“Sunt aici pentru conferinta BNR, dar aseara am avut o intalnire
si cu premierul Emil Boc. In cadrul intalnirii premierul mi-a
explicat ca remanierea Guvernului nu va determina si o modificare a
politicilor aplicate pana in prezent”, a declarat Franks inainte de
un seminar organizat de BNR cu ocazia aniversarii a 130 de ani de
activitate.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Guvernul are prognoze privind o intrare abia din 2013 intr-o
epoca de “crestere dinamica si sustenabila la nivel mondial”, scrie
Portfolio.hu,
avand in vedere ca pentru moment se profileaza un nou val de
recesiune in SUA, manifestat pe piata imobiliara, si ca este
“imprevizibil inca daca aceasta se va reverbera in sistemul bancar
inca o data, mai ales ca toata lumea face tot posibilul ca sa evite
asa ceva”.
Prin urmare, Matolcsy recomanda ca “orice masura pe care o vom
avea in vedere sa porneasca de la premisa ca un al doilea val al
recesiunii planeaza asupra noastra si ca trebuie sa ne pregatim
pentru aceasta eventualitate”.
N-AVEM NEVOIE DE FMI
Ministrul a confirmat ca Ungaria nu intentioneaza sa apeleze la
FMI sau la alti creditori institutionali externi pentru finantare
si ca dupa ce linia de credit actuala cu FMI expira in octombrie,
guvernul sau nu va incerca sa obtina un nou acord, “pentru ca nu
are nevoie”.
“Au nevoie de astfel de acorduri numai tarile care n-au
incredere in ele insele si care nu se bucura de increderea pietelor
financiare”, a spus Matolcsy. Dupa el, increderea investitorilor in
economia ungara a fost recastigata in vara, iar guvernul a ales
intre cele doua variante pe care le avea in fata – “o politica de
supravietuire” (cu FMI) sau “o politica economica indrazneata”, din
pacate “neinteleasa inca” de analistii financiari din Ungaria.
Gyorgy Matolcsy a insistat ca tara sa va fi capabila sa
finanteze exclusiv prin apelul la pietele financiare deficitul
bugetar pana in 2013, ca si sa-si plateasca datoria de pe urma
titlurilor de stat care vor ajunge la scadenta in acest interval,
de circa 11 miliarde de euro. Fara a anunta o tinta oficiala de
deficit pentru 2011, ministrul a adaugat ca intr-un asemenea climat
de criza, Ungaria nu are nicio marja de actiune pentru a stimula
economia prin majorarea deficitului bugetar, care este “strict
interzisa”. Pentru anul in curs, tinta este de 3,8% din PIB.
Daca parghia fiscala nu-i mai e accesibila, oficialul ungar
indica in schimb parghia fondurilor europene, care ar trebui
regrupate si optimizate fiscal, precum si cea monetara, nu prin
curs sau dobanzi, ci prin “instrumente de piata monetara pe care le
folosesc Rezerva Federala sau Banca Centrala Europeana”, desi banca
centrala a Ungariei nu e de acord cu astfel de metode, pentru ca
piata le va putea sanctiona imediat drept recurs la tiparnita de
bani.
“Comentariile de acum ale ministrului tind sa confirme ideea ca
guvernul e mai atent la alegerile locale din 3 octombrie si vrea
sa-si contureze o strategie si sa ia masuri abia dupa aceea”, a
comentat Janos Samu, analist la Concorde Securities din
Budapesta.
“Sunt ingrijorat, pentru ca inlocuitorul ministrului Finantelor
este un necunoscut. Daca va trebui sa invete acum functionarea
ministerului, va fi o perioada proasta. Nu se fac experimente in
perioade de criza”, declara Aurelian Dochia, fost consultant al
Bancii Mondiale si director al BRD/SG Corporate Finance.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Pauza de masa a zilei de luni e punctul de varf al cumparaturilor pe internet, afirma
Gandul, citand un studiu al unui Gecad ePayment, de unde
reiese si portretul robot al celui care isi face cumparaturile pe
internet, platind cu cardul: barbat, cu varsta cuprinsa intre 30 si
40 de ani, din Capitala. Noile liste cu medicamente compensate vor
intra in vigoare la 1 octombrie, si nu pe 1 septembrie, cum s-a
anuntat initial, in acest interval urmand sa aiba loc o dezbatere
publica pe aceasta tema.
