BusinessMagazin

Tag: salarii

  • 2023. Salarii mai mari sau şomeri mai mulţi?

    Anul 2022 a fost unul foarte intens pentru angajaţii şi angajatorii de pe piaţa locală. Recrutarea a explodat, depăşind chiar nivelul din anul 2019, de dinainte de pandemie. Piaţa muncii se îndreaptă spre 5,1 milioane de salariaţi, valoarea maximă atinsă în ultimii 20 de ani, iar lupta pentru candidaţi continuă să fie una ridicată. În planurile pentru anul ce vine, angajatorii sunt precauţi cu planurile de recrutare şi cu cele de creştere a salariilor, spun că totul depinde de cum va merge piaţa. Un lucru este sigur: trebuie să-şi tină oamenii aproape, să le ofere echilibru şi un scop al muncii.

    „2023 va fi un an al rezilienţei şi din perspectivă de businessuri, dar şi din partea oamenilor.  Mi se pare dificil să ceri rezilienţă după trei ani de rezilienţă. Şi atunci a ţine aproape de angajaţi este important. Nu îi chemi la birou zilnic, dar îi chemi să vorbeşti cu ei, la o cafea, să afli dacă sunt bine. Pentru că atunci poţi să înţelegi cât de rău sau cât de bine îi este celuilalt. Anul 2023 cred că va fi un an complicat pentru mulţi şi profesional şi personal şi a ţine legătura asta permanentă ajută ca cele două părţi să se înţeleagă şi să poată veni cu acţiuni de susţinere”, a spus Luminiţa Florea, Director People & Culture în cadrul Philip Morris România, în cadrul evenimentului „ZF HR Conference.

    Cum se pregătesc marii angajatori pentru anul 2023”.  Una dintre provocările departamentului de HR în 2022 care se va continua şi în 2023 este cum să facă astfel încât să se ajusteze la inflaţie. „În 2022 probabil că anumite companii au fost luate prin surprindere de inflaţie, am văzut că 40% dintre ele nu au mers în rând cu inflaţia. 2023 devine o ecuaţie mai complicată. Ne uităm în piaţă, vedem ce face industria, ne uităm cum se traduce prezenţa sau absenţa creşterilor salariale”, a completat Luminiţa Florea. În primele trei luni din 2023, reprezentanta Philip Morris estimează o creştere de două cifre a salariilor din companie.

    Anul 2022 a fost un an intens pentru producătorul de produse din tutun, un an bun, cu rezultate vizibile. „Aproape 300 de colegi s-au alăturat echipei în 2022, acum avem 1.400 de angajaţi proprii, în cele două entităţi – Philip Morris Trading, divizia comercială, şi Philip Morris România, divizia de producţie. Am recrutat preponderent în zona de producţie. Succesul comercial se traduce în necesitatea de a avea noi volume de producţie. Recrutăm preponderent personal tehnic atât ca entry-level dar şi specialişti. Dacă pe zona de entry-level, unde putem şcoli, recrutarea funcţionează mai fluid, pe zona de specialişti tehnici lucrurile se complică mai ales când volumele de recrutare trebuie îndeplinite în termen de două – trei luni”, a detaliat Luminiţa Florea. Cosmina Nicolau, Head of People & Culture în cadrul companiei DRUID, care a făcut o platformă prin care se pot construi asistenţi virtuali inteligenţi care acum ajută companiile să eficientizeze şi să automatizeze anumite procese şi operaţiuni, spune că echipa sa s-a dublat anul acesta faţă de 2021.

    „Avem oameni nu doar în România ci în toată lumea – avem birouri în UK, Franţa, Danemarca, SUA. Lucrăm mult în mod hibrid şi, pentru că nu credem într-un model valabil pentru toată lumea, echipele au libertatea să aleagă modul şi felul în care lucrează. Flexibilitatea modului şi felului în care îşi desfăşoară activitatea se gestionează la nivel de echipă, nu la nivel de companie”, a spus ea. Din perspectiva pieţei muncii, în industria de tehnologie este o piaţă a candidatului. „Noi concurăm cu companii de tehnologie din întreaga lume, avem colegi care lucrează pentru noi din Marea Britanie, deci este mai dificil în tehnologie, dar pe de altă parte putem vorbi de munca remote.

