cresterii urmand sa continue in acest an.

    Raportul Comisiei ia in calcul noua tari – Bulgaria, Cehia,
    Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Romania si Suedia,
    concluzia fiind ca, pe baza criteriilor de convergenta considerate,
    Estonia este singura tara care indeplineste conditiile de aderare
    la zona euro. Ministrii de finante ai UE vor lua o decizie asupra
    candidaturii Estoniei la aderare la summitul din luna iulie.

    In aprilie, guvernatorul BNR a declarat ca obiectivul Romaniei
    ramane aderarea la zona euro in 2014-2015, precizand insa ca gradul
    de pregatire a tarii pentru adoptarea monedei unice este mai putin
    importanta decat o eventuala amanare cu un an sau doi a momentului.
    In urma cu cateva zile, agentia de rating Fitch a publicat un
    raport in care apreciaza ca Romania ar putea adera la zona euro in
    2015, laolalta cu Bulgaria, Polonia, Ungaria si Letonia, in timp ce
    Estonia va fi integrata inca din 2011.

  • FMI: “Continua incertitudine politica” mentine dependenta Romaniei de banii Fondului

    In Europa de Est, dificultatile de finantare si politicile
    restrictive vor continua sa franeze cererea interna mai ales in
    Ungaria, Letonia si Romania, unde redresarea abia incepe sau
    lipseste total, apreciaza Fondul. In schimb, Estonia, Slovacia si
    Turcia isi revin in mod clar, in parte si fiindca performanta lor
    dinainte de criza le ofera marja de manevra mai mare. Polonia a
    evitat oricum recesiunea, Rusia a fost ajutata de cresterea
    exporturilor si de politicile macro expansioniste, iar Ucraina a
    depasit punctul cel mai de jos al crizei, dar fara ca tendinta de
    evolutie sa fie clara.

    “Stabilizarea economica prin programele de credit cu FMI a
    permis catorva tari, in special Ungariei, sa-si recapete sau sa-si
    consolideze accesul la finantare de pe pietele de capital, creand
    premisele unei iesiri fara probleme din programele respective”,
    scrie unul dintre analistii FMI. Pentru alte tari, in schimb,
    iesirea din programele cu Fondul ar putea fi complicata de factori
    specifici, intre care restrictiile regimului de consiliu monetar
    (Letonia) sau “continua incertitudine politica (Islanda, Romania,
    Ucraina)”.

    Inca din ianuarie, Ungaria a anuntat ca nu mai are nevoie de
    banii FMI, desi actualul acord cu Fondul expira in octombrie.
    Pentru Romania, care foloseste in continuare transele de imprumut,
    acordul in curs expira in mai 2011, urmatoarea transa fiind
    asteptata acum pentru luna iulie.

    PROTEJATI-VA PENSIONARII

    FMI prezinta comparativ programele de credit cu tarile europene
    afectate de criza (Ungaria, Ucraina, Islanda, Letonia, Belarus,
    Serbia, Romania, Polonia si Bosnia). Romania, unde valoarea
    creditului stand-by a fost cea mai mare (17,1 miliarde de dolari),
    este singura tara in cazul careia Fondul specifica, la capitolul
    privind reviziile si conditiile ulterioare incluse in acord, ca
    “alocatiile pentru programele sociale vor creste, iar protectia va
    fi consolidata pentru pensionarii cei mai vulnerabili si pentru
    angajatii din sectorul public cu cele mai mici salarii”.

    Pentru statele Europei emergente, esentialul va fi de acum
    inainte sa atraga capital pentru investitii, cu grija insa de a
    evita pericolele asociate cu influxurile excesive, speculative din
    ultimii ani, considera analistii Fondului. De altfel, criza a lovit
    cel mai tare tocmai tarile unde intrarile de capitaluri au fost
    excesive, hranind frenezia creditarii si supraincalzind
    economia.

    In tarile unde intrarile de capital “sanatos” deja s-au reluat,
    FMI sustine ca e nevoie de “politici fiscale restrictive si de
    aprecierea monedelor nationale”, daca regimul cursului de schimb
    este flexibil, iar in tarile unde se fac inca eforturi de a atrage
    capital, cele mai bune cai sunt cresterea productivitatii, a
    mobilitatii pe piata muncii si rezolvarea problemelor specifice de
    infrastructura. Peste tot in Est, foarte importante raman
    stabilitatea financiara, limitarea riscului din sistemul bancar, a
    excesului de credite in valuta.

    RELUAREA CREDITARII SE AMANA

    Cresterea reala a PIB este apreciata la 1% pe ansamblul zonei
    euro si la 1,5% in 2011, an cand performerii zonei vor fi Franta
    (1,8%) si Germania (1,7%). Italia isi va reveni mai incet, iar
    Spania va avea tot crestere negativa in 2010. Productia va fi mai
    dinamica, serviciile se vor relansa mai lent.

    In afara zonei euro, economiile europene emergente se vor
    redresa diferit, in functie de efectele crizei in cele mai afectate
    dintre ele si in functie de ritmul revenirii in Europa de Vest.
    Pentru ele este prevazuta o crestere de 1,4% in acest an si de 3,5%
    la anul, prognoza care ia insa in calcul estimarile anterioare ale
    Fondului pentru Romania, cu o posibila crestere de 0,8% in 2010 si
    de 5,1% in 2011 (intre timp, prognoza s-a modificat la -0,5% pentru
    acest an si 3,6% la anul). FMI socoteste in categoria economiilor
    emergente din Europa sapte tari (Bulgaria, Ungaria, Polonia,
    Romania si tarile baltice), considerand ca locul Cehiei este intre
    economiile avansate de pe continent.

    Tarile care au avut excedent de cont curent in 2007 par mai bine
    situate pentru o redresare decat cele ce s-au bazat mai mult pe
    cererea interna si au avut deficite, constata autorii raportului.
    Tarile care au crescut mai mult pe credit inainte de criza si
    depind intr-un grad mai mare de finantari bancare isi vor reveni
    mai greu si mai tarziu, intrucat bancile vor ramane inca o vreme
    incapabile sau reticente sa reia creditarea. Preturile locuintelor
    vor ramane la niveluri joase.

    Sunt economisti care cred posibila o “redresare fara credit”,
    adica o relansare a consumului care contracareaza lipsa creditelor
    pentru investitii, numai ca actualul climat de neincredere, cand
    somajul creste, impozitele se majoreaza si asteptarile de venituri
    viitoare (inclusiv pensii) scad, face improbabila ipoteza,
    apreciaza FMI.

  • Moody’s prevede “ajustari fiscale accelerate si dureroase in toata Europa”

    Intr-un neobisnuit “comentariu special”, agentia de rating a calificat
    criza datoriilor din Europa drept “fara precedent”, apreciind ca
    degradarea increderii pe pietele financiare a pus capat discutiei
    despre cat de mult isi mai pot permite guvernele europene sa
    practice politici fiscale expansioniste.

