“Efectele imediate (ale ruperii coalitiei din Romania – n.r.)
asupra economiei ar trebui sa fie reduse. Pe termen scurt, exista
doar o legatura slaba intre politica si productia economiei.
Tag: investitori
-
Moody’s: Romanii si investitorii sunt obisnuiti cu zgomotul politic
-
Cum te pot ajuta indicii sa castigi pe Bursa
Statisticile bursiere arata ca perdantii anilor trecuti au
devenit performeri in 2009. Altfel spus, strategiile care au batut
piata atunci cand erau cresteri, au adus mari pierderi atunci cand
piata a intrat in declin. O privire la evolutia indicelui BET-FI
din ultimii doi ani confirma acest lucru. Din august 2007, cand a
inceput criza, si in februarie 2009, cand bursa a atins minimele,
indicele celor cinci societati de investitii financiare (SIF-uri)
s-a depreciat cu 90%, cea mai mare scadere din randul indicilor
bursieri. Din martie, cand a a inceput raliul, si pana la finele
lunii august, acelasi indice s-a apreciat cu peste 166%.Construirea unui portofoliu dupa chipul si infatisarea indicilor
bursieri ii permite investitorului sa ia parte din plin la
cresteri, si il scuteste de permanenta cautare a acelor actiuni
care sa bata piata, pentru ca a devenit unul cu piata. Nu il
fereste insa de scaderi atunci cand piata se corecteaza, insa cu un
artificiu precum derivatele pe indici investitorul se poate proteja
de scaderi.“Pe piata locala, oferta de indici bursieri “investibili” nu
este foarte variata. Pentru a putea fi administrat, portofoliu unui
investitor nu ar trebui sa cuprinda mai mult de zece actiuni.
Astfel, candidatii perfecti pentru un portofoliu pe indici sunt
indicele de referinta al bursei-BET si BET-FI”, este de parere
Lucian Isac, directorul general al societatii de brokeraj
Estinvest.Din componenta indicelui BET fac parte cele mai lichide zece
companii listate. Astfel, un portofoliu ar trebui sa aiba o
expunere de peste 40% pe actiuni bancare (BRD si Banca
Transilvania), de aproape 30% pe actiuni petroliere (Petrom si
Rompetrol Rafinare), dar si pe utilitati (Transgaz si
Transelectrica) si farmaceutice (Biofarm). Indicele BET s-a
apreciat cu 122% de la inceputul raliului pana la finele lunii
august, raportand o pierdere de 58,6% de la inceputul crizei.” Actiunile incluse in indici apartin unor emitenti lichizi, si
care in perioada de criza au performat mai bine decat actiunile
companiilor mici si putin lichide”, spune Radu Hanga, directorul
general al BT Asset Management. Selectia emitentilor eligibili
pentru a face parte dintr-un indice este realizata de un comitet
specializat al Bursei de Valori Bucuresti. Comitetul analizeaza
coeficientii de lichiditate, situatiile financiare, statutul
juridic si transparenta emitentilor. Altfel spus, companiile din
structura indicilor bursieri sunt printre cele mai lichide, mai
performante si transparente din piata. -
Administratorul FP: România, o economie “promiţătoare” pentru investitori
Mark Mobius, directorul general al companiei americane de
investiţii Franklin Templeton – administratorul Fondului
Proprietatea – explică atractivitatea acestor ţări prin prisma
“profiturilor potenţiale mai mari”, potrivit Bloomberg. Pe lista
“pieţelor emergente de mâine” se mai află Slovenia, Croaţia,
Kazahstan şi Ucraina. Mobius recomandă investitorilor să adopte “o
viziune pozitivă pe termen lung” faţă de aceste active, având în
vedere creşterea economică a ţărilor în curs de dezvoltare, dar şi
avansul cheltuielilor de consum. Totodată, acumularea de rezerve
valutare este un alt argument enumerat de reprezentantul companiei
americane.În România, Franklin Templeton va încasa anual un comision de 13
milioane euro pentru administrarea Fondului Proprietatea. Fondul,
creat pentru despăgubirea foştilor proprietari deposedaţi de bunuri
în timpul regimului comunist, urmează să fie listat la bursă anul
viitor.Mai multe stiri pe
-
WSJ: Actionarii vin mai des la adunarile generale ale companiilor
Prezenta medie la adunarile generale organizate de companiile incluse in componenta celor mai importanti opt indici blue-chip din Europa de Vest a fost de 51% in perioada 1 august 2008 – 31 iulie 2009, fata de 40% in intervalul corespunzator al perioadei 2006-2007, se arata intr-un studiu al agentiei de consultanta Manifest, preluat de The Wall Street Journal (WSJ).
