BusinessMagazin

Tag: servicii financiare

  • Ce facem cu banii? Majoritatea banilor merge pe mancare si rate

    Romanii nu au fost niciodata laudati pentru felul in care isi
    administreaza banii, pentru deciziile financiare pe care le iau, ba
    chiar au fost criticati pentru ca nu stiu sa economiseasca sau
    pentru ca arunca cu banii in vant. Au fost date, mai mereu,
    contraexemplele vecinilor, bine familiarizati cu instrumentele
    financiare si mult mai cumpatati in gestionarea bugetelor. Sigur,
    aproape niciodata nu castigam mai mult decat ei, asa ca aveam
    circumstante atenuante. Ar mai fi, poate, si argumentul evolutiei
    pietei financiare din Romania, care a avut loc intr-un ritm mult
    mai lent decat in celelalte piete.

    ING a studiat comportamentul de consum financiar din zece tari
    din intreaga lume – Olanda, Belgia, Spania, Romania, Polonia, SUA,
    Mexic, India, Coreea si Japonia, iar rezultatele studiului “ING
    Consumer Resourcefulness” sunt interesante, mai ales din momentul
    in care incepem sa facem comparatii intre noi si ceilalti. Observam
    in primul rand diferente mici in ceea ce priveste modul in care ne
    gestionam banii si apropieri surprinzatoare la capitolul temerilor
    financiare, care vizeaza in special varsta pensionarii. Este, cu
    siguranta, surprinzator ca si americanii, spre exemplu, care se
    bucura de o calitate a vietii mult mai crescuta decat noi, se tem
    ca la pensie nu o vor duce foarte bine. Nu avem bani pusi deoparte
    si nici nu folosim cu foarte multa incredere instrumentele
    financiare de economisire si investitii, iar acestea sunt cele mai
    mari minusuri pe care le au romanii in acest studiu. Concret,
    economisim doar 7% din venitul lunar, nivel minim in randul celor
    zece state incluse in studiu, doar o treime dintre noi detin o
    asigurare de viata (comparativ cu 54% la nivel global), 36% au un
    cont de economii (jumatate fata de media globala) si 25% au un plan
    de pensii versus 38%, cat este media globala.

    Si in privinta utilizarii produselor de investitii, romanii se
    plaseaza pe ultimul loc in randul tarilor incluse in studiul ING,
    cu un procent de 8% – de patru ori mai redus decat media din tarile
    analizate. In schimb, procentul celor care detin un card de credit
    in Romania (63%) este relativ similar cu cel de la nivel global si
    doar 15% dintre romani au o ipoteca, comparativ cu 28%, la nivel
    global. “Provocarile cu care ne-am confruntat in ultimii ani,
    precum cresterea somajului, scaderea salariilor, diminuarea
    veniturilor asigurate de stat in diferite situatii de asistenta
    sociala, cresterea costului vietii, ne-au aratat cat este de
    important ca, in momentele dificile, sa avem acces la un fond de
    urgenta pentru a le depasi”, comenteaza Cornelia Aurelia Coman,
    directorul general al ING Asigurari de Viata si presedintele
    Consiliului de Administratie al ING Pensii.

    Partea buna este ca ne gestionam banii intr-o maniera relativ
    ordonata – opt din zece romani pastreaza o evidenta a bugetului
    personal. La nivel global, media este ceva mai scazuta, adica 70%.
    Asta si pentru ca ultimii doi ani ne-au dat destul de mult de
    gandit si am inceput sa devenim mai calculati si mult mai
    ingrijorati cu privire la viitor. “Conform studiului, 36% dintre
    respondenti declara ca isi planifica viitorul financiar deoarece
    sunt ingrijorati de siguranta lor financiara si tot 36% din grija
    fata de familie”, explica Maria Cristina Matei, director executiv
    retail banking la ING Bank Romania. Aceasta tendinta este
    demonstrata si de procentul de 62% care au declarat ca respecta
    bugetul lunar stabilit, procent foarte apropiat de media totala
    inregistrata – 63%