    Moody’s spune ca deja contagiunea problemelor din Grecia s-a
    facut simtita in alte tari cu ratinguri mai bune, ca Portugalia,
    Irlanda si Spania. Agentia a facut cunoscut ca retrogradarea
    ratingurilor suverane pentru Portugalia si Grecia este posibila,
    iar in prezent are loc procesul de revizuire a acestora, care va
    dura in total patru saptamani.

    Anuntul Moody’s este neobisnuit pentru ca nu face parte din
    practica ei curenta sa comenteze pe marginea viitoarelor actiuni in
    privinta ratingurilor. Criticata aspru, laolalta cu
    Standard&Poor’s, de catre liderii UE pentru ca a accelerat in
    mod evident degringolada de pe pietele financiare din ultima vreme
    prin deciziile contra Greciei (respectiv a Portugaliei si a Spaniei
    in cazul S&P), agentia a explicat ca de data aceasta “nu vrea
    sa tinteasca in bezna” si implicit si-a cerut scuze pentru ca
    “anterior a decis sa actioneze mai ferm pe baza unui volum mai mic
    de informatie”.

    La inceputul lunii, agentia a anuntat ca vrea sa vada ce decid
    liderii europeni in privinta sustinerii Greciei, inainte de a mai
    lua vreo decizie in privinta ratingului ei sau al altor tari din
    zona euro. Intre timp, UE si FMI au aprobat pachetul de credite de
    110 miliarde de euro pentru Grecia si, mai nou, pachetul financiar
    de sustinere a euro, in valoare totala de circa 750 de miliarde de
    euro, destinat combaterii speculatiilor de pe piete si asigurarii
    de lichiditate pe piata.

    “Pachetul extins de sprijin anuntat de autoritatile europene nu
    doar inlatura ingrijorarile in privinta lichiditatii pe piata, dar
    poate fi si un pas decisiv catre o integrare fiscala mai mare a
    Uniunii Monetare Europene”, apreciaza acum agentia.

    Agentia a abordat insa un ton usor sceptic, sustinand ca
    prelungirea procesului de punere la punct a pachetelor de sprijin a
    dus la cresterea pentru Grecia a costului de recapatare a
    controlului asupra finantelor sale publice. De partea cealalta,
    pentru ratingul de credit al statelor puternice din zona euro, care
    vor duce greul asistentei financiare pentru statele vulnerabile la
    criza, se poate vorbi de un “impact marginal negativ”, considera Moody’s. Este vorba,
    in primul rand, de Germania si Franta.

    Dupa euforia de luni de pe pietele financiare, cand atat moneda
    europeana, cat si pietele de actiuni au crescut pe toate
    continentele, marti euforia s-a potolit si au reinceput sa apara in
    presa financiara comentarii despre temerile investitorilor ca
    planurile de austeritate fiscala din Grecia, Portugalia si Spania
    sa nu poata fi aplicate cu succes. Euro a scazut din nou in raport
    cu dolarul, de la 1,31 spre 1,27-1,28 dolari/euro, iar estimarile
    vehiculate de analisti pentru perioada urmatoare variaza intre 1,25
    si 1,29.

    Moody’s a retrogradat ratingul pentru datoria pe termen lung a
    Greciei de doua ori in ultimele luni, in decembrie si in aprilie,
    pana la A3, ceea ce inseamna patru trepte peste categoria “junk”
    (titluri nerecomandate investitorilor), insa agentia nu exclude
    acum ca la capatul procesului de revizuire sa declare obligatiunile
    Greciei drept “junk”, asa cum a facut-o recent agentia Standard
    & Poor’s, daca vor continua “ceata panicii financiare si
    demonstratiile de strada”.

    Pentru Portugalia, notata cu Aa2, nu este exclusa o coborare a
    ratingului cu una sau doua trepte, insa deasupra pragului de
    “junk”. In cazul Irlandei nu este de asteptat nici o modificare de
    rating.

    Seful FMI, Dominique Strauss-Kahn, a comentat recent ca
    n-ar trebui ca evaluarile agentiilor sa aiba un cuvant atat de greu
    in randul investitorilor, sugerand ca ele in fond mai curand
    reactioneaza la semnalele pe care le primesc din piete (ceea ce
    conduce la cercul vicios cunoscut, in care agentia intai confirma,
    apoi amplifica temerile pietelor, pentru ca apoi pietele sa
    reactioneze la randul lor, penalizand tara al carei rating a fost
    coborat).

    Insusi Lorenzo Bini-Smaghi, membru al Comitetului executiv al
    Bancii Centrale Europene, a apreciat ca agentiile de rating se
    comporta “la limita bunelor practici etice” si a criticat lipsa de
    competitie in piata evaluarii financiare, dominata de Moody’s si
    Standard&Poor’s, spunand ca “daca doar doua agentii si jumatate
    fac legea, n-avem de-a face cu o situatie suficient de
    competitiva”.

  • Recorduri istorice la burse, euro isi revine spectaculos

    Euro a ajuns inapoi peste pragul de 1,30 dolari/euro pentru
    prima data in ultima saptamana, la 1,31 (de la 1,25 saptamana
    trecuta). Indicele Euro Stoxx 50 al celor mai bine cotat actiuni
    din zona euro a crescut cu 9,2%, iar indicele FTSE 100 al bursei din Londra a urcat cu
    4,7%. La Frankfurt, indicele DAX a castigat 4,7%, CAC-40 al bursei
    din Paris a crescut cu nu mai putin de 8,5%, bursa din Madrid cu
    12,8%, iar cea din Atena cu peste 9%.

    Si pietele emergente s-au conformat tendintei: la
    Bucuresti, indicele BET a avut cea mai mare crestere intr-o singura
    zi, incheind pe plus cu 11,1%, BUX al bursei din Budapesta a urcat
    cu 10%, cel mai mult din ultimele 13 luni, iar costurile creditelor
    pentru asigurarea de neplata (CDS) pentru Polonia, Cehia si Rusia
    au scazut cu 50 de puncte de baza, respectiv cu 59 si cu 32. Zlotul
    polonez a avut cea mai mare apreciere intr-o singura zi din aprilie
    2009 pana acum, iar forintul a castigat 2,5% fata de euro, cel mai
    mult in ultimele 13 luni. Si leul s-a apreciat, castigand 2,33 bani
    fata de vineri, la 4,1641 lei/euro.