“Incepe marea rascoala: clientii se razvratesc fata de banci”,
titreaza Evenimentul Zilei, referindu-se la cei peste 100 de
clienti ai Volksbank si tot atatia ai BCR care s-au reunit in
aceste zile pentru a stabili o strategie de lupta contra bancilor, despre care spun ca
le-au marit ilegal dobanzile la credite. Timis, Cluj si Constanta
tin capul de afis in clasamentul celor mai cheltuitoare judete ale
tarii intr-un an de criza.
Scrisoarea catre FMI, obligatorie pentru a primi cea de-a sasea
transa trebuie trimisa in aceste zile la Washington si nu are cine sa o semneze, dupa remanierea lui
Sebastian Vladescu, care va face si ca Romania sa se imprumute de
pe pietele externe mult mai scump, sustine Adevarul.
Autoritatea de Reglementare in Energie vrea sa introduca un sistem
liniar de facturare a gazelor, prin care vom plati aceeasi suma in
fiecare luna, chiar daca iarna consumam mai mult, iar vara mai
putin.
Romania Libera ofera sase idei despre ce se poate face pe litoral
cand vremea e urata, de la vizite la una dintre cherhanalele
dobrogene si pana la zboruri de agrement de pe aerodromul din Tuzla
sau scuba-diving. Ziarul readuce in atentie chestiunea rromilor,
scriind ca Banca Mondiala estimeaza costurile esecului politicilor
de integrare a acestora in Bulgaria, Romania, Serbia si Cehia la un
total de 5,7 miliarde de euro anual.
Mai este moneda proprie un avantaj clar pentru economia
romaneasca? se intreaba Ziarul Financiar, citand bancheri
care afirma ca avantajul de a avea o moneda proprie nu mai
este la fel de evident, in ciuda perspectivelor mai indepartate de
aderare la euro. Ovidiu Nicolescu, seful Consiliului National al
IMM, critica dur strategia guvernamentala pentru dezvoltarea
sectorului IMM in perioada 2009-2013, elaborata de firmele de
consultanta KPMG Romania si Finas Consulting.
“In prezent, riscul de default in Europa este supraestimat”, a
declarat economistul FMI Paolo Mauro, potrivit WSJ.Fondul sustine
ca mai multe tari se afla periculos de aproape de “limita
datoriilor”, un prag care ar putea determina pietele financiare sa
perceapa un risc de default si sa reactioneze defensiv, prin
cresterea dobanzilor pe imprumuturile noi, potrivit celor trei
rapoarte pregatite de economistii FMI cu privire la chestiuni
fiscale si publicate miercuri in SUA.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Decizia, anuntata ieri, este importanta pentru tarile care
intentioneaza sa ia noi imprumuturi sau sa extinda liniile de
credit existente, urmand ca solicitarile de finantare sa fie
alocate “in functie de necesitatile tarilor membre”. In prezent,
Romania – unde se discuta deja de o vreme despre ideea de a
contracta un nou credit – s-a apropiat cel mai mult de pragul de
1.000%, cu o indatorare care a ajuns la 877% din cota de
participare a tarii la contul de rezerve generale al Fondului
(sursa din care institutia acorda finantari, constituita din
contributiile statelor membre), conform statisticilor Fondului
valabile pentru 26 august. La 1 aprilie, datoria Romaniei
reprezenta 802% din cota sa de participare.
Dupa Romania, cele mai expuse sunt Letonia (indatorare de 775%
din cota proprie), Ungaria (735%) si Islanda (655%), insa pe termen
mai lung, o expunere mare va avea si Grecia, care acum are o
indatorare de 584% din cota de participare, insa a tras doar mai
putin de un sfert din linia de credit stand-by de 31,4 miliarde de
euro care expira in 2013.
Romania a beneficiat pana acum de 10,65 miliarde de euro din
creditul stand-by care expira in primavara anului viitor si mai are
de incasat 2,84 miliarde de euro, fiind in continuare cel mai mare
debitor fata de FMI, inaintea Ucrainei si a Ungariei. Conform
datelor BNR, Romania are o cota de participare la FMI de 1,03
miliarde DST (1,224 miliarde de euro), insemnand 0,47% din cota
totala a statelor membre, respectiv 10.552 de voturi (0,48% din
total).