Spre exemplu, datele Manifest pentru Marea Britanie sunt consemnate inca din 1996, iar prezenta actionarilor la adunarile generale ale companiilor incluse in componenta indicelui bursier FTSE 100 (Londra) a crescut la 68% in cel mai recent studiu, stabilind un nou maxim.
Potrivit analistilor, una dintre principalele cauze ale cresterii gradului de implicare a actionarilor in procesul de luare de decizii este criza financiara, noteaza WSJ.
Analistul F&C Asset Management George Dallas considera ca cresterea gradului de implicare a actionarilor este un efect pozitiv.
-
Investitorii americani nu mai sunt interesati de piata imobiliara europeana
In prima jumatate a acestu an, investitorii americani au cheltuit 407 milioane de euro pe proprietati comerciale din Europa, in scadere cu 98% fata de apogeul atins in perioada similara din 2007, potrivit unui raport CB Richard Ellis, citat de cotidianul american Wall Street Journal.
La acea data, investitorii americani erau implicati, din pozitia de cumparatori, in 16% din totalul tranzactiilor de pe piata imobiliara europeana, procent care s-a restrans la 9,1% in primele sase luni ale anului trecut, respectiv 1,6% in perioada ianuarie-iunie din 2009.
-
Optimismul investitorilor asteapta confirmare din partea economiei
Cresterile sustinute de ieri de pe piata locala au venit pe fondul rezultatelor semestriale publicate de BRD, dar si pe fondul evolutiilor pozitive inregistrate de pietele europene, datorita rezultatelor peste asteptari ale companiilor din sectorul bancar.
Brokerii sunt de parere ca aprecierile din ultima perioada au venit pe fondul unui optimism exagerat din partea investitorilor cu privire la rezultatele companiilor, si nu exclud corectii dupa perioada de raportari financiare.
Cititi mai multe pe www.zf.ro.
-
Cum faci bani din concediu? Pe bursa!
Folclorul bursier spune ca vara nu este buna pentru actiuni. Investitorii au tendinta de a-si reduce detinerile inainte de a intra in vacanta, iar acest lucru duce la scaderea randamentelor pe actiuni. Brokerii, pe de alta parte, spun ca acalmia caracteristica lunilor de vara este propice acumularii de actiuni, dar si marcarii de profituri de tip speculativ. „Vara nu exista vacanta pentru investitori, si acest lucru s-a vazut in cresterea lichiditatii in ultimele sedinte de tranzactionare. Intre investitor si piata se creeaza o legatura greu de rupt chiar si vara, mai ales pentru cei care au cont de tranzactionare online. Chiar si in Insulele Feroe, daca exista o sursa de curent electric si acces la internet, investitorul poate vinde sau cumpara actiuni pe Bursa de la Bucuresti”, spune Gabriel Aldea, broker la societatea Intercapital Invest.
Ce abordare trebuie sa adopte in aceste conditii investitorul aflat in vacanta pentru a nu pierde nicio oportunitate de crestere, si, mai ales, sa nu cada victima unei corectii estivale pe Bursa? Aldea propune doua solutii: pentru investitorii de tip speculativ, cu orizont de investitii pe termen scurt, de doua-trei luni, este indicat ca inainte de a pleca intr-un concediu de cateva saptamani sa isi vanda detinerile pe Bursa, si sa reintre in piata, atunci cand se „reconecteaza la piata”. Plasamentele pe termen scurt presupun o atenta si stransa conectare la piata, la stirile din plan extern si intern, lucruri dificil de realizat de un investitor aflat intr-o excursie exotica.
