O întâmplare cel puţin amuzantă s-a petrecut în octombrie 2009, atunci când Schwarzenegger a participat, fără să fi fost invitat, la o gală organizată de democraţi în San Fran. Nefiind foarte popular în rândul celor prezenţi, actorul a fost huiduit şi chiar înjurat; câteva zile mai târziu, Schwarzenegger a trimis o scrisoare unuia dintre liderii democraţilor, anunţându-l pe acesta că a respins o propunere legislativă.
Printre rânduri, însă, guvernatorul a transmis un mesaj secret:
Liderii comunişti, care au condus România aproape jumătate din cei 100 de ani care au trecut de la revoluţia bolşevică din octombrie, nu fac excepţie de la această regulă: şi-au retuşat biografiile astfel încât să apară proiectaţi într-o lumină eroică, revoluţionară. Ei “n-au precupeţit niciun efort” în lupta lor, deşi au fost (spun ei) supuşi celor mai inumane tratamente de “ticălosul regim burghezo-moşieresc”.
Cărţile poştale din care reproducem fragmentele de mai jos au făcut parte dintr-un fond documentar al CC al PCR, unde au fost depuse, benevol, de către luptătorii comunişti, spre neuitarea sacrificiului ce-au făcut pentru propăşirea etc. etc. După întâmplările din decembrie 1989, fondul cu pricina a trecut în custodia Bibliotecii Academiei Române, apoi în custodia unei alte instituţii.
În biografia oficială (în fapt o ficţiune eroică) a luptătorilor comunişti, la loc de mare cinste stau stadiile pe care le-au petrecut în temniţele şi în lagărele în care au fost aruncaţi, pentru crezul lor, de “bestiile reacţionare şi retrograde”. În acele temniţe, adevărate “universităţi” ale luptei de clasă, fruntaşii comunişti au fost împilaţi, asupriti, chinuiţi.
Unul dintre lagărele cel mai des evocate în biografiile cosmetizate ale comuniştilor este cel de la Târgu Jiu.
Acolo şi-au efectuat stagiul, printre alţii, Ion Popescu-Puţuri, Ion Gheorghe Maurer, Atanase Joja, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici şi, ultimul pe listă, cu voia dumneavoastră, cel mai iubit fiu al poporului – Nicolae Ceauşescu.
Liderii comunişti, care au condus România aproape jumătate din cei 100 de ani care au trecut de la revoluţia bolşevică din octombrie, nu fac excepţie de la această regulă: şi-au retuşat biografiile astfel încât să apară proiectaţi într-o lumină eroică, revoluţionară. Ei “n-au precupeţit niciun efort” în lupta lor, deşi au fost (spun ei) supuşi celor mai inumane tratamente de “ticălosul regim burghezo-moşieresc”.
Cărţile poştale din care reproducem fragmentele de mai jos au făcut parte dintr-un fond documentar al CC al PCR, unde au fost depuse, benevol, de către luptătorii comunişti, spre neuitarea sacrificiului ce-au făcut pentru propăşirea etc. etc. După întâmplările din decembrie 1989, fondul cu pricina a trecut în custodia Bibliotecii Academiei Române, apoi în custodia unei alte instituţii.
În biografia oficială (în fapt o ficţiune eroică) a luptătorilor comunişti, la loc de mare cinste stau stadiile pe care le-au petrecut în temniţele şi în lagărele în care au fost aruncaţi, pentru crezul lor, de “bestiile reacţionare şi retrograde”. În acele temniţe, adevărate “universităţi” ale luptei de clasă, fruntaşii comunişti au fost împilaţi, asupriti, chinuiţi.
Unul dintre lagărele cel mai des evocate în biografiile cosmetizate ale comuniştilor este cel de la Târgu Jiu.
Acolo şi-au efectuat stagiul, printre alţii, Ion Popescu-Puţuri, Ion Gheorghe Maurer, Atanase Joja, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici şi, ultimul pe listă, cu voia dumneavoastră, cel mai iubit fiu al poporului – Nicolae Ceauşescu.
În mijlocul pieţei New Orleans din Disneyland, localizat vizavi de La Mascarade dOrleans, se află intrarea într-unul dintre cele dorite restaurante din lume. Există două modalităţi de a intra în Club 33: fie devii membru, fie eşti invitat de un membru.