    Cel mai rapid au crescut actiunile bancilor europene, fostele
    perdante ale sfarsitului saptamanii trecute. Societe Generale a
    urcat cu 24%, Credit Agricole cu 20% (ambele banci sunt printre
    creditorii importanti ai Greciei), iar Deutsche Bank (cea care a
    luat initiativa de a implica bancile in efortul de salvare a
    Greciei) a castigat 12%. Chiar costurile de indatorare a Greciei pe
    zece ani s-au redus, cu nu mai putin de 5,9%, ajungand la 6,5%.

    Deschiderea tranzactiilor pe pietele americane a adus si aici
    cresteri, cu indicele Dow Jones castigand 3,8%, S&P 500 4,1% si
    Nasdaq 4,45%.

    “Eu nu comentez niciodata in timp real asupra evolutiilor de pe
    piata. Se pare ca observatorii au inteles ca a fost important ceea
    ce am facut”, a declarat Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale
    Europene, la conferinta de presa de luni.

    Trichet s-a referit astfel la efectul pe piata al planului-mamut
    de 500 de miliarde de euro (plus un total estimat de pana la 250 de
    la FMI) aprobat duminica de ministrii de finante ai zonei euro, dar
    si la decizia mult asteptata a BCE de a cumpara de pe piata
    secundara obligatiuni suverane – in conditiile sterilizarii
    ulterioare a lichiditatii prin alte operatiuni monetare, spre a nu
    fi acuzata ca arunca pe piata bani cu efect inflationist.

    Comentand operatiunile de cumparare de obligatiuni, despre care
    a subliniat ca au fost decise in totala independenta de catre BCE,
    fara amestec din partea factorilor politici de la Bruxelles ori din
    conducerea vreunui stat al zonei euro, Trichet s-a rezumat sa
    declare: “Consiliul guvernatorilor va decide amploarea
    interventiilor. Vom face ceea ce este necesar – este o operatiune
    in cadrul eurosistemului care a inceput in aceasta dimineata”.

    Presedintele BCE s-a aratat optimist in privinta redresarii
    Europei dupa criza, precizand ca “o serie de date au fost mai bune
    decat se estima” si ca “in special in lumea emergenta, datele
    actuale sunt mai bune decat asteptarile”. N-a exclus riscul unei
    crize in forma de W, cu revenirea turbulentelor financiare si cu o
    scumpire a materiilor prime, dar “riscul este din ce in ce mai
    putin important”, in opinia lui.

    In ultimele saptamani, inainte de lansarea planului de salvare
    convenit duminica de liderii eurozonei, costurile datoriei au
    crescut continuu pentru Grecia, Spania, Portugalia, Italia, iar
    moneda euro a continuat sa piarda din valoare, ajungand la mai
    putin de 1,30 dolari/euro, pana acolo incat au aparut si s-au
    inmultit speculatiile ca ar putea ajunge in cele din urma la
    paritate cu dolarul. Actiunile bancilor europene, considerate
    primele victime ale unei extinderi a crizei grecesti in zona euro,
    au pierdut pana la 9% in tranzactiile de vineri, fiind afectate de
    valul de vanzari de pe pietele din Europa, SUA si Asia. La un
    moment dat a aparut chiar speculatia ca Banca Centrala Europeana ar
    pregati o facilitate de credit de 600 de miliarde de euro, pentru
    credite pe un an cu 1% dobanda, spre a sustine finantarea a peste
    1.000 de banci.

    Thomas Mayer, economistul-sef al Bundesbank, si Daniel Gros,
    directorul Centrului pentru Studii Politice Europene de la
    Bruxelles, au publicat la 7 mai o analiza conform careia, “din
    fericire, datoria publica a celor trei tari amenintate de atacuri
    speculative – Grecia, Portugalia, Spania – inseamna doar 14% din
    toata datoria publica a zonei euro”. Desi expunerea totala a
    bancilor din zona euro in cele trei tari este mare in cifre
    absolute, respectiv 400 de miliarde de euro, chiar o pierdere de
    jumatate din aceasta suma este posibil de gestionat, apreciaza cei
    doi economisti, “intrucat ar reprezenta doar circa 10% din
    capitalul agregat si rezervele bancilor din zona euro”.

  • UE pune la bataie 750 de miliarde de euro pentru apararea euro

    Pachetul de aparare a euro aprobat de Ecofin, denumit Mecanismul
    de Stabilizare Financiara European, va consta in doua elemente:

    – credite si garantii de pana la 440 de miliarde de euro,
    oferite de statele membre ale eurozonei. Cele 440 de miliarde vor
    consta in imprumuturi obtinute prin intermediul unui vehicul
    special de investitii (SPV – special purpose vehicle) si garantate
    proportional de statele eurozonei, in baza unui acord
    interguvernamental, pe o perioada de trei ani, la fel ca in cazul
    pachetului de sprijin de 110 miliarde de euro pentru Grecia. Acest
    fond de stabilizare ar canaliza resursele obtinute spre a le oferi
    tarilor membre atunci cand costul la care se pot imprumuta ele de
    pe pietele financiare devine prea ridicat.

    – o facilitate de credit in valoare de 60 de miliarde de euro,
    alimentata din bugetul tuturor celor 27 de state UE pentru perioada
    2007-2013. Acest instrument comunitar reprezinta o extindere pentru
    uzul tarilor din zona euro a facilitatii de sustinere a balantei de
    plati, in valoare de 50 de miliarde de euro, destinata tarilor
    nemembre ale eurozonei si pe care Comisia Europeana a folosit-o in
    2009 pentru sprijinirea Letoniei, a Ungariei si a Romaniei.

    FMI ar urma sa contribuie in total cu credite in valoare de pana
    la 220-250 de miliarde de euro, dupa acelasi principiu ca in cazul
    Greciei, respectiv conditionat de reforme fiscale in statele
    solicitante si in transe acordate in functie de monitorizarea
    acestora. Directorul executiv al FMI, Dominique Strauss-Kahn,
    a declarat
    imediat     ca saluta masurile luate la Bruxelles si a confirmat ca
    Fondul este gata sa sprijine statele zonei euro, “prin stabilirea
    si monitorizarea masurilor de ajustare economica si prin asistenta
    financiara, atunci cand va fi solicitata, in coordonare cu
    mecanismul de stabilizare europeana”.

    Ambele forme de sprijin anuntate la Bruxelles sunt asemanatoare
    cu pachetul de 110 de miliarde reprezentand credite bilaterale
    aprobate de statele zonei euro si FMI pentru Grecia: sustinerea va
    fi acordata doar la cerere, doar in baza unor conditii impuse
    statelor solicitante, dobanzile vor fi stabilite dupa aceeasi
    formula de calcul, iar eliberarea banilor si monitorizarea vor fi
    facute in coordonare cu FMI. In caz de necesitate, primul mecanism
    care va fi activat este facilitatea de 60 de miliarde de euro, dupa
    acelasi principiu ca pentru Grecia.