    Cred că dincolo de salariu şi programul flexibil ceea ce îi atrage pe oameni la noi este tehnologia pe care o folosim. Mulţi tineri vin la noi când află ce facem pentru că sunt impresionaţi de tehnologia noastră şi pentru posibilităţile de învăţare pe care le au”, afirmă reprezentanta DRUID. La finalul anului trecut, DRUID avea 47 de angajaţi, acum are 109-110, în România aproape 90 şi restul internaţional. Pentru 2023, compania are planuri de recrutare cel puţin la fel de mari. „Vrem să creştem biroul din SUA. Probabil că echipa se va dubla din nou cel puţin până la finalul anului viitor. Ne dorim să creştem, oferim ceva de care cred că multe businessuri au nevoie. Pentru că suntem pe mai multe pieţe şi pentru că suntem o firmă de tehnologie unde salariile sunt sus, oamenii se mişcă mult în industria asta, încercăm să fim în top. Avem diferenţe de salarii, dar ne  uităm în pieţe local şi încercăm să rămânem în top în fiecare dintre aceste pieţe.” Mihai Găvan, director, Global Strategic Alliances în cadrul TotalSoft, este părere că subiectul despre cum nu există oameni în piaţă nu este de acum, ci este o problemă de aproape zece ani. „Realitatea face că, de fapt, există această piaţă de forţă de muncă în România, creşte un pic mai lent, dar problema nu este în număr, ci în oamenii calificaţi pe care noi îi căutăm. În zona de IT, Totalsoft a făcut peste 100 de angajări în ultimele şase luni, întotdeauna IT-ul spune că nu avem oameni, dar depinde cum îi cauţi, dacă reuşeşti să îi creşti şi să îi ţii”, a spus el în cadrul conferinţei ZF. Piaţa este dictată de cerere, nu de ofertă şi trebuie să ne uităm în ce verticale oferta este mai mare decât cererea şi în ce verticale este invers, adaugă el. „Plecând de la verticale, ar trebui să facem şi o intersecţie cu nivelul de senioritate, în nivelul de senioritate ridicat un procent foarte mare al angajatului, în cazul acesta el este cel care alege, fiind un angajat sau nivelul de senioritate foarte ridicat, este dorit de foarte mulţi angajatori. Găsim răspunsul în zona angajatului”, a concluzionat Mihai Găvan.

     

    Flexibilitatea, tendinţa principală

    Bogdan Badea, CEO al eJobs România, vede flexibilitatea ca o tendinţă principală pe piaţa muncii în 2022 şi 2023. „Este o zonă flexibilă şi aşa se va menţine pentru că nu mai există o singură reţetă care să funcţioneze. Este despre a asculta vocea noii generaţii, despre modul de lucru, beneficii, zona de brand de angajator porneşte din interior şi consider că actorii mediului de business ar trebui să vorbească mai des şi mai mult cu candidaţii şi angajaţii, să întrebăm angajaţii cum ne văd, ce ne diferenţiază faţă de alţi jucători”, a spus el în cadrul evenimentului ZF. Scopul, obiectivul muncii contează pentru toate generaţiile de angajaţi pentru că toate vor să înveţe la locul de muncă, vor să aibă un scop. „Cred că ar trebui să ne uităm la cum putem dezvolta managementul din toate punctele de vedere pentru a nu mai fi un management concentrat pe control. Multe generaţii de manageri au fost învăţate să fie aproape de om pentru a fi aproape de ceea ce face omul respectiv. Trebuie să ne orientăm mai mult spre a comunica autentic despre compania noastră, dacă vrem să avem succes în zona de recrutare”, crede Bogdan Badea. Întotdeauna masa mare a candidaţilor se duce spre zonele în care există volum mare de joburi, spre exemplu sunt joburi multe în callcenter. De asemenea, CEO-ul eJobs spune că vedem un interes tot mai redus al românilor de a pleca în străinătate. Dacă în 2019, 20% din aplicări erau pentru joburi în străinătate, anul acesta ponderea lor a scăzut la 2%. „Este o diferenţă mare, dar trebuie să avem grijă că interesul pentru munca remote a crescut la 20% în 2022, de la 1% în 2019. Munca remote este o dorinţă a oamenilor, dar asta nu se potriveşte oricui şi pentru anumite industrii e imposibil. Dar sunt şi oameni care nu vor să lucreze de acasă, chiar dacă au şansa asta. Între 10 şi 15% dintre oameni merg la birou în locuri de muncă unde există această posibilitate. Şi dacă omul vrea să lucreze remote nu cred că un salariu cu 10% mai mare îi va schimba percepţia”, a completat Badea. În concluzie, CEO-ul eJobs a vorbit despre zona de beneficii şi cum angajatorii trebuie să vadă cum pot echilibra pachetele de beneficii. „Oamenii trebuie să fie echilibraţi din punct de vedere emoţional păentru că de multe ori problemele pe care le avem cu angajaţii vin din viaţa lor personală. Mare grijă la comunicare, la transparenţă şi la echilibrul emoţional al angajaţilor.”