    “Demersul de planificare financiara, prin care ne asiguram
    controlul asupra propriilor finante, este un proces care, la
    nivelul oricarei societaati, se invata pas cu pas si depinde de
    etapa in care se gaseste societatea respectiva. Nu este, asadar, de
    mirare ca exista diferente de comportament intre societatile
    incluse in studiu, insa este la fel de adevarat ca bunele practici
    pot fi o sursa de invataminte pentru consumatorii romani”, mai
    spune Coman.Cand vine vorba de bani, lucrurile sunt

    intotdeauna complicate, iar faptul ca nu avem un comportament
    financiar iremediabil distantat de cel al locuitorilor din tarile
    mult mai dezvoltate ii consoleaza prea putin pe cei care au
    probleme reale in a-si acoperi cheltuielile cotidiene. Pentru
    institutiile financiare, cele care resimt la alt nivel astfel de
    semnale, vestea este incurajatoare – au piata pe care sa se
    dezvolte si teren pe care sa faca afaceri. Singura problema este
    cata rabdare vor mai avea pana cand romanii vor intra in profilul
    clientului ideal.

  • Fuziuni si achizitii in 2011 – “Mai rau ca anul trecut nu se poate”

    de Ioana David

    Scaderile dramatice din ultimii ani au dus piata de fuziuni si
    achizitii inapoi in 2002-2003, iar toata lumea asteapta acum ca
    lucrurile sa-si revina. Opinia este sustinuta de ultimele
    tranzactii anuntate anul trecut. Fondul sud-african de investitii
    New Europe Property Investments (NEPI) a preluat proiectul de
    birouri Floreasca Business Park din nordul Capitalei pentru 100
    milioane de euro; Teba Industries, un grup olandez cu activitati in
    industria textila, a vandut o fabrica pe care o avea la Brad
    (Hunedoara) pentru 3 milioane de euro, in timp ce compania poloneza
    ABC Data a cumparat pachetul majoritar de 51% in cadrul
    distribuitorului de produse IT Scop Computers intr-o tranzactie cu
    o valoare initiala de 5 milioane de euro si lista poate continua.
    Tonul tranzactiilor a fost dat in octombrie, cand intr-o singura zi
    au devenit publice trei contracte.

    “Ultimele luni au marcat o usoara crestere in contextul unei
    scaderi a pietei de M&A in 2010. Consideram ca tendinta se va
    mentine crescatoare, cu o intensificare in a doua jumatate a anului
    2011”, spune Radu Stoicoviciu, partener tranzactii la PWC Romania.
    Firma de consultanta a fost implicata, de partea vanzatorilor, in
    preluarea brandului Napolact si a distributiei acestor produse de
    catre Unilever de la Friesland Campina.

    Preluarea Floreasca Business Park poate marca si revenirea
    apetitului in segmentul imobiliar. “Numarul tranzactiilor va creste
    substantial in cursul anului 2011 atat in ceea ce priveste
    tranzactiile cu companii, cat si tranzactiile care au la baza
    active imobiliare”, a spus Dragos Rosca, CEO al fondului de
    investitii Gemisa Investments. |n ceea ce priveste valoarea
    tranzactiilor, cresterea va fi moderata, deoarece vor exista foarte
    putine cu valori mai mari de 50 de milioane de euro, adica genul de
    tranzactii care produc modificari importante ale mediilor valorilor
    de tranzactionare, apreciaza Rosca.

    Din portofoliul Gemisa fac parte firme precum OptiBlu
    (distributie de produse cu profil oftalmologic), Miniblu (lant de
    magazine cu produse pentru bebelusi), Oxigen Plus (servicii de
    asistenta respiratorie la domiciliu), Fleet Management Services
    (management auto) si BIA Human Resource Management Services
    (management de resurse umane).

    Sfarsitul de an a fost un moment cu atat mai prielnic cu cat
    partile implicate intr-o tranzactie sunt in general reticente
    atunci cand vine vorba de a prelungi negocierile peste an, pentru
    ca automat bugetele se modifica.