„In aceasta perioada apar cazuri de clienti care vand din actiuni pentru a face rost de bani necesari cheltuielilor de vacanta. Acestia sunt insa investitori cu portofolii relativ mici, si ale caror disponibilitati banesti nu sunt foarte ridicate”, a explicat el. Pentru investitorii pe termen lung, cu un orizont de investitii de cativa ani, lunile de vara nu ar trebui sa aduca o schimbare in strategia de portofoliu, ci doar o eventuala consolidare a detinerilor pe anumiti emitenti daca preturile si lichiditatile permit.
„Vara, cand piata este mai calma, iar tranzactiile de tip speculativ sunt mai putin numeroase, se pot acumula actiuni la preturi interesante. Cred ca investitorii ar trebui sa priveasca acum si spre derivate. Pe termen lung, portofoliul ar trebui sa includa alaturi de pozitiile spot, si optiuni sau futures. Este adevarat ca piata de derivate nu este prea lichida, dar poate oferi oportunitati”, explica Lucian Isac, directorul general al societatii de brokeraj Estinvest.
Cel putin cinci emitenti pe care investitorii ar trebui sa ii aiba in vedere sunt, potriivt lui Aldea, societatile de investitii financiare (SIF-uri), din perspectiva modificarii pragului de detinere (stabilit acum la un maxim de 1%), dar si al faptului ca sunt in continuare considerate subevaluate. La sfarsitul lunii iunie, un grup de 18 senatori si deputati au semnat un proiect de lege privind eliminarea pragului de detinere de 1% de la SIF-uri, lucru cerut cu insistenta in ultimii ani de majoritatea brokerilor si investitorilor de pe Bursa. Daca va fi adoptat in Parlament, acest proiect ar permite investitorilor puternici din piata sa preia controlul asupra averii de 1,4 mld. euro a celor cinci SIF-uri. Mai mult, al doilea raliul bursier din acest an ar putea fi alimentat de ridicarea pragului de detinere la SIF-uri.
”Intotdeauna exista o sansa sa apara un al doilea raliu. Acesta poate fi alimentat de doua evenimente: anularea pragului la SIFuri sau lansarea de oferte publice de preluare pentru companiile din grupul Rompetrol”, crede Peter Mars, director de investitii la societatea Middle Europe Investment care administreaza investitii de circa 13 mil. euro pe Bursa de la Bucuresti. Alaturi de noutatile privind pragul de detinere la SIF-uri, investitorii ar trebui sa stea conectati la stirile privind evolutia economiei mondiale si a Statelor Unite ale Americii, care vor decide in mare masura evolutia Bursei de la Bucuresti.
„Daca se anunta o ameliorare a economiei americane, cu siguranta evolutia Bursei va fi pozitiva. Ce se intampla pe plan intern si in ce masura economia romaneasca se va inscrie sau nu tendintei de revenire inregistrata de economiile din Vest vor conta tot mai mult incepand de anul viitor; acum, turnura pe care o ia economia mondiala este mai importanta pentru piata locala”, explica Aldea. Marius Trif, directorul general al societatii de brokeraj Carpatica Invest, aflat el insusi in concediu, spune ca se pot face bani pe Bursa si in perioada de vara.
„Pentru cei care se multumesc cu un randament de 2-3%, se pot face bani si in perioada de vara”. Poate chiar si mai mult. De exemplu, titlurile Petrom (SNP) au crescut cu 4,21% in primele trei saptamani ale lunii iulie, actiunile BRD au urcat cu 7,36%, in timp ce titlurile celor cinci SIF-uri, reunite in indicele bursier BET-FI, au inregistrat un avant de 5,5%. „Unul dintre riscurile perioadei de vara este reprezentat de lichiditatea in scadere, care l-ar putea tine captiv pe investitor pentru o perioada de timp pe un anumit emitent. Astfel ca daca se fac achizitii in aceasta perioada trebuie sa fie luat in considerare si gradul de lichiditate al emitentului”, explica Trif.