Decizia FMI de a extinde accesul la finantare se coreleaza cu o
serie de altele care converg in aceeasi directie, respectiv
introducerea unei noi facilitati de credit – Precautionary Credit
Line (facilitatea de credit preventiv), pentru statele membre cu
politici fiscale si economice apreciate ca sanatoase, dar care nu
se incadreaza in exigentele Flexible Credit Line, linia de credit
flexibila. Aceasta din urma a fost introdusa anul trecut special ca
raspuns la criza, insa la ea au apelat pana acum cu succes doar
trei tari – Polonia, Mexic si Columbia, fara insa a face uz de
sumele disponibile. FMI a decis sa majoreze si durata, si sumele
disponibile prin linia de credit flexibila, insa nu a relaxat si
conditiile de acces.
Noua abordare a Fondului denota atat disponibilitatea
institutiei de a-si creste importanta in creditarea statelor, cat
si temerile, tot mai prezente atat in SUA, cat si in Europa, de un
nou val de recesiune si de turbulente pe pietele financiare. “Atat
facilitatea de credit preventiv, cat si linia de credit flexibila
vor permite Fondului sa-i ajute pe membrii sai sa se protejeze
contra unei volatilitati excesive a pietelor”, a declarat Dominique
Strauss-Kahn, presedintele FMI, precizand ca scopul noilor decizii
ale FMI este “sa incurajeze statele sa apeleze la finantarea sa in
timp util, pentru a evita crizele, si de a le proteja in vremuri de
criza sistemica”.
Dupa agitatia din mai si iunie, cand criza datoriilor din zona
euro a facut valuri pe pietele financiare si a generat greve si
demonstratii care in Grecia au ajuns la violente, analistii straini
citati de Reuters apreciaza acum ca Europa ar putea traversa o
noua perioada tensionata, desi temerile de o destramare a zonei
euro si de desfiintare a monedei unice au fost depasite.
Exista o serie de factori de risc, care in Europa de Vest sunt
legati de grevele si manifestatiile organizate de sindicate, in
Europa de Est si tarile baltice de dificultatile negocierilor cu
FMI, iar intr-o serie de tari de pe continent, cum ar fi Italia, de
eventualitatea unor alegeri anticipate.
“Editiile ziarelor din septembrie si octombrie vor fi aproape
sigur pline de stiri cu demonstratii de strada, mai ales in Spania
si Grecia. Vor fi lucruri interesante cu siguranta”, sustine David
Lea, analist la Control Risks Group din Londra, citat de Reuters.
In privinta Europei de Est, riscurile s-ar lega mai ales de
parcursul dificil al negocierilor cu FMI si de conditiile dure
impuse de institutie unor tari greu afectate de recesiune, ca
Letonia, Romania si Ungaria.
“Evenimentele din Ungaria, Romania si Letonia sunt separate,
sunt povesti care nu au legatura intre ele. Dar daca ai probleme
deja in trei tari concomitent, atunci apare perceptia de ‘Europa de
Est in criza’, ceea ce poate avea un impact mai larg pe piata”,
considera Jon Levy, analist la Eurasia Group. In plus, o serie de
banci occidentale, in special din Austria si Suedia, au expunere
mare in Europa de Est si in tarile baltice si raman vulnerabile la
orice evolutie negativa din aceasta parte de continent, sunt de
parere comentatorii straini.
Intr-un raport asupra evolutiei monedelor din Europa de Est
difuzat in urma cu cateva zile, Nicolae Covrig, analist financiar
in cadrul Raiffeisen Bank Romania, a apreciat ca “pe masura ce
vacanta de vara se incheie si se apropie toamna, ne asteptam la mai
multa volatilitate pe piata valutara si consideram ca miscarile vor
fi mai degraba in sensul deprecierii leului”, atata vreme cat este
de asteptat “o anumita deteriorare” la nivelul monedelor din
regiune, de la forint pana la coroana ceha, iar “tensiunile
politice sunt de asteptat sa creasca pe piata locala”. De la
nivelul curent de 4,22-4,24 lei/euro, analistul se asteapta ca pana
la sfarsitul lui septembrie, cursul sa ajunga la 4,40 lei/euro.