    “Cred ca tranzactiile care s-au facut in ultimele luni din 2010
    au legatura cu faptul ca se inchide anul si mai putin cu
    optimismul. Cumparatorii opereaza cu niste bugete. Este logic ca
    tranzactiile incepute de ceva timp sa se inchida inainte de finalul
    anului”, este de parere Ioana Filipescu, managing director al
    Raiffeisen Investment Romania, care este cea mai pesimista dintre
    toti consultantii. Ea crede ca abia peste doi ani se poate vorbi de
    o redresare a pietei de fuziuni si achizitii, pe masura ce ratingul
    de tara se imbunatateste.

    “Apetitul investitional nu revine brusc. Daca se schimba putin
    modelul de crestere economica, nu inseamna ca investitorii vor
    navali aici. Tranzactiile tip fuziuni si achizitii tind sa dureze
    din ce in ce mai mult, astfel ca nu ne putem astepta la minuni anul
    viitor in piata”, afirma ea.

  • Nu stii unde sa-ti depui banii? Vezi care sunt cele mai sigure banci din lume

    Dupa ultimii doi ani, sintagma “banca sigura” pare o
    contradictie intre termeni si inca ii mai face pe multi sa ridice
    din sprancene. Alegerea unei banci cu care sa lucreze a devenit cu
    atat mai importanta cu cat mizele sunt mai mari decat oricand.


    Clientii sunt extrem de selectivi si cauta in primul rand o
    banca despre care stiu sau au auzit ca este solvabila si ca
    gestioneaza in siguranta lichiditatile pe care acestia le plaseaza.
    Surprinzator sau nu, bancile europene si cele americane nu sunt
    cele care domina topul.

    SURSA: www.cnbc.com

  • Retrospectiva 2010 – Ce vrea sa spuna Isarescu

    Ani in sir, rapoartele publicate de BNR despre starea economiei au continut constant un avertisment: nu trebuie sa se decupleze politica fiscala de politica monetara, pentru ca aceasta din urma nu poate sustine singura echilibrul macroeconomic. Afirmatia parea pasareasca pentru unii, subversiva pentru altii, vorba in vant pentru cei ce stiau ca e de ajuns apropierea unui an electoral ca guvernele sa inceapa sa arunce cu bani si din ce in ce mai nefondata pentru altii care vedeau ca, intr-o economie euroizata si dominata de banci straine, parghiile traditionale de politica monetara ale BNR au un impact mai slab decat ar dori banca centrala. Iar anii respectivi, si inainte si dupa 2005, au fost dificili pentru niste oameni de la BNR care nu si-au putut permite sa vorbeasca niciodata la fel de deschis publicului ca niste politicieni.

    Mai nou insa, guvernatorul, consilierii si vicepresedintii de la BNR au inceput sa iasa tot mai des in public si sa-si explice ideile, inclusiv in termeni cat se poate de frusti. Schimbarea a tinut atat de ameliorarea relatiilor cu o putere mai dispusa sa asculte si sa priceapa ce inseamna deficitul structural sau criza din zona euro, cat si de o anumita nervozitate a unei banci centrale care s-a vazut tot mai mult transformata in tap ispasitor pentru adancirea recesiunii. Mugur Isarescu, cinstit in 2008 drept eroul credibilitatii de discurs public si al luptei cu speculatorii pe leu, a inceput sa fie acuzat ori ca “s-a dat cu puterea de dreapta”, ori ca “s-a dat cu FMI/bancile/grupul Bilderberg”, ori ca tanjeste la vreo functie politica, ori ca, dimpotriva, refuza sa preia o functie politica. Unii l-au acuzat ca, atent la inflatie, nu sustine redresarea economiei, fiindca a redus prea putin si prea tarziu dobanda, fiindca nu “da drumul la cursul valutar” spre 5 lei ori fiindca nu “da drumul la inflatie” tocmai in tara cu cea mai mare inflatie din UE.