     

    Impredictibilitatea, nelipsită şi din ecuaţia viitorului muncii

    Costin Tudor, CEO si fondator al platformei undelucram.ro, spune că piaţa muncii este într-o zonă de impredictibilitate, iar angajatorii trebuie să fie mai atenţi la relaţiile pe care le au.

    „În urma faptului că muncim din ce în ce mai mult avem şi stări emoţionale mai intense şi cred că 2022 despre asta a fost vorba. Angajaţii îşi doresc salarii mari şi un scop”, a declarat el în cadrul conferinţei ZF. În ceea ce priveşte evoluţia salariilor, este un context foarte dinamic, aproape instabil şi este nevoie de un pic de presiune sau de explozie într-un loc pentru a se destabiliza ecosistemul.„Văd din toate discuţiile pe care le am cu angajatorii că depun toate eforturile măcar să acopere inflaţia. Este un prim punct pe care încearcă să îl facă. Asta depinde mult de vânzări, are sens să fac pentru mine ca şi companie astfel de eforturi? Dar la un moment dat cineva trebuie să facă un compromis. Cine îl face? Salariatul care acceptă un salariu mai mic?

    Angajatorul care s-ar putea să îşi ia un risc, să nu facă vânzările, să nu crească productivitatea dar ţine angajatul mulţumit în companie? E un subiect greu acesta cu salariile”, afirmă Costin Tudor. La începutul anului, angajaţii îşi doreau salarii mai mari, dar şi să înţeleagă scopul muncii lor, adică comunicare. Un angajator care comunică cu angajaţii creează o relaţie de încredere, astfel că oamenii se uită acum şi la salarii, dar şi la noi factori. „Atât în România, cât şi în celelalte pieţe, ţări, cu puţine excepţii, piaţa muncii este şi va rămâne o piaţă a angajaţilor.

    Este mai mult decât evident, indiferent de criza care o să vină, că angajatorii trebuie să depună eforturi să atragă candidaţi şi să îi menţină. Este o piaţă a angajaţilor şi aşa o să rămână”, a concluzionat Costin Tudor. Adrian Baron, vicepreşedinte al Asociaţiei Business Service Leaders în România (ABSL), spune că recrutarea este în continuare un subiect complex. În prezent, industria de business services pe care ABSL o reprezintă adună peste 180.000 de angajaţi, în creştere de 30% în ultimii trei ani. „Creşterea a fost condusă de venirea pandemiei, când s-a văzut trecerea spre digitalizare şi asta a rezultat în creşterea nevoii de servicii IT şi experţi care să faciliteze aceste servicii şi suportul necesar. A fost o trecere naturală, oarecum bruscă, dar organică”, a spus Adrian Baron.

    Creşterea salarială de anul acesta din industria de outsourcing este de 11%, iar pentru anul viitor previziunea de creştere a salariilor este de este circa 7%.

    „Lipsa de candidaţi duce la o mobilitate masivă între companii, avem creşteri salariale care, implicit, cresc şi preţurile. Asta rezultă în riscul de a nu mai fi competitivi la nivel european şi nu cred că ne dorim. Nu mai este cazul să vorbim de diferenţe mari între salariile din oraşe. Nu cred că mai este cazul, cel puţin în companiile pe care le intervievăm noi, locul în care îşi are rezidenţa angajatul nu este important”, a completat Adrian Baron.

    Lipsa de candidaţi rămâne principala provocare În ceea ce priveşte provocările viitoare cu care se va confrunta industria sa, reprezentantul ABSL vorbeşte despre lipsa de candidaţi cu care se confruntă companiile. „Provocarea este numărul de candidaţi disponibili. Ne digitalizăm din ce în ce mai mult şi asta rezultă că e nevoie de mai mulţi specialişti. Principala provocare nu e salariul, ci lipsa de candidaţi”, a concluzionat Baron.