El spune ca verifica ce se intampla in piata o data sau de doua ori pe zi, fara a rata deschiderea de la ora 10.00. Si ceilalti brokeri recunosc ca isi suna clientii plecati in concediu. Experienta verilor trecute da si mai multe motive investitorului sa isi ia cu el in concediu laptopul. Mai ales ca scaderile din 2008 cer timp pentru a se recupera. De exemplu, fondul de actiuni Active Dinamic, administrat de societatea Swiss Capital, a fost cel mai performant fond mutual in primul semestru al anului cu un randament de peste 44%. Cu toate acestea, pierderile raportate anul trecut urca pana la 74%, astfel ca investitorii care au intrat in fondul Active Dinamic in vara anului trecut sunt in continuare „pe minus”, cu pierderi de aproximativ 40%.
Potrivit raportului de administrare pe 2008, principalele plasamente ale fondului sunt actiunile companiei de constructii Socot Targu-Mures, ale Petrom Aviation si Avicola Buzau, toate societati listate pe piata RASDAQ. Situatia este valabila si pentru restul fondurilor de actiuni, administratorii fiind de parere ca sunt necesari cel putin doi ani pentru recuperarea pierderilor. Sansele ca anul 2009 sa fie incheiat pe plus de fondurile de actiuni sunt insa tot mai mari. „Niciuna din verile ultimilor trei ani nu a fost la fel. Vara din 2007 a fost una fierbinte, cu profiturile mari de dinainte declansarii crizei pe plan international, a urmat apoi vara lui 2008 cand am inceput sa resimtim primele semne ale crizei, pentru ca vara aceasta sa ne aflam in plina criza. Cred ca si vara anului viitor va fi total diferita si sa asistam la revenirea Bursei”, spune Isac.
-
Sperante pentru cer senin in industria panourilor solare
Cu toate acestea, preturile panourilor sunt in continua scadere iar veniturile s-ar putea sa se imbunatateasca substantial tocmai in 2010. Atat principalii jucatori de pe piata americana, SunPower Corp, First Solar Inc si MEMC Electronic Materials cat si companiile chineze si germane din industria panourilor solare sunt asteptate sa isi faca publice, in urmatorele doua saptamani, rapoartele trimestriale. Cel de-al doilea trimestru a fost privit de companiile producatoare ca un moment de cotitura, informeaza Reuters.
Rezultatele din cel Q2 sunt asteptate sa fie un real progres fata de cele din primul semestru, cand multe companii au declarat pierderi serioase. In orice caz, analistii sunt interesati indeosebi de perspectivele producatorilor pentru intreg restul anului. “Lucru care conteaza cel mai mult va fi atitudinea managementului legata de modificarea cererii si de preturile de vanzare” a afirmat Burt Chaon, analist Simmons & Co, intr-un interviu. “Ma astept ca cererea sa creasca in cel de-al treilea trimestru.” Cererea de panouri solare a avut de suferit in anul precedent datorita lipsei de finantare a proiectelor legate de energie regenerabila si o retragere a subventiilor oferite in Spania si Germania, sustine Reuters.
Declinul cererii a avut ca rezultat o supraproductie globala de panouri solare, ulterior o scadere a preturilor si a profitul producatorilor. Totusi, multe companii au declarat ca spera la imbunatatirii pe temeiul recentei redresarii ale economiei americane, conform Reuters. Exista si prognoze mai putin optimiste: Hendi Susanto, analist Gabelii & Co crede ca “scaderea peste asteptari a preturilor va umbri cresterea volumului de vanzari”. Compania germana numarul unu in lume Q-Cells a uimit cand a prognozat in cel de-al doilea trimestru pierderi de 62 milioane de euro (neincluzand dobanzile si taxele). Producatorul de celule solare Ersol, s-a comportat similar manifestand previziuni mai sumbre legate de profitul anual. “Pentru mine, aceasta revenire a fost un vis frumos” a declarat Sebastian Growe, analist Equinet. “Exista speranta la nivelul companiilor, dar ceea ce ma uimeste e ca aceasta speranta rareori se materializeaza in cifre reale”.
Cititi mai multe despre industria panourilor solare pe www.reuters.com
-
Bursa a incheiat ziua pe minus
Titlurile celor cinci societati de investitii financiare (SIF) au scazut in medie cu 0,1%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o scadere a indicelui BET-NG cu 0,04%.