    Altii, dimpotriva, i-au imputat ratarea tintei de inflatie in fiecare an, intr-o tara cunoscuta pentru impactul in preturi al oricarei cresteri de tarife si de taxe si pentru teama publicului de orice scumpire. In premiera, Isarescu a reactionat violent la ultima transa de amenintari cu scumpiri, numindu-i “trancanitori” pe managerii si pe politicienii (intre ei un ministru) care arunca in presa preziceri de majorare a preturilor si conjurand presa sa nu mai foloseasca prezicerile respective.
    Mai devreme am luat anul 2005 ca reper pentru ca atunci s-a incheiat liberalizarea contului de capital, care a deschis calea pentru navala de valuta in tara ce avea sa influenteze si aprecierea leului, si evolutia pietei creditului, si strategia BNR de a regla lucrurile prin acumularea de rezerva valutara, care de la nici 10 mld. euro la sfarsitul lui 2004 a ajuns la recordul de 32,8 mld, la sfarsitul lui noiembrie 2010.

    Bani multi, care au starnit anul acesta interesul unor politicieni populisti si lipsiti de cultura economica. Mugur Isarescu a explicat de ce statul nu poate folosi pentru acoperirea deficitului bugetar rezerva valutara (“la noi e vorba «turcu’ plateste», dar BNR nu e turcu’”), incercand sa-i lumineze pe adeptii unor aberatii economice ca “legea Cojocaru”, promovata la televiziunea care a lansat Partidul Poporului, sau ai initiativelor de reducere a rezervei valutare cu 2,7 miliarde de euro, in folosul platilor curente ale statului – ambele, sustinute de parlamentarul penelist loan Ghise.

    Strategia aleasa de BNR fata de toate acestea a fost asadar iesirea insistenta in public cu explicatii, dublata de o incercare din rasputeri de a scoli pe orice cale ziaristii, de la seminare, conferinte sau “Zilele studentilor economisti”, eveniment organizat ca un soi de roadshow de-a lungul anului prin universitatile tarii, si pana la invitarea sefului Bancii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, la aniversarea a 130 de ani de viata a BNR. Cu acea ocazie, guvernatorul si-a expus probabil el mai clar viziunea: “Corectarea erorilor de politica economica este dureroasa si greu de inteles de public, oriunde in lume”, iar de cate ori dezbaterea coboara din terenul stiintei la argumente galagioase sau de autoritate “se produc victime la toate nivelurile societatii”. Pentru Isarescu, efortul de a se explica asa incat sa inteleaga tot omul e un pariu eroic, aproape imposibil de castigat, in Romania aflata mereu in pragul unei crize de nervi. Datoria lui insa e sa-ncerce sa-l castige.

  • Retrospectiva 2010 – Lupta cu insolventele. Scapa cine poate

    Lipsa lichiditatilor, datoriile acumulate la banci sau furnizori
    si dificultatile antreprenorilor si managerilor de a-si stabiliza
    afacerea si a reveni pe crestere au impins de-a lungul ultimilor
    ani peste 53.000 de companii in stare de insolventa. In 2003, a
    existat un singur caz, potrivit datelor Coface Romania, iar pana in
    2007 nivelul s-a mentinut destul de redus. Din 2008, cand criza a
    lovit practic piata din Romania, numarul a sarit la aproape 15.700
    si de atunci n-a facut decat sa creasca.


    Pana in octombrie, 17.500 de firme au fost declarate insolvente,
    potrivit datelor Oficiului National al Registrului Comertului, iar
    mai multi specialisti din piata apreciaza ca anul va fi incheiat cu
    mai multe insolvente decat in 2009, cand in aceasta situatie au
    fost aproape 20.000 de firme, mai ales ca experienta a demonstrat
    ca ultimele doua luni ale anului sunt cele mai grele. De altfel,
    doar in luna octombrie au fost inregistrate alte aproape 4.000 de
    cazuri, dat fiind ca la finalul lunii septembrie 13.700 de companii
    erau in insolventa, potrivit unui document al Ministerului
    Justitiei. In total, linia ar putea fi trasa chiar si cu 30.000 de
    firme in aceasta situatie, dupa estimarile din vara ale risk
    managerului Coface Romania, Anca Catrina.