    Christian von Albrichsfeld, Country Head & general manager al companiei din industria automotive Continental România, spune despre anul acesta că probabil va fi un an record de angajări. „Anul trecut au fost mai mult de 500 de oameni, dar acum în domenii în care ne dorim să creştem, a mers foarte bine. Anul a început cu «marea demisioneală», trend pe care l-am văzut şi anul trecut, dinamica pieţei muncii a devenit mai mare, mai mulţi oameni au vrut să schimbe locul de muncă. În timpul pandemiei, companiile de IT au crescut foarte mult şi oamenii nu mai stau atât de mult acasă. Vedem acum că se fac şi concedieri, este un prim şoc pentru o anumită categorie de oameni care întotdeauna a mers pe ideea că dacă nu le place undeva se duc în altă parte”, spune el.

    Astfel, directorul general al Continental crede că vom vedea o recalibrare pe piaţa muncii. „Oamenii vor un pachet de la angajator, un salariu, vor flexibilitate. Un concept de învăţare continuă de-a lungul vieţii este foarte important de implementat, pentru mine este important ca fiecare angajat să aibă un viitor, nu vreau ca în cinci – şase ani să dau afară pe cineva pentru că nu mai ştie ce îşi doreşte.” Pentru anul 2023, Christian von Albrichsfeld vede o schimbare a direcţiei pieţei muncii, una care nu va mai favoriza atât de mult angajatul. „Timp de mai mulţi ani, direcţia a fost a angajatului. Acum, în domeniul în care suntem văd că lucrurile merg într-o altă direcţie. Nu spun că va fi piaţa angajatorului, dar merg în această direcţie. Prin aceaste concedieri la nivel global, există o nesiguranţă, că nu îşi mai pot găsi un loc de muncă aşa uşor”, a concluzionat el.

    Manuel Fernandez Amezaga, CEO al companiei beneficii extrasalariale Sodexo Benefits and Rewards Service Romania & Bulgaria, crede că 2022 a fost un an cu provocări pentru toată lumea. Spre exemplu, războiul care a început în februarie aduce multă incertitudine atât în rândul angajaţilor, cât şi a angajatorilor. Apoi a venit inflaţia, într-un context foarte dificil şi pentru angajatori pentru angajaţi. „De asemenea, piaţa forţei de muncă a fost dinamică, iar pe lângă faptul că sunt candidaţi puţini, angajaţii au început să se plimbe din companie în companie. Astfel, consider că trebuie să ne concentrăm pe retenţia angajaţilor.

    Este o provocare suplimentară pentru companii să-şi păstreze oamenii. Am participat în cadrul unei conferinţe în care o companie multinaţională a spus că ei cheltuiesc circa 60% din bugetul de recrutare pentru a înlocui angajaţii care au părăsit compania, şi ne putem imagina că aceasta este una dintre marile provocări şi cea mai mare cheltuială se duce în această zonă”, a spus el în cadrul conferinţei ZF.

    Astfel, angajatorii trebuie să se concentreze mai mult pe retenţia angajaţilor pentru că retenţia este mult mai ieftină, este mai rapidă şi mai bună.

    „Trebuie să lucrăm la acele instrumente care ne ajută cu adevărat să ne menţinem angajaţii în companii. Nu trebuie să vedem niciodată investiţia în angajaţi ca pe un cost. Investiţia în oameni este cea mai bună pentru că, dacă angajaţii sunt fericiţi, sunt productivi. Companiile din portofoliul nostru au crescut bugetele de beneficii pentru angajaţi.”

    În plus, el spune că angajatorii încearcă să folosească aceste beneficii suplimentare pentru a ajuta angajaţii, pe lângă creşterea salariului, astfel încât să nu crească salariul cu 15%, poate ajung la o creştere de doar 7% – 8% pe care o suplimentează cu mai multe beneficii extrasalariale.

    „Bugetele de beneficii vor creşte în 2023, mai ales că posibilităţile de a creşte salariile foarte mult nu prea există. Deja începem să vedem cum companiile încep să crească bugetele de beneficii, oferă din ce în ce mai multe beneficii deoarece este o modalitate de a compensa creşterea inflaţiei. De asemenea, important este să le arătăm angajaţilor că le ascultăm cu adevărat nevoile, iar totul depinde de strategia de HR care trebuie să fie orientată spre a reţine oamenii şi spre a creşte implicarea şi productivitatea”, crede Manuel Fernandez Amezaga.

    De asemenea, pe lângă creşterea bugetelor, este important şi biroul, care acum nu mai este locul de muncă, ci a devenit locul în care angajaţii comunică, îşi creează relaţii de încredere, se conectează. „Vedem ca trend pentru 2023 acea nevoie a angajaţilor de a se simţi ascultaţi de angajatori, că aceştia chiar fac ceva pentru a le veni în ajutor şi pentru a le acorda sprijin”, a concluzionat CEO-ul Sodexo.