Cele mai lichide titluri au fost SIF Oltenia (SIF5), Banca Transilvania (TLV) si SIF Moldova (SIF2). Actiunile SIF Oltenia (SIF5) au fost tranzactionate la un pret de 0,790 lei pret in scadere cu 0,6% fata de referinta, Banca Transilvania la un pret de 1,06 lei, cu 1,85% mai mic fata de valoarea nominala, iar SIF Moldova (SIF2) au fost cotate la un pret de 0,68 lei, pret cu 0,7% peste referinta.
Cele mai mari cresteri ale pretului de tranzactionare au fost inregistrate de Siretul Pascani (SRT) si Condmag (COMI) cu 7,1%. Farmaceutica Remedia Deva (RMAH) a avut o scadere a pretului de tranzactionare cu 8,5%.
Ultimele tranzactii cu cele mai lichide zece actiuni de la BVB au fost realizate la preturi care au scazut in medie cu 0,78%, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, care analizeaza evolutia primelor 25 de titluri in functie de lichiditate, inclusiv SIF-urile, era cotat la inchidere cu 0,6% sub referinta.
Evolutia pietei de la Bucuresti a fost diferita de cea a marilor burse europene, care au inchis in crestere cu 0,9% – 1,7%. Bursele din Asia au incheiat sedinta de luni in scadere cu 0,1-0,75%.
-
Interesati de o terapie spa?
“In 2005, eram prinsa in piata financiara si cautam un loc in
care sa evadez din cand in cand pentru relaxare”, spune
proprietarul Eden Spa, Liliana Paraipan, care incercase spa-urile
din afara tarii si realizase ca aceasta piata trebuie deschisa si
in Romania. In august 2005, Liliana Paraipan, pe atunci director
general adjunct la Bursa Romana de Marfuri, a decis sa deschida
propriul spa, primul centru de profil deschis in Romania, – dupa ce
a luat cursuri de spa management si marketing in Statele Unite.In octombrie 2005, la trei luni dupa lansarea in businessul cu
spa-uri, Paraipan a parasit functia detinuta la BRM si a inceput sa
lucreze la formarea pietei: “Nu a fost usor sa vand conceptul de
terapie spa, deoarece relaxarea era direct asociata cu timpul
petrecut in saloanele de infrumusetare si remodelare corporala, or,
spa-ul se axeaza pe ideea de frumusete din interior, care pune
psihicul pe acelasi loc cu fizicul”. A durat cam un an pana noua
proprietara a ajuns sa aiba o baza de clienti la Eden Spa, mult mai
mica decat cea pe care o are acum, de 5.000 de clienti (anual intra
in spa cam 1.200 de clienti noi, dintre care jumatate revin
periodic pentru un tratament).Din randul acestora a aparut si proprietarul celui de-al doilea
spa deschis in Romania, Natura Spa, infiintat in 2007 de catre o
fosta clienta fidela a Eden Spa, cu o investitie de 100.000 de
euro. Andreea Dinca, brand manager la Natura Spa, sustine ca
deocamdata numarul clientilor este destul de mic, iar, in aceste
conditii, proprietarii de spa au de asteptat ceva mai mult decat in
cazul saloanelor traditionale de frumusete pana sa atinga pragul de
profitabilitate. De aceea, spune Dinca, “spa-urile din Romania au
in spate de obicei si alte businessuri corelate, cum ar fi
distributia de produse cosmetice sau consultanta”. Dinca
exemplifica prin faptul ca cei 80.000 de euro, cifra de afaceri
inregistrata de Natura Spa in 2008, includ si veniturile obtinute
din distributia de produse cosmetice.Si afacerile Eden Spa includ distributia, dar mai ales
serviciile de consultanta in managementul de spa. Investitia in
Eden a fost mai mare, de aproape 200.000 de euro, iar amortizarea
s-a facut abia in al treilea an. Piata spa a crescut insa in
ultimii doi ani cu rate de peste 50% atat ca valoare a
investitiilor in proiecte noi, cat si a cifrei cumulate de afaceri,
iar numarul consumatorilor este in crestere, pentru ca, explica
Paraipan, “tot mai multi clienti stiu acum pentru ce vin la spa”.