    Cele mai afectate domenii in 2010 au fost comertul,
    constructiile, transporturile si apoi zona HoReCa, ordine care se
    regaseste partial si in topul celor mai mari insolvente din acest
    an. Dincolo de falimentul retailerului K Tech – Ultra Pro care,
    desi a fost demarat in 2009, a fost finalizat de-abia in prima
    parte din 2010, in fruntea clasamentului ar fi doua firme de
    distributie de medicamente ale grupului Relad, cu afaceri totale de
    350 de milioane de euro, insa insolventa nu a fost inca pronuntata
    in instanta, decizie care va fi luata in ianuarie. Altfel, cea mai
    mare insolventa din economie ramane cea a distribuitorului de
    bunuri de larg consum Astral Impex detinut de fratii Ioan si Floare
    Cuc.

    In total, sase dintre cele mai mari 100 de companii detinute de
    romani din economie au intrat anul acesta in insolventa, situatie
    care se reflecta asupra a mii de angajati. Aproape 5.000 sunt doar
    cei din firmele controlate de Cristian Burci – Astra Vagoane,
    Romvag si Meva, toate in clasamentul celor mai mari insolvente cu
    datorii de peste 120 de milioane de euro. Pe lista se regasesc si
    doua firme ale lui Octavian Radu, anume Diverta si TCE, insa
    printre cele mai surprinzatoare au fost anul acesta insolventele in
    randul mall-urilor, City Mall fiind cap de lista. Iar in 2011, este
    de asteptat ca proiecte imobiliare de 500 de milioane de euro sa
    ajunga in insolventa sau chiar sa dea faliment, dupa estimarile lui
    Valentin Ilie, directorul executiv al Coldwell Banker.

  • Retrospectiva 2010 – Bursa a trecut in defensiva

    Raliul bursei din 2009, cu actiuni care au inregistrat
    randamente de pana la trei cifre, a contaminat inceputul acestui
    an, investitorii punandu-si sperantele ca 2010 va fi un an bun
    pentru plasamente de actiuni. Datoriile Greciei, temerile privind
    sfarsitul monedei europene, alaturi de deteriorarea situatiei
    economice din Romania au dat insa dureri de cap celor cu actiuni in
    portofoliu. Mai mult, spre deosebire de anii trecuti, investitorii
    au devenit mai preocupati de economia locala decat de cea a tarilor
    din Vest, iar o evolutie pozitiva a indicilor americani nu a mai
    alimentat neaparat o crestere a indicilor de la Bucuresti.

    Cea mai buna strategie de investitii in 2010 a fost, asadar,
    defensiva, mai exact actiunile din sectorul energetic. Evolutia
    indicelui companiilor energetice, BET-NG, cu o apreciere de 24,7%
    in 2010 (calculat pentru 31 decembrie 2009 – 10 decembrie 2010)
    vine sa confirme acest lucru. Indicele BET-NG reflecta evolutia
    celor mai lichide companii din sectorul energetic si cel al
    utilitatilor, in numar de zece, printre care se numara Petrom,
    Transgaz, Transelectrica si Dafora. La extrema opusa se situeaza
    actiunile celor cinci SIF-uri, performerele anului trecut, cu un
    avans al indicelui BET-FI de 90%. Indicele BET-FI a pierdut in
    acest an peste 10%.

    In ansamblu, piata de actiuni a bursei a avut o evolutie sub cea
    de anul trecut. Indicele BET-C, care reflecta evolutia preturilor
    tuturor companiilor listate la Bursa de Valori Bucuresti cu
    exceptia SIF-urilor, a crescut cu 10% in perioada 31 decembrie 2009
    – 10 decembrie 2010. In 2009, indicele BET-C a urcat cu peste 37%.
    Nici companiile listate pe piata RASDAQ nu au adus investitorilor
    motive de satisfactie. Dimpotriva. Indicele RASDAQ-C, care reflecta
    evolutia tuturor actiunilor listate, a scazut cu peste 22%.