    Angela Galeţa, director al Fundaţiei Vodafone România, a vorbit despre implicarea angajaţilor în zona de voluntariat. „În momentul în care un coleg merge la o activitate de voluntariat, de la construcţia de locuinţe sociale până la donarea de sânge, ei povestesc despre aceste activităţi şi contează şi pentru ceilalţi colegi, contează să vadă că lucrează undeva unde există un sens. (…) Schimbarea majoră a venit odată cu pandemia pentru că înainte de pandemie vorbeam de 1.000-1.500 de angajaţi din cei 3.000 de angajaţi care erau implicaţi în activităţile de voluntariat. Odată cu pandemia a trebuit să ne restrângem în zona de online, am găsit variante, dar alte activităţi s-au oprit, cum a  fost donarea de sânge. Acum ne întoarcem încet-încet la normalitate”, a spus ea în cadrul conferinţei ZF. Ninel Macarie, CEO al GoCab Software, o companie care dezvoltă şi operează aplicaţii utilizate în servicii de taximetrie, a vorbit despre soluţiile pe care companiile le folosesc pentru a fideliza angajaţii. Cea dezvoltată de compania sa este printre ele. „Este greu să fidelizăm angajaţii, să îi ţinem în companii şi atunci am creat un produs care asigură transportul angajaţilor, care poate ajuta la această fidelizare. În prezent, avem peste 10.000 de şoferi pe care îi considerăm ca angajaţii noştri. Noi le decontăm banii zilnic, credităm toate societăţile cu peste 45 de zile pentru a putea transporta angajaţii. De asemenea, platforma pune la dispoziţia companiilor rapoarte, aducem modificări în soft pentru a acoperi şi a veni cu răspuns la toate nevoile fiecărei companii”, a explicat el.

     

    Relaţiile de muncă se digitalizează în continuare

    Ponderea angajaţilor care lucrează de acasă a scăzut foarte mult, au rămas cu telemuncă parţială sau totală doar cei din zona de servicii tip call center şi servicii financiare şi asigurări, în rest majoritatea angajaţilor lucrează în regim normal, afirmă Adrian Dinu, creatorul Creasoft, producător român de soluţii sofware şi hardware, care a dezvoltat şi o soluţie de pontaj electronic. Mai mult, el spune că chiar şi angajatorii din zona de servicii tip call center încep să pună presiune şi să le ceară angajaţilor să lucreze minimum una – două zile pe săptămână la birou. „Observăm următorul lucru, în zona de producţie şi servicii nu mai există zona de work from home, pe zona de servicii este mare diferenţă între Bucureşti şi oraşele mai mici. Conceptul de work from home nici nu prea mai există în oraşele mici, a rămas în Bucureşti, unde am văzut că a existat o opoziţie din partea angajaţilor când s-a încercat impunerea cu forţa”, a declarat Adrian Dinu în cadrul evenimentului ZF. Ce e comun şi la companiile mici şi cele mari sunt problemele legate de digitalizarea relaţiilor de muncă, mai spune el. „Când vine angajatul şi întreabă câte zile de concediu mai mare, 90% dintre oameni nici nu ştiu. O altă provocare este legată de documentele omului de muncă, foarte multă lume nu ştie ce a semnat. Din ianuarie lansăm un chiosc self info angajaţi, are la bază o metodă de autentificare clasică pe care o foloseşte toată lumea”, a explicat Adrian Dinu.

    Alina Leonte, HR director în cadrul World Class România, spune că în industria sa, fiind o industrie mai nişată la noi în ţară şi neavând o concurenţă de unde să ne luăm oamenii, companiile sunt obligate să îşi crească oamenii în interior. Despre programele World Class, ea spune că angajaţii din IT sunt cel mai des interesaţi. „Sunt destul de mulţi angajaţi din zona de IT interesaţi de programele noastre, există o deschidere mare din zona aceasta, iar departamentele de resurse umane din cadrul acestor companii sunt foarte deschise. Mi-aş dori să văd şi mai multă deschidere”, a explicat Alina Leonte. Despre anul 2023, ea crede că o să fie un an dificil atât pentru angajatori, cât şi pentru angajaţi. „Oamenii sunt sătui de ce se întâmplă de o bună perioadă, cred că 2023 va fi cu un focus foarte mare pe zona de comunicare mai transparentă.”