    Deciziile au fost prezentate, la
    conferinta de presa     ce a urmat reuniunii de 11 ore a Ecofin, de
    catre Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri monetare, si
    Elena Salgado, ministrul spaniol de finante, a carei tara detine
    presedintia Consiliului UE. Anuntata initial pentru ora 19,30 (ora
    Bruxellesului), conferinta de presa pentru comunicarea rezultatelor
    reuniunii Ecofin a inceput in cele din urma dupa ora 2 noaptea.
    Ministrii au dorit sa anunte rezultatele inainte de inceperea
    tranzactiilor de luni pe pietele financiare, spre a preintampina
    noi presiuni asupra monedei europene.

    Intrebat cum defineste “circumstantele exceptionale” care
    motiveaza extinderea facilitatii de sustinere a balantei de plati
    spre a sprijini direct state din zona euro, Olli Rehn a raspuns,
    referindu-se la speculatiile de pe pietele financiare, ca “avem
    de-a face cu o provocare sistemica pentru stabilitatea financiara a
    eurozonei – nu doar un atac la adresa unui stat sau a altuia, ci o
    amenintare la adresa stabilitatii zonei euro”.

    Tot la conferinta Ecofin, ministrul Elena Salgado a anuntat o
    noua tinta de deficit bugetar pentru Spania – 9,3% din PIB, fata de
    tinta precedenta de 9,8%. Anul trecut, Spania a avut 11,2% deficit
    bugetar. Vineri, Portugalia
    a anuntat la randul sau o noua tinta, respectiv 7,3%, fata de 8,3%
    anterior si raportat la deficitul de 9,4% de anul trecut.

    BCE VA CUMPARA OBLIGATIUNI ALE STATELOR EUROZONEI

    Intrebat ce implicare va avea Banca Centrala Europeana,
    comisarul Rehn a spus ca prefera sa lase institutia sa comunice
    propriile decizii, spre a sublinia independenta acesteia, insa a
    precizat ca “BCE a luat decizia de a interveni pe piata secundara a
    titlurilor guvernamentale”.

    Dupa conferinta de presa, Consiliul
    guvernatorilor BCE     a anuntat ca a decis, in virtutea
    “circumstantelor exceptionale care se manifesta pe piata”, sa
    intervina pe piata datoriei publice si private a titlurilor de stat
    din zona euro, “pentru a asigura adancime si lichiditate in
    segmentele disfunctionale ale pietei” si in conditiile in care
    statele membre iau toate masurile necesare spre a-si indeplini
    obiectivele fiscale in 2010 si in anii urmatori. “Pentru a
    steriliza impactul acestor interventii, vor fi efectuate operatiuni
    speciale de reabsorbire a lichidiatii injectate pe piata, pentru a
    nu afecta linia politicii monetare a BCE”, respectiv asigurarea
    stabilitatii preturilor.

    BCE va reactiva, in coordonare cu Rezerva Federala a SUA, Banca
    Angliei, Banca Japoniei si bancile centrale din Canada si Elvetia,
    liniile de swap valutar folosite in timpul crizei financiare din
    2008 si va relua operatiunile de furnizare de dolari la termene de
    7 si 84 de zile, prin licitatii cu dobanda fixa, prima urmand sa
    aiba loc la 11 mai.


    Financial Times     a scris ca 47 de banci europene ar fi facut un
    “apel disperat” catre Banca Centrala Europeana sa procedeze la
    cumpararea de pe piata secundata a obligatiunilor emise de tarile
    zonei euro, spre a evita situatia – temuta de multi analisti si
    investitori – in care ar aparea o noua criza de lichiditate,
    similara celei create de falimentul din 2008 al Lehman Brothers.
    Criza de lichiditate ar aparea din cauza temerilor ca bancile
    europene (dar nu numai ele) ar fi afectate de incapacitatea de
    plata intr-una sau alta dintre “verigile slabe” ale zonei euro
    (Grecia, Portugalia, Spania, poate si Irlanda sau Italia).

    Comisarul Olli Rehn a luat in serios ipoteza, declarand ca in
    septembrie 2008, autoritatile americane stiau prea putin la ce va
    duce falimentul Lehman Brothers. “Consecinta a fost ca sistemul
    financiar global a fost paralizat intr-un mod care a dus la cea mai
    mare recesiune din anii ’30 incoace. Consecintele unei insolvente a
    Greciei ar fi similare, daca nu si mai rele.”

    FMI SI UE APROBA PACHETUL DE SPRIJIN PENTRU GRECIA

    Cu cateva ore inainte, consiliul director al FMI a aprobat in
    procedura de urgenta partea de 30 de miliarde de euro ce ar urma
    sa-i revina din pachetul de asistenta financiara pentru Grecia.
    Implicarea FMI va consta intr-un credit stand-by pe trei ani, din
    care primele 5,5 miliarde de euro vor fi disponibile imediat pentru
    Grecia, iar in tot anul 2010 vor fi eliberate 10 miliarde de euro.
    Comunicatul
    FMI     precizeaza ca aranjamentul stand-by “implica un acces
    exceptional la resursele FMI, insemnand de peste 3.200 de ori cota
    de participare a Greciei la FMI” si este conditionat de reducerea
    deficitului fiscal al acestei tari de la 13,6% la mai putin de 3%
    din PIB pana in 2014.

    Decizia FMI vine dupa ce sefii de state si de guverne din zona
    euro au aprobat formal, vineri, pachetul de salvare a Greciei
    anuntat la 3 mai, in valoare de 110 miliarde de euro, constand din
    credite acordate de statele eurozonei si de FMI. Contributia zonei
    euro este de 80 de miliarde de euro.

    Dupa aprobarea acestui pachet de sprijin, cancelarul german
    Angela Merkel a declarat ca el va trimite “un semnal foarte clar”
    speculatorilor de pe pietele financiare sa inceteze atacul contra
    euro, iar presedintele francez
    Nicolas Sarkozy     a adaugat ca “moneda euro este un element
    esential al Europei si nu-l putem lasa la discretia speculatorilor.
    Nu putem sa-i lasam pe altii sa distruga ceea ce s-a creat in curs
    de generatii”.

    Jean-Claude Juncker, liderul Eurogrupului (ministrii de finante
    ai zonei euro), a declarat la randul sau ca “avem de-a face cu un
    atac global contra euro, iar eurozona trebuie sa reactioneze
    unitar”.

    “Vedem pe piete comportamente de haita de lupi, iar daca nu
    oprim aceste haite, ele vor sfasia tarile mai slabe”, a comentat
    ministrul suedez de finante
    Anders Borg    , inainte de inceperea reuniunii Ecofin. “Avem
    nevoie de resurse pentru a opri turbulentele de pe pietele
    financiare. Daca ele continua mai mult de cateva zile, redresarea
    va fi foarte, foarte problematica.”