“Scenariul de baza ramane o revenire moderata a economiei, cu
accent pe moderat. Nu ne asteptam la accelerarea brusca a cresterii
somajului. Daca expansiunea continua, si consideram ca asa se va
intampla, vor fi infiintate locuri de munca”, a afirmat Lipsky.
Remarcile oficialului FMI vin in contextul cresterii
ingrijorarilor legate de inregistrarea unei noi scaderi economice
in SUA, pe fondul publicarii unor date tot mai slabe.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Statul roman imprumuta doua milioane de euro in fiecare ora
pentru a putea plati la timp pensiile si salariile bugetarilor, dar
si pentru a achita imprumuturile mai vechi. De la inceputul anului
pana acum, Romania a imprumutat de la banci, FMI sau de la Comisia
Europeana, 11 miliarde de euro, adica aproape 50 de milioane de
euro pe zi, respectiv doua milioane de euro in fiecare ora din zi
si din noapte.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Institutia a anuntat ca a primit, pana la data de 9 august, 20
de oferte din partea bancilor interesate sa devina intermediari
pentru acest program de finantare, care se va intinde pe trei
ani.
Pentru precedenta iesire a Romaniei pe pietele externe, prin
emisiunea de euroobligatiuni lansata in luna martie, bancile alese
au fost Deutsche Bank, Eurobank EFG si HSBC. Statul a atras atunci
un miliard de euro, cu o dobanda de 5%, pentru euroobligatiuni cu
scadenta la cinci ani.
Iesirea pe pietele externe, in conditiile in care o serie de
banci locale se apropie ori si-au depasit deja plafonul de expunere
pe Romania (Erste, de pilda, a depasit plafonul de 7 miliarde de
euro convenit in martie 2009 prin acordul de la Viena, ajungand
acum la circa 7,9 miliarde), este o alternativa naturala fata de
finantarea de pe piata interna.
De la inceputul lui august, Romania a atras prin licitatii de
tituri de stat la 6, 9 si 12 luni o suma de 2,15 miliarde de lei,
net inferioara programului de 4,6 miliarde, din cauza dobanzilor
mari cerute de banci. Joi, statul a respins toate ofertele primite
la licitatia de titluri de stat pe cinci ani, in urma careia
intentiona sa obtina 300 de milioane de lei, din cauza dobanzilor
de peste 7% cerute, pe care Finantele le considera inacceptabil de
ridicate.
O explicatie
oferita de banci pentru dobanzile ridicate ar fi asteptarile
inflationiste in crestere, ca efect al majorarii TVA, iar pe de
alta parte incertitudinea privind aplicarea in sine a programului
de austeritate, despre care bancile considera ca va necesita o
vointa politica foarte puternica, in special in privinta celor
aproape 60.000 de concedieri din sectorul bugetar, pe care Guvernul
vrea sa le opereze pana la sfarsitul anului. Conform programului cu
FMI, statul va trebui sa se incadreze anul acesta intr-un deficit
bugetar de circa 6,8% din PIB.
Dumitru Dulgheru, analist in cadrul BCR, a apreciat vineri ca
“subiectul cel mai important in perioada urmatoare va fi
reprezentat de primele rezultate ale aplicarii masurilor de
austeritate care au intrat in vigoare la 1 iulie”. Dulgheru
considera ca “recastigarea increderii investitorilor este de o
importanta cruciala pentru Romania, mai ales in aceasta perioada,
cand problemele fiscale sunt la loc de frunte si pe agenda altor
state”.
In privinta finantarii de la institutiile internationale,
urmatoarea livrare va veni luna viitoare, sub forma noii transe de
1,2 miliarde de euro de la Comisia Europeana, respectiv a
urmatoarei transe din creditul stand-by cu FMI. Romania a
beneficiat pana acum de 10,65 miliarde de euro din creditul
stand-by si mai are de incasat 2,84 miliarde de euro, fiind in
continuare cel mai mare debitor fata de FMI, inaintea Ucrainei si a
Ungariei.
Economistul-sef al BCR, Lucian Anghel, aprecia zilele trecute ca
sunt sanse ca actualul acord cu FMI, care expira in mai 2011, sa se
incheie cu eliberarea tuturor sumelor care au ramas, pe de o parte
fiindca incadrarea intr-un deficit bugetar in jur de 6,8% din PIB
anul acesta este posibila, pe de alta parte in virtutea politicii
flexibile a Fondului, manifestata pe tot parcursul acordului.