    Oana Pascu, fondator al Complice.ro, o companie care le dă posibilitatea companiilor să-şi motiveze şi premieze angajaţii, spune că sunt două tipuri mari de servicii pe care angajatorii le oferă angajaţilor lor: ele fie iau forma premiilor sau cadourilor corporate, fie a evenimentelor.

    „Dacă ne referim la cadouri, departamentele de HR decid că anul acesta vor oferi experienţe în loc de coşurile tradiţionale, la un moment dat, nu poţi alege aceeaşi experienţă pentru toată lumea. De cele mai multe ori se aleg pachetele noastre de flexibox, înseamnă că în acelaşi buget pentru companie, destinatarul primeşte mai multe experienţe, din care o alege pe cea potrivită pentru el. De obicei, în perioada asta, se aleg experienţele de relaxare. Nu industria este triggerul, ci omul care ia decizia în companie. Surpriza noastră a fost că unul dintre cei mai loiali clienţi este o companie de zona vopselurilor.  În momentul în care ne uităm la clienţii pe care îi avem, recurenţa cea mai mare o au companiile de IT”, a spus ea.   ■

     

    Luminiţa Florea, Director People & Culture, Philip Morris România

    „În 2022 probabil că anumite companii au fost luate prin surprindere de inflaţie, am văzut că 40% dintre ele nu au mers în rând cu inflaţia. 2023 devine o ecuaţie mai complicată. Ne uităm în piaţă, vedem ce face industria, ne uităm cum se traduce prezenţa sau absenţa creşterilor salariale.”

     

    Cosmina Nicolau, Head of People & Culture, DRUID

    „Probabil că echipa se va dubla din nou cel puţin până la finalul anului viitor. Ne dorim să creştem, oferim ceva de care cred că multe businessuri au nevoie. Pentru că suntem pe mai multe pieţe şi pentru că suntem o firmă de tehnologie unde salariile sunt sus, oamenii se mişcă mult în industria asta, încercăm să fim în top.”

     

    Mihai Găvan, director Global Strategic Alliances, TotalSoft

    „Realitatea face că, de fapt, există această piaţă de forţă de muncă în România, creşte un pic mai lent, dar problema nu este în număr, ci în oamenii calificaţi pe care noi îi căutăm. În zona de IT, Totalsoft a făcut peste 100 de angajări în ultimele şase luni, întotdeauna IT-ul spune că nu avem oameni, dar depinde cum îi cauţi, dacă reuşeşti să îi creşti şi să îi ţii.”

     

    Bogdan Badea, CEO, eJobs România

    „Cred că ar trebui să ne uităm la cum putem dezvolta managementul din toate punctele de vedere pentru a nu mai fi un management concentrat pe control. Multe generaţii de manageri au fost învăţate să fie aproape de om pentru a fi aproape de ceea ce face omul respectiv. Trebuie să ne orientăm mai mult spre a comunica autentic despre compania noastră, dacă vrem să avem succes în zona de recrutare.”

     

    Adrian Baron, vicepreşedinte al Asociaţiei Business Service Leaders în România (ABSL)

    „Lipsa de candidaţi duce la o mobilitate masivă între companii, avem creşteri salariale care, implicit, cresc şi preţurile. Asta rezultă în riscul de a nu mai fi competitivi la nivel european şi nu cred că ne dorim. Nu mai este cazul să vorbim de diferenţe mari între salariile din oraşe. Nu cred că mai este cazul, cel puţin în companiile pe care le intervievăm noi, locul în care îşi are rezidenţa angajatul nu este important.”

     

    Costin Tudor, CEO şi fondator al platformei undelucram.ro

    „Văd din toate discuţiile pe care le am cu angajatorii că ei depun toate eforturile măcar să acopere inflaţia. Este un prim punct pe care încearcă să îl facă. Asta depinde mult de vânzări, are sens să fac pentru mine ca şi companie astfel de eforturi? Dar la un moment dat cineva trebuie să facă un compromis. Cine îl face? Salariatul care acceptă un salariu mai mic? Angajatorul care s-ar putea să îşi ia un risc, să nu facă vânzările, să nu crească productivitatea dar ţine angajatul mulţumit în companie? E un subiect greu acesta cu salariile.” 

     

    Ninel Macarie, CEO, GoCab Software

    „Este greu să fidelizăm angajaţii, să îi ţinem în companii şi atunci am creat un produs care asigură transportul angajaţilor, care poate ajuta la această fidelizare. În prezent, avem peste 10.000 de şoferi pe care îi considerăm ca angajaţii noştri. Noi le decontăm banii zilnic, credităm toate societăţile cu peste 45 de zile pentru a putea transporta angajaţii.”