    Lichiditatea a ramas si in 2010 un punct sensibil pentru Bursa
    de la Bucuresti, iar listarile din acest an au reusit prea putin sa
    dezmorteasca interesul investitorilor. Listarea Bursei de Valori
    Bucuresti, principalul operator bursier, pe propria piata a avut
    loc in vara, prin procedura tehnica, fara ca Bursa sa deruleze o
    oferta publica initiala de actiuni. La cateva luni de la listare,
    apar si primele fonduri straine de investitii in actionariatul BVB,
    precum Erste si Templeton.

    Cei mai activi in lansarea de oferte publice initiale au fost
    brokerii de la Intercapital Invest, care au reusit sa stranga 12,2
    milioane de lei cu doua fonduri inchise de investitii: iFond
    Financial, care investeste peste jumatate din active in actiunile
    Fondului Proprietatea, si iFond Gold, care investeste in actiunile
    companiilor aurifere Gabriel Resources si European Goldfields. Mai
    putin succes a avut oferta publica de actiuni derulata de
    societatea Hidraulica Plopeni, care a inregistrat un grad de
    subscriere de 0,04% din totalul de 97 milioane de actiuni
    oferite.

    Finalul de an apartine insa Fondului Proprietatea, care, desi nu
    este inca listat la Bursa din Bucuresti, atrage tot mai multa
    atentie si bani de la investitori. Asteptarile investitorilor si
    ale intregii piete romanesti de capital sunt ca incepand din 25
    ianuarie 2011, data estimata a listarii Fondului, sa fie rescrisa
    istoria bursei de la Bucuresti.

  • Fitch: Creditele neperformante vor creste in Romania pana la jumatatea anului viitor

    Fitch afirma ca imprumuturile indoielnice si clasificate ca
    pierderi au ajuns deja la 20,2% din totalul creditelor la sfarsitul
    lui 2010, de la 6,5% la sfarsitul lui 2008, iar ponderea celor in
    valuta era de 63%, de unde si sensibilitatea la eventuale miscari
    ale cursului valutar. Calitatea activelor bancare a fost afectata
    pe aceste cai de recesiune, iar concurenta intensa pentru atragerea
    depozitelor de la clienti, din cauza lichiditatii insuficiente din
    pietele unde opereaza bancile din Romania, a majorat costurile
    bancilor.

    Expertii agentiei considera insa ca profilul de credit al bancilor
    din Romania este sustinut de “marje de profit inca solide si de
    rate acceptabile ale solvabilitatii”, indicator care la nivelul
    sectorului bancar era de 14,59% la sfarsitul lui septembrie, fata
    de 14,3% la sfarsitul lui iunie. Chiar dupa doi ani de crestere
    firava a creditelor, lichiditatea din sistem este confortabila,
    ceea ce le ofera bancilor o flexibilitate financiara
    “semnificativa” in rezolvarea problemelor de calitate a
    activelor.

    Raportul dintre credite si depozite se situa la finele lui
    septembrie la un nivel “destul de ridicat” de 122%, desi
    majoritatea finantarii provine de la grupurile-mama, ceea ce reduce
    riscurile de refinantare, noteaza Fitch.

    Agentia de rating se asteapta ca economia Romaniei sa scada anul
    acesta cu 2%, dar la anul sa aiba o crestere de 2,5% – cea mai
    optimista prognoza pentru 2011 emisa pana acum, tinand cont ca si
    autoritatile romane, si FMI, si analistii bancilor nu vad posibile
    cresteri mai mari de 1,5-1,6%.

    Fitch a confirmat, marti, ratingurile a cinci banci din Romania –
    BCR, BRD – Societe Generale, UniCredit Tiriac Bank, Banca
    Romaneasca si ProCredit Bank. BCR, BRD si UniCredit Tiriac Bank au
    calificativul BBB pentru datoria pe termen lung in valuta (in cazul
    BCR, acelasi calificativ si pentru datoria in lei), iar Banca
    Romaneasca si ProCredit Bank au calificativ BB+. Toate ratingurile
    au perspectiva stabila, cu exceptia celui pentru Banca Romaneasca,
    care are perspectiva negativa, reflectand deteriorarea
    profitabilitatii.