    Efectul anunturilor din partea FMI si a liderilor zonei euro s-a
    vazut in primele tranzactii de luni de la
    bursele asiatice    , unde moneda europeana a castigat 2% fata de
    dolar si 3% fata de yen. Saptamana trecuta, euro pierduse 4,1% din
    valoare fata de dolar.

  • Pietele adulmeca scenariul “Lehman Brothers II” in cazul Greciei, euro cade din nou

    Banca Centrala Europeana a mentinut rata dobanzii la 1%, dupa
    cum era de asteptat, dar presedintele Jean-Claude Trichet n-a
    vorbit la conferinta de presa de joi despre subiectul cel mai
    discutat al zilei – daca BCE va anunta ca e dispusa sa cumpere sau
    nu de pe piata secundara obligatiuni guvernamentale emise de
    statele zonei euro in caz ca ar aparea probleme de lichiditate,
    urmand adica exemplul Rezervei Federale dupa criza Lehman Brothers
    din 2008. Mai mult, Trichet a spus ca nici macar nu s-a
    discutat     subiectul in consiliul BCE.


    Investitorii     au vehiculat insistent tema comparatiei intre
    Rezerva Federala a SUA in 2008 in cazul Lehman Brothers si BCE acum
    in cazul Greciei, cu concluzia ca BCE ar trebui sa ia neintarziat
    masuri de a impiedica dezastrul in loc sa astepte ca el sa se
    produca. “Bine, pana acum nu e chiar Lehman Brothers, dar pietele
    stiu ce se intampla intr-un scenariu ca asta si se pare ca se
    pregatesc pentru ce e mai rau”, a spus un
    manager de fond din Londra    . “Iar sectorul financiar, bancile
    sufera cel mai mult, ceea ce sugereaza ca pietele s-ar putea trezi
    cu o criza de lichiditate: problema e ca nimeni nu vrea sa cumpere
    aceste active.”

    Deocamdata, chiar si analisti in mod obisnuit sceptici, cum sunt
    cei ai Danske Bank, notau intr-un raport de ieri ca “situatia de pe
    piata nu este in nici un caz aproape de ceea ce s-a intamplat dupa
    Lehman Brothers in 2008, asa incat ratiunea de a uza de instrumente
    monetare pentru rezolvarea unor probleme fiscale este
    prematura”.

    Trichet a fost insa oricum sub tirul criticilor toata saptamana,
    desi cu argumente opuse. Dupa ce a anuntat ca in cazul Greciei va
    permite o derogare de la regulile BCE potrivit carora banca nu are
    voie sa foloseasca drept colateral active cu rating “junk”, unii au
    fost de parere ca asa submineaza credibilitatea BCE, fiindca
    accepta active fara valoare, in timp ce altii, dimpotriva, l-au
    acuzat ca nu e suficient de proactiv in privinta altor posibile
    derogari similare, presupunand ca agentiile coboara si ratingul
    altor tari din zona euro.

    Ziua de joi a adus si o declaratie oficiala de la sediul FMI
    menita sa calmeze pietele. “Se poate spune ca temerile (fata de un
    faliment al Greciei) sunt exagerate”, a spus Caroline
    Atkinson    , sefa departamentului de relatii externe al FMI. “FMI
    a pus la punct un pachet de suport financiar care va oferi Greciei
    posibilitatea sa stea in afara pietelor financiare timp de 18 luni,
    pana in 2012”, a declarat Atkinson. Problema e ca multi investitori
    interpreteaza tocmai aceasta protejare a Greciei drept o
    recunoastere de facto a falimentului, din moment ce daca ar dori sa
    se imprumute de pe piete, costurile cerute de speculatori ar fi
    prohibitive pentru statul grec.

    Cea mai interesanta reactie i-a apartinut insa cancelarului
    german Angela Merkel, care a acuzat deschis bancile si investitorii
    de “perfidia”
    cu care amplifica problemele Greciei    . “Speculatorii sunt
    adversarii nostri”, a spus Merkel, la un forum de la Berlin pe tema
    viitorului UE. “Mai intai bancile vin si cer ajutorul statelor, iar
    acum speculeaza contra datoriilor guvernamentale. Gasesc ca asta e
    perfid.”

    Cancelarul german este printre sustinatorii ideii ca Europa ar
    avea nevoie de o agentie proprie de rating, care sa contracareze
    dominatia marilor agentii americane, ca si al ideii ca ar trebui sa
    se interzica tranzactiile cu produse derivate de tipul CDS,
    folosite curent de investitorii care castiga de pe urma problemelor
    fiscale si economice ale tarilor europene.

    Vineri, membrii Eurogrupului se reunesc la Bruxelles, ca sa
    finalizeze oficial planul de sustinere a Greciei prin pachetul de
    credite in valoare de 110 miliarde de euro. Presedintele Comisiei
    Europene,
    Jose Barroso    , a declarat ca “mesajul sefilor de state si de
    guverne ai Eurogrupului ar trebui sa fie clar. Si va fi clar. Facem
    ceea ce este necesar – pe toate fronturile”.

  • Asaltul asupra euro se reia pe pietele financiare

    “Imi pare rau pentru Portugalia, alte tari sar peste rand si i-o
    iau inainte”, scrie ironic un forumist de pe un site imobiliar
    britanic, imediat dupa aparitia zvonului de marti privind un
    pretins ajutor de 280 de miliarde de euro cerut de Spania de la
    FMI. In ultimele zile, numerosi analisti financiari au prezentat
    Portugalia ca pe urmatoarea victima a crizei datoriilor din Europa,
    dupa Grecia, pentru ca brusc sa apara speculatii despre urmatoarele
    potentiale victime, cu infinit mai multa greutate decat Portugalia:
    una din zona euro – Spania, economie de patru ori mai mare decat
    cea greceasca, iar cealalta – Marea Britanie, care mai nou pare sa
    ia locul Italiei in randul economiilor europene considerate pana
    acum la adapost de efectele bolii grecesti.

    Premierul Jose Luis Zapatero a calificat drept “nebunie” ideea
    ca ar cere 280 de miliarde de euro ajutor de la FMI, iar purtatorul
    de cuvant al FMI a spus si el ca zvonul aparut in publicatia israeliana Globes “n-are
    nici o legatura cu realitatea”. Dar impactul disproportionat de
    mare al zvonului cu Spania a contribuit la un plonjon
    generalizat     al pietelor in cursul zilei de marti, generat de
    neincrederea in planul de salvare a Greciei: euro a scazut sub 1,30
    dolari pentru prima oara in ultimul an, pietele europene de actiuni
    au terminat in scadere, cu cele din Grecia si Spania pierzand 6,7%,
    respectiv 5,4%, randamentele obligatiunilor grecesti si spaniole au
    urcat, iar bursele americane au simtit din plin efectul, cu
    indicele Dow Jones coborand sub 11.000 de puncte. Pe pietele
    asiatice, euro a ajuns in tranzactiile de miercuri la 1,2947
    dolari.