     

    Christian von Albrichsfeld, Country Head & general manager al Continental România

    „Timp de mai mulţi ani, direcţia a fost a angajatului. Acum, în domeniul în care suntem văd că lucrurile merg într-o altă direcţie. Nu spun că va fi piaţa angajatorului, dar merg în această direcţie. Prin aceaste concedieri la nivel global, există o nesiguranţă, că nu îşi mai pot găsi un loc de muncă aşa uşor.” 

     

    Manuel Fernandez Amezaga, CEO al Sodexo Benefits and Rewards Service Romania & Bulgaria

    „Bugetele de beneficii vor creşte în 2023, mai ales că posibilităţile de a creşte salariile foarte mult nu prea există. Deja începem să vedem cum companiile încep să crească bugetele de beneficii, oferă din ce în ce mai multe beneficii deoarece este o modalitate de a compensa creşterea inflaţiei. De asemenea, important este să le arătăm angajaţilor că le ascultăm cu adevărat nevoile.”

     

    Angela Galeţa, director, Fundaţia Vodafone România

    „În momentul în care un coleg merge la o activitate de voluntariat, de la construcţia de locuinţe sociale până la donarea de sânge, ei povestesc despre aceste activităţi şi contează şi pentru ceilalţi colegi, contează să vadă că lucrează undeva unde există un sens. (…) Schimbarea majoră a venit odată cu pandemia pentru că înainte de pandemie vorbeam de 1.000-1.500 de angajaţi din cei 3.000 de angajaţi care erau implicaţi în activităţile de voluntariat.”

     

    Alina Leonte, HR director, World Class România

    „Sunt destul de mulţi angajaţi din zona de IT interesaţi de programele noastre, există o deschidere mare din zona aceasta, iar departamentele de resurse umane din cadrul acestor companii sunt foarte deschise. Mi-aş dori să văd şi mai multă deschidere.”

     

    Adrian Dinu, creator, Creasoft

    „Observăm următorul lucru, zona de producţie şi servicii nu mai există zona de work from home, pe zona de servicii este mare diferenţă între Bucureşti şi oraşele mai mici. Conceptul de work from home nici nu prea mai există în oraşele mici, a rămas în Bucureşti, unde am văzut că a existat o opoziţie din parte angajaţilor când s-a încercat impunerea cu forţa.”

     

    Oana Pascu, fondator, Complice.ro

    „Nu industria este triggerul, ci omul care ia decizia în companie. Surpriza noastră a fost că unul dintre cei mai loiali clienţi este o companie de zona vopselurilor.  În momentul în care ne uităm la clienţii pe care îi avem, recurenţa cea mai mare o au companiile de IT.”

  • Adio cafea gratis, adio masaje, adio bonusuri, adio creşteri salariale peste piaţă, adio oferte de nerefuzat: tăierile de costuri şi de joburi din America, din marile companii de tehnologie, au trecut oceanul şi au ajuns în România. Piaţa începe să îngheţe, iar companiile nu prea mai aruncă cu salarii care nu sunt realiste

    O discuţie de final de an cu un avocat: Cum a fost anul 2022? Foarte bun! Deci aţi închis şi aţi plecat deja în vacanţă? Ce vacanţă, sunt full, se munceşte non-stop. La ce? Au venit cerinţe de asistenţă juridică pentru restructurări. Se dau oameni afară? Da! Unde? În companiile de IT, de tehnologie! Deci valul de restructurări, de tăieri de costuri din America a ajuns şi la noi? Da, ajunge şi la noi.

    Din cauza creşterii preţurilor la energie, din cauza războiului din Ucraina, din cauza creşterii inflaţiei (peste tot în lume este la cel mai ridicat nivel din ultimii 30-40 de ani), din cauza creşterii dobânzilor, puterea de cumpărare a început să scadă accelerat, iar marile economii au intrat în criză, iar acum se luptă să nu intre într-o recesiune din care vor ieşi greu.

    Marile companii americane din tehnologie au început să se confrunte pentru prima dată cu scăderea veniturilor şi reducerea profiturilor. Acest lucru a determinat scăderea accelerată a valorii acţiunilor, iar în aceste condiţii investitorii au început să ceară măsuri concrete de reducere a costurilor. Aşa că directorii executivi, managementul marilor companii au început să vină cu planuri de restructurare, de reducere a costurilor, care înseamnă tăierea bugetelor de salarii, restructurări importante de personal, tăierea bugetelor de marketing, reducerea sau chiar tăierea celebrelor facilităţi de care se bucurau cei care lucrau în IT – bonusuri, acţiuni gratuite, mâncare şi cafea gratis, dispariţia celebrelor masaje la birou, reducerea spaţiilor, tăierea celebrelor mese de final de lună, reducerea notelor de plată pentru mesele date clienţilor etc..