Statutul de membru te costă nu mai puţin de 100.000 de dolari pe an, plus alte costuri de până la 30.000 de dolari anual. Cu toate acestea, clubul nu duce lipsă de membri, iar lista de aşteptare pentru obţinerea statutului de membru era în 2012 de 14 ani de zile.
Walt Disney a avut ideea creări unui astfel de loc secret, însă clubul a fost înfiinţat în 1967, cu şase luni înainte de moartea lui Disney.
Candace Lowry şi Michelle Khare sunt două tinere care au vrut să experimenteze viaţa de model Victoria’s Secret. Totul a durat doar patru zile, însă acestea au fost un chin pentru cele două tinere, care au documentat totul şi au publicat înregistrările pe Youtube.
Se pare că, timp de nouă zile, Adriana Lima nu consumă altceva în afară de shake-uri proteice cu pudră de ouă şi aproape patru litri de apă. Apoi, cu două zile înainte de marele show, ea bea doar 3,7 litri de apă, iar cu 12 ore înainte să defileze în lenjerie intimă, nu mai consumă nimic, nici măcar apă.
Tinerele au fost conştiente că această experienţă nu va fi deloc uşoară şi chiar dacă au respectat doar parţial dieta, acestea au spus la începutul înregistrării că ”nu recomandă nimănui dieta”. În prima zi, ele au mâncat fulgi de ovăz, albuş de ouă, felii de portocale şi iaurt. La sfârşitul zilei, Candace a mâncat o cină “plictisitoare” cu broccoli, quinoa şi piept de pui.
Candace Lowry şi Michelle Khare sunt două tinere care au vrut să experimenteze viaţa de model Victoria’s Secret. Totul a durat doar patru zile, însă acestea au fost un chin pentru cele două tinere, care au documentat totul şi au publicat înregistrările pe Youtube.
Se pare că, timp de nouă zile, Adriana Lima nu consumă altceva în afară de shake-uri proteice cu pudră de ouă şi aproape patru litri de apă. Apoi, cu două zile înainte de marele show, ea bea doar 3,7 litri de apă, iar cu 12 ore înainte să defileze în lenjerie intimă, nu mai consumă nimic, nici măcar apă.
Tinerele au fost conştiente că această experienţă nu va fi deloc uşoară şi chiar dacă au respectat doar parţial dieta, acestea au spus la începutul înregistrării că ”nu recomandă nimănui dieta”. În prima zi, ele au mâncat fulgi de ovăz, albuş de ouă, felii de portocale şi iaurt. La sfârşitul zilei, Candace a mâncat o cină “plictisitoare” cu broccoli, quinoa şi piept de pui.
Singurul copil în viaţă al lui Nicolae Ceauşescu este Valentin, care a stat departe nu doar de politică, ci şi de viaţa publică.
A absolvit Facultatea de Fizică, apoi a studiat la prestigiosul Imperial College din Londa. În 1970 s-a întors în România şi s-a angajat la Institutul de Fizică Atomică, unde a lucrat până în 2013, când a ieşit la pensie.
A fost discret în anii de glorie ai părinţilor săi. Din căsnicia sa cu Iordana Borilă s-a născut nepotul dictatorului, Daniel Valentin Ceauşescu. Acesta a păşit pe urmele tatălui şi a ales să studieze tot fizica.
Despre nepotul lui Nicolae Ceauşescu, născut în 1981, sunt consemnate extrem de puţine date. De exemplu, în arhiva Agerpres, agenţia de presă care avea acces la evenimentele de familie ale cuplului dictatorial, există doar două fotografii în care apare singurul nepot al lui Nicolae şi al Elenei Ceauşescu. Un instantaneu făcut la Neptun, pe plajă, cu Daniel, mama sa, Valentin şi Elena Ceauşescu, şi un altul realizat la Predeal, în care personajele sunt aceeaşi Elena Ceauşescu, împreună cu nurorile Poliana Ceauşescu şi Iordana Borilă. În ambele, Daniel Valentin este consemnat doar cu apelativele „nepotul” sau „fiul”.