    Aceste evolutii dovedesc nu numai sensibilitatea pietelor la
    orice informatie negativa, ci si faptul ca astfel de informatii,
    chiar daca sunt dezmintite, merg in sensul asteptarii celor ce
    cauta urmatoarea veriga slaba in lantul economiilor europene – nu
    neaparat din zona euro – cu care s-ar putea repeta povestea Greciei
    (costurile de indatorare cresc vertiginos, agentiile de evaluare ii
    coboara ratingul, tara nu mai poate avea acces la finantare de pe
    piete si e silita sa apeleze la sustinerea UE-FMI sau sa declare
    incapacitate de plata).

    “A fost un atac speculativ cat se poate de clar. Probabil un
    fond de risc care a shortat Spania a lansat zvonul, ca sa castige
    de pe urma lui. Cu siguranta cel ce l-a propagat vindea titluri
    spaniole”, a comentat
    Jose Luis Carpatos    , de la compania de cercetare
    Serenitymarkets.com.

    SE PREGATESTE ANGLIA?

    Urmatoarea pe lista, in afara de Spania, ar putea fi Marea
    Britanie: agentiile de rating au avertizat de mai mult timp ca tara
    si-ar putea pierde ratingul de credit suveran (AAA, ratingul
    maxim), daca guvernul rezultat din alegerile de la 6 mai nu va lua
    masuri rapide de reducere a deficitului bugetar. Analisti ai
    Goldman Sachs au comparat zilele trecute problemele fiscale din
    Marea Britanie cu cele ale Spaniei si au prezis ca dupa alegeri,
    starea economiei insulare va fi foarte atent examinata. Insusi Axel
    Weber, seful Bundesbank, ar fi comparat in fata parlamentarilor
    germani situatia fiscala a tarii cu cea a Greciei, conform unor
    relatari publicate de
    The Wall Street Journal    , dar neconfirmate oficial. Deficitul
    fiscal al Marii Britanii se apropie de 12% din PIB, iar datoria
    publica este de 70% din PIB.

    Nu e de mirare ca Grecia, Spania sau Italia, primele state
    intrate sub presiunea pietelor, au considerat ca asaltul mediatic
    si pariurile contra economiilor lor le ameninta siguranta nationala
    si si-au mobilizat serviciile secrete sa afle ce manevre fac
    fondurile speculative, in frunte cu faimosul Paulson & Co.,
    tovarasul celor de la Goldman Sachs, scria inca din luna martie
    revista italiana
    Panorama    . Fapt e ca in presa financiara abunda zilnic analizele
    pesimiste despre viitorul zonei euro, cu declaratii ale unor
    reprezentanti de fonduri de investitii, analisti sau brokeri care
    recunosc ca pariaza pe un declin al monedei europene sau pe un
    faliment al Greciei, urmat de un val de probleme in toata Europa,
    daca nu chiar de dezintegrarea completa a zonei euro.

    “Nu exista nici o incredere in ceea ce UE si FMI au propus
    pentru Grecia. Pietele de capital pariaza pe un faliment al
    Greciei, premisa fiind ca populatia tarii nu va accepta termenii
    intelegerii, iar ingrijorarea privind extinderea problemelor
    afecteaza moneda euro”, declara
    Dean Popplewell    , director de strategie la firma canadiana de
    brokeraj Oanda. “Dinamica datoriei Greciei arata cum arata cea a
    Argentinei in 2000, cu un an inainte de faliment. Sprijinul UE-FMI
    va ajuta Atena sa-si plateasca datoriile in 2010, dar ingrijorarea
    noastra e ca in 2011, 2012, 2013 criza se va intoarce”, adauga
    Michael Hasenstab, manager al Templeton Global Bond Fund, care
    prevede ca moneda europeana va scadea in continuare.

  • UE si FMI vor imprumuta Grecia cu 110 miliarde de euro

    Jean-Claude Juncker, presedintele Eurogrupului, care reuneste
    ministrii de finante ai eurozonei,
    a declarat     ca statele membre ale zonei vor contribui cu 80 de
    miliarde de euro, iar FMI cu restul de 30 de miliarde. Programul de
    asistenta va fi acordat pe o durata de trei ani.

    Ministrul de finante Wolfgang Schaeuble s-a declarat increzator
    ca “pana vineri se va finaliza procesul legislativ”, ceea ce
    inseamna ca parlamentul german ar putea aproba
    pana vineri     acordarea unui prim imprumut pentru Grecia.
    Cancelarul Angela Merkel va incepe de luni consultarile cu liderii
    partidelor, pentru a ajunge la un acord cu ei in cursul saptamanii.
    Ea a afirmat ca UE si FMI vor lucra impreuna pentru monitorizarea
    felului cum sunt puse in practica masurile de austeritate acceptate
    de guvernul grec, asteptate sa conduca la economii bugetare de
    peste 30 de miliarde de euro pana in 2012. Performantele guvernului
    elen vor fi evaluate trimestrial, cu prima evaluare chiar la
    sfarsitul lui iunie.

    Conducerea FMI este asteptata sa aprobe “foarte curand”
    imprumutul pentru Grecia, asa incat banii sa fie eliberati chiar in
    aceasta saptamana, in acelasi timp cu banii de la partenerii
    europeni din zona euro si “mult inainte” de scadenta din 19 mai, a
    declarat Poul Thomsen, seful misiunii FMI la Atena (si fost sef al
    misiunii FMI in Romania intre 1996 si 1998).

    Va trebui insa ca masurile de austeritate sa fie
    ajustate “in permanenta”    , a adaugat Poul Thomsen, ceea ce
    sugereaza ca e posibil ca in timp sa fie nevoie de noi decizii
    nepopulare, peste cele anuntate duminica de guvernul elen.
    “Strategia este ca guvernul sa treaca treptat la ajustari
    ambitioase, dar realiste de politici si sa se intoarca treptat pe
    pietele financiare, in loc sa se afle de la inceput la bunul-plac
    al pietelor”, a spus Thomsen.

    El a insistat ca nu exista nici un plan de restructurare a
    datoriei Greciei si nici nu s-a pus problema de asa ceva, insa a
    adaugat ca testele de rezistenta la scenarii de criza arata ca
    bancile grecesti vor avea nevoie de capital suplimentar. Este
    probabil ca guvernul sa creeze, in cadrul acordului cu FMI si UE,
    un
    fond de rezerva     pentru garantarea solvabilitatii bancilor. De
    asemenea, la cererea bancilor grecesti, este probabil sa ceara UE
    sa prelungeasca o facilitate de suport de 28 de miliarde de euro,
    acordata in 2009 pentru sustinerea lichiditatii in sistem.