2009 nu va mai marca insa aceleasi cresteri ale veniturilor: dupa
un 2008 profitabil, Paraipan vede o scadere cu 20% a cifrei de
afaceri. Principala cauza o constituie penuria de contracte
corporate, care pana anul trecut contribuiau cu 25- 30% la
incasarile spa-ului. Liliana Paraipan isi aminteste ca in 2006, la
un an de la deschidere, dupa nenumarate discutii si intalniri cu
CEO si HR manageri, a reusit sa incheie destul de multe contracte
cu companii mari din Romania, precum Unilever, ING, City Bank,
Electrolux si “multe, foarte multe agentii de PR”. Anul acesta
insa, explica proprietara Eden SPA, numarul contractelor corporate
a scazut simtitor, pentru ca foarte multe companii au taiat de tot
acest gen de bonusuri pentru angajati, iar cei care au ramas si-au
redus drastic bugetele.Cu toate acestea, evolutia pietei imobiliare din ultimul an i-a
permis Lilianei Paraipan sa se gandeasca la schimbarea sediului
(acum, Eden Spa este intr-o casa de 250 de metri patrati). In
paralel, insa, Paraipan opereaza si cel mai mare spa din tara,
deschis la sfarsitul anului trecut pe o suprafata de 2.000 mp in
incinta hotelului de cinci stele Hilton din Sibiu. Investitia de
aproximativ patru milioane de euro pentru deschiderea spa-ului de
la Hilton apartine hotelului, ca urmare a unui parteneriat incheiat
intre Liliana Paraipan si Nicolae Minea, proprietarul Hilton Sibiu.
Colaborarea dintre Minea si Paraipan a inceput la jumatatea anului
trecut, cand hotelul era inca in renovare, dar vizeaza deschiderea
a inca cel putin trei hoteluri cu spa in acelasi format ca si cel
din Sibiu.Discutia privind acest parteneriat a venit ultima, spune insa
Minea, care a ales sa lucreze cu Liliana Paraipan dupa ce mai multi
distribuitori de echipamente si produse spa i-au trimis ofertele:
“Liliana a venit insa si cu un plan complet de operare, asa ca
propunerea ei ni s-a parut cea mai interesanta”. Prin urmare, cei
doi au decis sa-si extinda colaborarea si pentru viitoarele
hoteluri ce vor fi deschise sub brandul Hilton in viitorul
apropiat. “La deschiderea oficiala a hotelului am stat sase ore in
discutii cu oficialii Hilton despre viitoarele locatii”, povesteste
Nicolae Minea, increzator in studiile pe care Hilton le-a facut
despre piata romaneasca si despre orasele cu potential: Brasov,
Cluj, Timisoara, Iasi si Arad. Planurile de dezvoltare a Hilton in
Romania prevad deschiderea a inca trei hoteluri (probabil in
Brasov, Cluj si Arad), care vor purta brandul Doubletree (patru
stele plus) si Hilton Garden Inn.Proprietarul Eden Spa este insa in discutii si cu alti
hotelieri, carora le va oferi consultanta initiala in lansarea si
operarea proiectelor noi, de la studii de fezabilitate la plan de
afaceri, echiparea efectiva a spatiilor, consultanta in marketing
si management. Hilton Sibiu este primul hotel pentru care Eden
ofera toata gama de servicii de consultanta, dar pe lista sa se
numara si clienti cu care a colaborat “pe bucati”: hotelul de cinci
stele Vega din Mamaia, JW Marriott (unde a colaborat la lansarea
Spa by World Class), hotelul de patru stele Tresor din Timisoara,
complexul Susai din Predeal, Ana Aslan Health & Spa din Eforie
Nord si Arena Regia Resort din Navodari. Mai are in plus un concept
nou, cel de turism spa, pe care va incepe sa il promoveze impreuna
cu sotul sau, Dragos Paraipan, proprietarul agentiei de turism
Ondine Travel. Mai mult, Paraipan, care are ambitia sa devina
principalul operator de spa-uri din Romania, are in plan si
extinderea, in urmatorii doi-trei ani, pe piete invecinate, ca
Bulgaria, Ungaria, Slovenia si Croatia.