În afară de nume, moştenirea de care poate beneficia Daniel Valentin din partea familiei Ceauşescu este aproape nesemnificativă.
Vezi aici cum arată moştenitorul secret al lui Nicolae Ceauşescu
Oraşul Ubrique din sudul Spaniei nu are aeroport, nici gară, dar cu toate acestea este locul de unde marile case de modă din lume se aprovizionează pentru produsele din piele, scrie BBC.
Louis Vuitton, Gucci, Hermes, Chanel, Chloe, Loewe sau Carolina Herrera apelează la meşteşugari din acest oraş pentru genţile, portofelele sau curele pe care le vând.
Mai mult de jumătate din populaţia oraşului lucrează în domeniu, producând bunuri din piele ce sunt vândute în ţară, dar şi furnizate marilor case de modă.
Tehnica necesară pentru a produceasemenea bunuri a fost moştenită de copii de la părinţi. Meşteşugul a trecut de la o generaţie la alta.
Jose Urrutia, fondatorul firmei producătoare de pantofi La Portegna, spune ca aflat de oraş de la o cunoştiinţă şi a fost uimit de calitatea manufacturii. “Întregul concept de lucru manual moare. Frumuseţea locului este că doar o stradă sau câteva case se ocupă cu asta, ci întreg satul”, spune Urrutia. “O geantă bună este realizată în X ore, în funcţie de produs. Nu poţi trişa când vine vorba de calitate”, adaugă el.
“Chinezii invaţă foarte repede, dar noi ştim că marile branduri cer calitate, atenţia la detalii pentru fiecare produs şi nu o să obţină asta dintr-o fabrică în Asia”, spune un rezident al oraşului.
Când spanioli guvernau Sicilia în secolul 16 conchistadorii au ajuns în Mexic de unde au adus înapoi cacao, dar şi reţetele pentru ceea ce numeau azteci xocoatl, o pastă amară ce era folosită pentru cărnuri, sosuri sau chiar ca supliment dietetic. Iar atunci când era preparată cu anumite mirodenii era considerată un afrodisiac. Este vorba despre ciocolata făcută în stilul străvechi aztec din oraşul italian Modica, potrivit BBC.
Generaţii de familii din Modica au păstrat tradiţia şi prepară ciocolata folosind cacao provenită de la arborii plantaţi de spanioli. Spre deosebire de azteci, localnici au adăugat zahăr în compoziţie, dar nu la cald deoarece nu doreau ca zahărul să se topească. În timp, localnici au adăugat şi alte elemente în compoziţie precum fistic, chilli, scorţişoară, vanilie sau sare de mare.
În prezent, afacerile din 1800-1900 încă funcţionează şi prepară ciocolatei a rămas neschimbată. În micul oraş italian se celebrează ciocolata printr-un festival anual numit ChocoModica şi chiar există un muzeu dedicat ciocolatei.
Secretul Bunicii este o afacere care produce fursecuri şi prăjituri, iar vânzările anuale ajung la peste două milioane de euro.
Produsele realizate sunt comercializate în peste 12.000 de locaţii, printr-o reţea de 74 de distribuitori, dar pot fi găsite şi pe rafturile retailerilor precum Kaufland, Profi şi Auchan.
În prezent, aproximativ 15% din producţia Secretul Bunicii este dedicată pieţelor externe în state precum Belgia, Spania, Rusia, Italia, Cipru şi Germania. La acestea urmează să se alăture şi China, parteneriat care va dubla volumul produselor vândute în afara ţării.
Pentru 2016, cifra de afaceri a fost de 2.550.000 euro, iar prima parte a anului 2017 a adus o creştere de 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, planurile pentru acest an includ extinderea parteneriatelor, atât a celor interne, cât şi a celor de pe plan internaţional.
Claudia Nacu, cofondatoare Secretul Bunicii alături de soţul ei, a dorit să pună pe mesele românilor produse făcute după reţete vechi, ştiute de multă vreme din familie şi transmise de la o generaţie la alta. „Mi-am dorit ca prin aceste produse să readuc în actualitate gustul copilăriei. Am văzut cât de bucuroşi erau copiii mei când le găteam – eu sau mama mea – dulciuri de casă“, declară Claudia Nacu,