    Banca Centrala Europeana a publicat la randul sau un comunicat
    in care saluta programul de austeritate aprobat de guvernul grec si
    apreciaza
    ca masurile din program “sunt adecvate pentru a stabiliza situatia
    economica si fiscala si vor contribui la restabilirea increderii si
    la mentinerea stabilitatii in zona euro”. Dar si BCE adauga ca
    “este esential” ca guvernul grec sa fie gata sa ia si alte masuri
    care ar putea deveni necesare pentru atingerea tintelor din
    program.

    NOILE
    TINTE     ALE AUTORITATILOR ELENE

    – Crestere economica estimata

    2010: -4%

    2011: -2,6%

    2012: 1,1%

    2013: 2,1%

    2014: 2,1%

    – Pondere in PIB a deficitului bugetar

    2010: -8,1%

    2011: -7,6%

    2012: -6,5%

    2013: -4,9%

    2014: -2,6%

    – Pondere in PIB a datoriei publice

    2010: 133,3%

    2011: 145,1%

    2012: 148,6%

    2013: 149,1%

    2014: 144,3%

  • Grecia depinde acum de Angela Merkel

    “Este absolut clar ca negocierile guvernului grec cu Comisia
    Europeana si FMI trebuie grabite. E vorba de stabilitatea de
    ansamblu a zonei euro si nu vom evita sa ne asumam aceasta
    raspundere”, a declarat Angela Merkel,
    la conferinta de presa comuna cu seful FMI, Dominique Strauss-Kahn.
    “Grecia trebuie sa accepte insa un program ambitios de economii, de
    natura sa restabileasca increderea pietelor”, a adaugat ea.

    Merkel a
    pus la indoiala si justetea ideii de a accepta Grecia in zona euro,
    cu zece ani in urma. “Ne-am confruntat atunci cu problema daca
    Grecia ar trebui sa fie primita in zona euro. Decizia favorabila de
    atunci ar putea sa nu fi fost indeajuns de bine analizata.”

    Dominique Strauss-Kahn, directorul executiv al FMI, a declarat
    la randul lui ca e nevoie de o decizie rapida privind salvarea
    Greciei, dar n-a confirmat zvonurile ca pachetul de asistenta
    financiara FMI/UE s-ar putea ridica la 100-120 de miliarde de euro
    in urmatorii trei ani, asa cum dadusera de inteles unii
    parlamentari germani in cursul zilei de miercuri. Valoarea exacta a
    pachetului de sprijin nu va fi anuntata decat la incheierea
    discutiilor cu autoritatile de la Atena, adica in cursul
    urmatoarelor zile.

    Probabil cea mai realista evaluare a politicii Germaniei fata de
    Grecia a facut-o un analist de la
    Societe Generale    , care noteaza ca insistenta Berlinului ca
    elenii sa primeasca ajutor numai dupa ce anunta un plan mai ferm de
    reducere a deficitului fiscal este “daunatoare pe termen lung, dar
    sanatoasa”. Cu alte cuvinte, “a imprumuta Grecia fara a-i convinge
    pe investitori ca tara este intr-adevar pe drumul redresarii
    fiscale ar fi o greseala grava, fiindca investitorii ar putea
    conchide ca restructurarea pur si simplu se amana”, scrie
    analistul.

    Problema e de la ce limita incolo rezistenta Germaniei se poate
    transforma intr-un indiciu ca zona euro este lipsita de
    solidaritate fata de Grecia si incapabila sau lipsita de vointa de
    a-si rezolva problemele.

    “Retrogradarea ratingului de credit al Greciei la statutul
    de ‘junk’ este un rezultat al politicii de tergiversare duse de
    Angela Merkel. Din ianuarie, acum cinci luni, eurozona cauta in van
    o linie conducatoare de la Germania. Dar in tot acest timp, Merkel
    a decis sa puna politica locala inainte de solidaritatea
    internationala”, a declarat
    Poul Nyrup Rasmussen    , presedintele Partidului Socialistilor
    Europeni.

    Aluzia lui Rasmussen este clara la viitoarele alegeri din
    Germania: cancelarul Merkel este acum in campanie electorala pentru
    alegerile din 9 mai, unde crestin-democratii ei nu au nici un motiv
    sa vrea sa piarda, iar Angela Merkel este deja criticata de
    opozanti pentru ca ar fi de fapt dispusa sa cedeze cererilor de la
    Bruxelles si Atena si ca rezistenta ei ar fi doar de fatada. Daca
    ar fi sa contribuie la pachetul de asistenta de 45 de miliarde de
    euro pentru Grecia, Grecia ar trebui sa aloce in acest an 8,4
    miliarde de euro.

    Intre timp, euro a scazut din nou in primele tranzactii pe piata
    americana, ajungand la minimul ultimului an, 1,3114 dolari/euro,
    dupa ce Standard&Poor’s a retrogradat ratingul
    suveran al Spaniei    . Este a treia tara in doua zile care sufera
    retrogradari de rating suveran, dupa Portugalia si Grecia, iar
    aceasta din urma a ajuns ca obligatiunile sale sa fie incadrate la
    categoria “junk”, ceea ce le exclude complet din calcul pentru o
    larga categorie de investitori.

    Intr-o analiza publicata miercuri, Danske Bank apreciaza ca si
    daca FMI si-ar creste participarea la un pachet de asistenta
    financiara pentru Grecia de la 15 la 25 de miliarde de euro (UE
    urmand sa contribuie cu 30 de miliarde), e posibil ca nici aceasta
    sa nu fie suficient pentru a stopa contagiunea crizei grecesti, din
    moment ce investitorii sunt “deja speriati de Portugalia si Spania;
    exista un risc ca si Italia sa fie afectata, ceea ce ar fi foarte
    grav”. Analistii Danske Bank considera ca pentru recastigarea
    increderii, a carei pierdere a facut in ultimele zile ca pietele de
    obligatiuni ale tarilor cu risc din zona euro (PIIGS – Portugalia,
    Irlanda, Italia, Grecia si Spania) sa devina nefunctionale, va fi
    nevoie de doua elemente – o decizie ferma din partea tripletei
    FMI-UE-Banca Centrala Europeana de a ajuta financiar Grecia si
    semne clare ca guvernele din tarile vulnerabile (PIIGS) inteleg
    gravitatea situatiei si iau masuri de austeritate fiscala.

