Tag: zahar

  • De ce se va scumpi zaharul

    La prima vedere, titlul si primul paragraf s-ar putea
    contrazice: unul se refera la cresteri de pret, iar celalalt la
    concurenta unor produse mai ieftine. Nu e nicio greseala. Pretul la
    zahar are toate sansele sa creasca, pentru ca pretul de bursa al
    zaharului nerafinat este mare, sustine Ioan Armenean, director
    general al fabricii Zaharul Ludus.

    Un pret mai mare al materiei prime – melasa sau zaharul brut –
    ce se prelucreaza in fabricile din tara se va transfera la raft, in
    pretul final. Pe de alta parte insa, fabricile europene pot invada
    piata cu produse mai ieftine decat zaharul produs local, astfel
    incat fabricile autohtone sunt prinse de cele doua constrangeri de
    pret ca intr-o menghina. “Incepand din acest an nu mai avem nicio
    facilitate pentru a cumpara zahar brut din Brazilia, rafinariile
    fiind nevoite sa cumpere la pretul pietei zahar din tarile APC
    (Africa, Pacific, Caraibe)”, declara directorul general al Zaharul
    Ludus, companie ce si-a dublat cifra de afaceri in prima jumatate a
    anului trecut, fata de perioada corespunzatoare a anului 2008,
    ajungand la 9,7 milioane de euro si un profit de 800.000 de
    euro.


    De ce s-a produs aceasta schimbare? In urma ultimelor decizii
    ale Uniunii Europene, procesatorii trebuie sa negocieze in nume
    propriu contractele, iar rafinatorii romani nu au relatii
    comerciale de durata stabilite cu marii producatori de zahar.
    }arile din zona ACP sunt in majoritate foste colonii britanice, cu
    firme ce detin de zeci sau chiar sute de ani culturi. In fata lor,
    reprezentantii procesatorilor romani au putine sanse de negociere.
    “In urma acestei schimbari, rafinatorii romani au contractat
    licente doar pentru 100.000 de tone zahar brut, fata de 330.000 de
    tone, cat negociasera anul trecut”, a declarat Emilian Dobrescu,
    reprezentantul Agrana in Romania, cea mai mare companie de profil
    de pe piata locala, cu o cifra de afaceri de 163 de milioane de
    euro in 2008.

    Rezultatul faptului ca au fost contractate volume mai mici e
    clar: cele sase fabrici de zahar din Romania vor avea mai putin de
    lucru. Motivul pentru care procesatorii autohtoni au contractat
    pentru 2010 licente pentru o cantitate de trei ori mai mica decat
    anul trecut este pretul mare al tonei de zahar brut pe piata
    mondiala, care a ajuns chiar si la 600 de euro pe tona. “Pretul
    zaharului a ajuns la un maxim istoric, dar este un fenomen ciclic,
    influentat de mai multi factori”, explica Dragos Dima, consultant
    in domeniul agriculturii. Conteaza cat de performante au fost
    culturile – daca recolta e slaba, preturile urca. E important si de
    cat de mult zahar are nevoie pentru consumul intern tara
    producatoare, care vinde doar ce ii prisoseste, dar un rol
    important il joaca si speculatorii – care pot fi interesati sa faca
    stocuri mari in speranta unor castiguri ulterioare.

  • Ne indulcim pe bani mai multi. Zaharul s-ar putea scumpi cu 20%

    Ultimele patru fabrici de zahar functionale din Romania risca
    sa-si inchida portile daca Ministerul Finantelor nu va gasi rapid o
    solutie pentru plata subventiilor catre cei 2.000 de cultivatori de
    sfecla de zahar, in valoare totala de 20 milioane de lei (aproape
    cinci milioane de euro).

    “In doua saptamani trebuie sa inceapa cultivarea si nu avem bani
    pentru a face acest lucru. Daca nu vor avea materie prima, se vor
    inchide si cele patru fabrici, de la Oradea, Ludus, Bod si Roman,
    care asigura 20% din necesarul de zahar al Romaniei”, a declarat
    ieri presedintele Federatiei Cultivatorilor de sfecla de zahar din
    Romania, Ioan Gherman.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • De ce e mai scump zaharul in Europa fata de restul lumii

    Misterul a inceput cand vamesii belgieni au examinat actele de
    transport a catorva zeci de tiruri-cisterna care parcursesera un
    traseu ciudat, triunghiular prin Europa. Camioanele, fiecare avand
    o incarcatura de 20 de tone de zahar lichid, s-au plimbat prin opt
    tari, parcurgand 4.025 km de la o fabrica de zahar belgiana pana in
    Croatia si inapoi, in loc sa o ia pe drumul cel mai scurt, de 1.450
    de kilometri.


    In drum, cisternele au facut si o scurta oprire la Kaliningrad,
    un punct de control aglomerat de la Marea Baltica, pe granita
    ruseasca. Pentru ca Rusia, si nu Croatia, fusese destinatia
    initiala, transporturile pe care le-au examinat oficialii vamali
    belgieni se calificau pentru o serie de plati speciale numite
    stimulente de export prin programul de subventionare a agriculturii
    derulat de Uniunea Europeana. Programul distribuie anual peste 50
    de miliarde de euro (75 de miliarde de dolari) sub forma de
    subventii in statele UE. Si nicio alta marfa nu este mai
    susceptibila de a fi fraudata decat zaharul.

    Cam 200 de transporturi s-au perindat pe ruta Belgia-Croatia in
    ultimii trei ani, spun anchetatorii, castigand subventii de trei
    milioane de euro pentru producatorul belgian de zahar Beneo-Orafti.
    Primavara aceasta, zeci de de anchetatori belgieni si europeni au
    scotocit birourile companiei, blocand jumatate dintre subventiile
    primite de companie si initiind o investigatie care ar putea costa
    compania restul de 1,5 miliarde de euro care i-au mai ramas in
    conturi, daca nu chiar mai mult.

    In Europa sunt circa un milion de hectare de sfecla de zahar,
    care vor produce anul acesta 16,7 milioane de tone de zahar pentru
    o industrie ce valoreaza circa sapte miliarde de euro. Anul trecut,
    Uniunea Europeana a acordat subventii de pret de 475 de milioane de
    euro pentru zahar, inclusiv pentru exporturi. Apoi a cheltuit alte
    1,3 miliarde de euro ca sa restructureze subventiile, care aveau un
    regim atat de generos, incat au determinat si friguroasa Finlanda
    sa inceapa sa produca mai mult zahar.