    Pentru comparatie, ratingul Romaniei pentru datoria pe termen lung
    in valuta este BB+ (inferior, asadar, celor pentru BCR, BRD si
    UniCredit Tiriac Bank), iar pentru datoria in lei este BBB-.

    Celelalte institutii bancare cotate de Fitch sunt Banca
    Transilvania, care are rating BB-, confirmat in luna iulie, si
    Bancpost, cu rating BB+.

  • Legatura dintre economia Romaniei si zicala “Ai grija ce-ti doresti”

    Zicala “ai grija ce-ti doresti” pare sa se aplice, intr-adevar,
    economiei dupa un al saptelea trimestru de scadere, avand in vedere
    ca numai exporturile, importul si industriile care au legatura cu
    exportul au rezistat crizei, in timp ce orice altceva a continuat
    sa scada – consumul, comertul, turismul, telecomul, constructiile,
    agricultura. O majorare frumoasa a exporturilor, cu 14,6% fata de
    perioada iulie-septembrie 2009, si o crestere a industriei de 4,2%
    au ajuns sa fie motorul economiei, chiar daca nu indeajuns spre a o
    ridica din recesiune.

    E drept ca sunt toate conditiile pentru ca ultimele statistici
    sa nu fie primite bine. In primul rand, insusi faptul ca am ajuns
    sa ne dam seama ca exporturile nu pot tracta de unele singure
    economia; ponderea lor in PIB e de circa 30%, iar ca sa treaca
    economia pe plus ar trebui sa se conjuge cu cel putin inca un
    domeniu care produce pentru cererea interna, agricultura,
    industrie, servicii ori constructii. Or, intarzierea recoltarii a
    compromis contributia agriculturii la PIB in perioada
    iulie-septembrie, iar lovitura majorarii TVA si temerile de noi
    pierderi de putere de cumparare au scufundat mai departe piata
    imobiliara si comertul. A ramas industria, insa in mod specific cea
    cu livrare preponderenta sau semnificativa la export. Inca din
    iulie, Asociatia Exportatorilor si a Importatorilor din Romania
    anunta “iesirea din recesiune a exporturilor”, furnizand si un top
    al celor mai importanti exportatori din primele patru luni ale
    anului: Dacia, Nokia, Rompetrol, ArcelorMittal Galati si
    Petrom.

    In al doilea rand, temerea naturala a cititorului de statistici
    e ca in urmatorul trimestru sau, cine stie, poate si in 2011 vor
    urma noi scaderi, in virtutea aceleiasi logici pe care o enunta in
    vara Matei Paun, consultant al BAC Investment: “Nu vad de unde ar
    putea sa vina resorturile cresterii. Nu vad de ce bancile ar relua
    finantarea economiei; ele au in continuare probleme cu calitatea
    portofoliilor, cu bilantul. Nu vad de unde ar putea sa creasca
    sumele trimise de romanii care lucreaza in strainatate. In privinta
    cererii interne, noi am redus puterea de cumparare, taind salariile
    si marind TVA. In privinta exporturilor, nu avem nicio strategie de
    promovare a exporturilor, iar BNR tine cursul aproape
    neschimbat”.

    Acum cateva saptamani, guvernatorul BNR spunea ca din discutiile
    lui cu exportatorii reiese ca acestia sunt satisfacuti de nivelul
    cursului (lipsind deci obsesia pragului de 5 lei care ar sustine
    competitivitatea exporturilor), iar rezultatele lor pe al treilea
    trimestru dovedesc ca s-au descurcat si fara propteaua cursului. A
    folosi parghia deprecierii, in plus, ar fi un pret mult prea mare
    platit pentru un rezultat incert, avand in vedere ca manifestarea
    crizei nu s-a terminat deloc in Europa de Vest, piata cea mai
    importanta. “Pentru anul viitor se prevede o usoara incetinire a
    cererii in zona euro, astfel incat ea va avea impact si asupra
    industriilor noastre legate de export”, declara Lucian Anghel,
    economist-sef al BCR.