    In privinta primei conditii, analistii Danske se arata sceptici,
    din cauza dificultatii de luare a deciziilor la varful UE, dar si a
    limitarilor din tratatele Uniunii privind sustinerea de la centru a
    tarilor zonei euro. Exista discutii ca Banca Centrala Europeana sa
    cumpere obligatiuni guvernamentale ale tarilor cu probleme; desi
    aceasta optiune este interzisa in conditii normale, in conditii de
    risc sistemic ar exista insa posibilitatea ca BCE sa cumpere o gama
    larga de active, in cadrul operatiunilor de piata libera la care
    are dreptul.

    In privinta celei de-a doua,
    Nouriel Roubini    , economistul american devenit celebru ca unul
    care a prezis criza financiara din 2009, sustine ca nu exista nici
    o posibilitate ca Grecia sa aplice o reducere de 10% a
    cheltuielilor, de care ar avea nevoie ca sa opreasca escaladarea
    costurilor datoriei. “In cateva zile, ar putea ca nici macar sa nu
    mai fie o eurozona de care sa discutam”, sustine el. Daca Grecia ar
    aplica un asemenea program de taiere a cheltuielilor, efectul
    economic ar fi dezastruos, comparabil cu cel din Argentina anului
    2001, unde programul de reducere a cheltuielilor cu 20% negociat cu
    FMI n-a functionat, au urmat proteste sangeroase de strada, demisia
    presedintelui, renuntarea la regimul de curs de schimb fix
    peso-dolar si o devalorizare puternica a monedei. Dupa cum stim,
    desi toti oficialii europeni si greci au exclus posibilitatea, sunt
    inca voci care sustin ca probabil ar fi mai bine pentru Grecia sa
    iasa din zona euro si sa porneasca pe un drum separat, revenind la
    drahma ca moneda nationala.

    Ca fapt divers, sa amintim ca la cea mai mare casa de pariuri
    din Marea Britanie, Ladbrokes, pariorii credeau, miercuri, ca
    riscul ca Grecia sa fie exclusa din zona euro inainte de sfarsitul
    anului 2010 s-a redus la 13/8, de la 7/8 marti. Probabilitatea ca
    Portugalia sa paraseasca zona euro e apreciata insa la 3/1.

  • Bursa americana si euro cresc dupa salvarea Greciei

    Media industriala Dow Jones a urcat in tranzactiile de luni cu
    0,1%, inchizand sedinta la 11.005,97 puncte, cel mai inalt nivel
    din septembrie 2008 incoace, cand a inchis la 11,143,13,
    scrie CNN    . Cresterea intervine la capatul a sase saptamani bune
    consecutiv – justificate de un relativ optimism in privinta
    redresarii economiei SUA – cu o singura coborare sub pragul de
    10.000 de puncte, la 8 februarie. Vinerea trecuta, indicele
    depasise 11.000 de puncte, insa doar pentru scurt timp, nereusind
    sa reziste la acest nivel. Performantele de acum raman totusi
    foarte departe de recordul din octombrie 2007, de 14.164,53 puncte,

    adauga AP    .

    Moneda europeana a castigat, la randul sau, fata de dolar si
    lira sterlina. Luni, euro a castigat 1,5% fata de dolar, ajungand
    la 1,3672 dolari, respectiv 0,75% fata de lira, la 88,45 pence,
    conform BBC.
    Randamentele obligatiunilor grecesti pe doi ani au scazut de la
    peste 7% vinerea trecuta la 6,1%, reflectand perceptia pozitiva a
    investitorilor fata de gura de oxigen primita de Grecia de la
    Bruxelles. Pentru comparatie, obligatiunile grecesti aveau anul
    trecut un randament de 3%.

    Liderii zonei euro au anuntat, duminica, termenii in care sunt
    dispusi sa contribuie la programul de sprijin pentru Grecia,
    conceput ca un pachet de asistenta financiara pe trei ani, in care
    statele eurozonei vor contribui cu pana la 30 de miliarde de euro
    in primul an, iar FMI ar urma sa asigure pana la 10-15 miliarde.
    Finantarea ar urma sa fie acordata la o dobanda de circa 5% pe an
    pentru un credit pe trei ani cu dobanda fixa – peste dobanda
    perceputa de FMI, dar sub nivelul de 7,5% cerut saptamana trecuta
    pe piata pentru obligatiunile grecesti. Contributia statelor la
    pachetul de finantare va fi proportionala cu cota lor de capital la
    Banca Centrala Europeana, ceea ce inseamna ca partea ce revine
    Germaniei va fi cea mai mare.

    Grecia nu va face uz insa de mecanismul de creditare decat daca
    nu va putea obtine finantare de pe pietele de capital si daca va
    cere oficial activarea mecanismului. Un prim test in acest sens va
    avea loc astazi, cand Atena va vinde obligatiuni pe 6 si 12 luni in
    valoare de 1,2 miliarde de euro. Pana la sfarsitul lunii aprilie,
    guvernul elen trebuie sa faca rost de circa 11,5 miliarde de euro,
    ca sa-si poata plati datoriile ajunse la scadenta.

    Necunoscuta, pentru piete, ramane insa felul cum se va implica
    FMI, dincolo de declaratia directorului executiv al FMI, Dominique
    Strauss-Kahn, ca “e gata sa se alature eforturilor” de sustinere a
    Greciei, printr-un acord stand-by “in suma ceruta de autoritatile
    elene”. Morris Goldstein, fost oficial al departamentului de
    cercetare al FMI a declarat
    pentru Financial Times     ca i se pare nefiresc ca Fondul sa nu
    aiba initiativa, adica sa intre intr-un aranjament ai carui termen
    au fost fixati de statele eurozonei. “Pare o incurcatura ciudata –
    daca un grup de state vor fixa conditiile pentru FMI, atunci ce
    sens mai are implicarea Fondului? Ar putea crea un precedent
    periculos”, crede Goldstein. Aceeasi problema a precedentului se
    pune si pentru alte state din zona euro care s-ar putea confrunta
    cu dificultatea de a-si plati datoriile si ar apela la un gen
    similar de asistenta financiara.

    De partea cealalta, din Grecia, lucrurile se vad cu un optimism
    moderat, iar dincolo de discursul oficial, chiar cu un oarecare
    resentiment. “Pe termen scurt, e o marja de respiro, dar pe termen
    mediu problema va reaparea”, declara Yanis Varoufakis, profesor de
    economie la Universitatea din Atena, citat de BBC. “In cele din
    urma, in loc sa reprezinte o salvare, va fi un transfer net de
    avutie de la Atena catre Berlin”, adauga Varoufakis, sugerand ca
    Germania, tara care va oferi cea mai mare parte din bani, ar putea
    sa se imprumute de pe piata, la dobanzi de 3%, cat se cere acum
    pentru obligatiunile germane, si apoi sa ofere sumele respective
    Greciei cu dobanzi de 5%.