    Ce se intampla insa cu cererea interna? Nicolae Covrig, analist
    al Raiffeisen Bank, remarca faptul ca PIB a scazut fata de
    trimestrul al doilea mai putin decat era asteptat: cheltuielile de
    consum ale gospodariilor s-au redus numai cu 1,2% (faptul ca
    vanzarile din retail sau vanzarile de masini arata scaderi mai mari
    s-ar explica deci printr-un oarecare progres in segmentul informal
    al economiei), iar cheltuielile publice au scazut si ele intr-un
    ritm mai lent decat era anticipat. In schimb, stocurile au
    continuat sa urce gratie activitatii mai mari din industria legata
    de export. In asemenea conditii, “chiar daca riscul unei contractii
    mai mari in trimestrele urmatoare este mai mic, nu sunt nici motive
    de a astepta o redresare solida”. Analistul crede posibila o
    stagnare sau o crestere nesemnificativa a PIB in ultimul
    trimestru.

    Povestea nu apare diferita nici in prima parte a anului viitor,
    tinand cont ca niciuna din sursele de finantare a cresterii nu e
    certa: creditarea mai asteapta (“ca sa se reia creditarea, economia
    si cererea trebuie sa se schimbe, nu bancile”, spune seful BCR,
    Dominic Bruynseels), bani de investitii publice nu sunt, cu
    exceptia fondurilor europene (pentru care e nevoie insa de o
    ameliorare rapida a absorbtiei), iar soarta investitiilor straine
    depinde decisiv de perceptia generala a companiilor straine fata de
    zona noastra, dar si de felul cum Vestul insusi va reusi sa invinga
    recesiunea. Pentru moment, deci, ne raman reflectiile
    autoritatilor, inclusiv ale BNR, despre cat de sanatoasa va putea
    fi cresterea economica dupa ce cheltuielile sociale si
    administrative excesive vor fi reduse in acord cu programul FMI. E
    suficient? Pentru traiul de zi cu zi, probabil ca nu; pentru orice
    trece de ziua de maine insa, e esential.

  • MasterCard: Cardul preplatit are un mare potential

    Mateescu a facut aceasta declaratie in contextul lansarii in
    parteneriat cu Carrefour a primului card preplatit de un comerciant
    pe piata romaneasca. Nici oficialii Carrefour si nici reprezentanta
    MasterCard, nu au precizat insa care sunt asteptarile de la acest
    tip de produs pe piata romaneasca.

    In ciuda faptului ca produsul financiar lansat de Carrefour si
    MasterCard este o noutate pentru ca niciun alt comerciant nu are in
    oferta un astfel de card, pe piata romaneasca acest produs nu este
    complet nou.
    Astfel, MasterCard a lansat de ceva vreme un produs pre-paid in
    cooperare cu Posta Romana.

    Ca orice alt produs din oferta retelei de hipermarketuri poate fi
    platit direct la casa de marcat, loc in care se poate reincarca
    ulterior. “Primul card este incarcat la raionul de servicii
    financiare si folosit apoi pana in momentul in care clientul
    primeste al doilea card, nominal”, explica Corinne Moulin, director
    strategie servicii financiare Group Carrefour.

  • Ce-si doresc romanii de la o banca?

    Siguranta este, de asemenea, un beneficiu care trebuie insuflat
    de catre institutia bancara clientilor, fiind un criteriu de maxim
    interes, arata acelasi studiu, reprezentativ la nivel urban, pe un
    esantion de 800 de respondenti cu varste intre 16 si 64 de ani.


    Comportamentul personalului se dovedeste de asemenea a fi un
    element important in alegere, clientii solicitand ca angajatii
    bancii sa fie in primul rand bine informati, dar si amabili si
    dispusi sa ajute.

    Un sistem bine pus la punct de desfasurare a activitatilor,
    promptitudinea, dar si adaptarea la nevoile clientilor sunt aspecte
    care, de asemenea, pot face diferenta intre serviciile
    bancilor.