    Este pentru prima dată când angajaţii marilor companii din tehnologie se confruntă cu aşa ceva, după celebrul crash din 2000. Timp de două decenii companiile din IT şi anajaţii lor au avut o perioadă de vis, care a fost invidiată de toţi. După criza financiară din 2008 IT-iştii au luat locul bancherilor, fiind cel mai bine plătiţi angajaţi şi cei care beneficiau de cele mai ridicate avantaje extrasalariale.

    Microsoft, Amazon, Google, Twitter, Facebook, Oracle, IBM etc. au trecut la restructurări.

    Ce se întâmplă în România, ajung şi la noi aceste restructurări, tăieri de costuri, reduceri de oameni, reducerea bugetelor?

    Bogdan Badea, cel care conduce eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România, spune că începe să se vadă şi la noi acest proces.

    El a spus joi la ZF Live că sunt semnale clare date de companii din tehnologie care au început să se restructureze: “Nu vorbim de 1-2-3 oameni, vorbim de zeci, chiar sute de oameni, în anumite cazuri”.

    În discuţie sunt companii din zona de tehnologie care fac bani din zona de online, e-commerce şi tehnologie.

    Ce efect are asupra pieţei?

    Vedem că firmele nu prea mai aruncă cu salarii care nu sunt realiste, au dispărut creşterile de 30%-40% sau chiar 50% atunci când se făceau recrutări, spune el.

    “Semnalul care vine de peste ocean este foarte puternic.”

    Unde se fac restructurări, pe ce poziţii?

    Prima dată se restructurează poziţiile de vânzări, marketing, poziţiile de suport, şi apoi se ajunge la IT-işti, programatori.

    E-commerce-ul şi-a încetinit creşterea peste tot în lume, inclusiv în România, aşa că firmele încep să se uite intern de unde pot să taie astfel încât să se acomodeze operaţional cu noua piaţă.

    Poate piaţa din România să absoarbă ceea ce se restructurează?

    Pentru cei care sunt programatori cererea este în continuare mare, îşi pot găsi imediat de lucru, dar fără mari aşteptări salariale, menţionează Bogdan Badea. Cele mai mari probleme sunt pentru cei care lucrează în companiile de tehnologie, dar care nu sunt programatori, pentru că nu sunt atât de multe locuri de muncă disponibile astfel încât piaţa să-i poată absorbi peste noapte, a adăugat el.

    Valul de restructurare a companiilor din tehnologie începe să lovească şi în alte sectoare, iar primul pe listă este sectorul financiar-bancar.

    Vineri, Goldman Sachs, cea mai influentă bancă de pe Walll Street, a anunţat că urmează să dea 4.000 de oameni afară, ceea ce a adus o undă de şoc pe Wall Street.

    Băncile de investiţii sunt folosite ca etalon în privinţa mersului economiei, pentru că ele simt cel mai bine necesarul de finanţare solicitat de clienţi şi proiectele pe care aceştia le au pe termen scurt.

    Toată lumea se aşteaptă ca şi celelalte bănci americane să anunţe restructurări, mişcări care vor trece oceanul. 

  • Italienii de la Moncler spun că în 2023 salariile muncitorilor de la fabrica din Bacău vor varia între 1.815 lei şi 2.485 lei net, în funcţie de experienţă. În cazul specialiştilor, salariul net poate ajunge la 4.095 lei

    Compania Industries Yield, parte a grupului italian Moncler, va majora de la 1 ianuarie 2023 salariile muncitorilor de la fabrica din Bacău, acestea urmând să varieze între 3.100 lei brut (1.815 lei net) şi 4.250 lei (2.485 lei net), în timp ce specialiştii vor putea ajunge la 7.000 lei brut.

     ”Salariile muncitorilor de la fabrica Moncler Industries Yield variază acum între 2.850 lei (1.660 lei net) şi 4.000 lei (2.340 lei net), în funcţie de nivelul de experienţă. Începând cu ianuarie 2023, salariile muncitorilor la Moncler Industries Yield vor varia între 3.100 lei (1.815 lei net) şi 4.250 lei (2.485 lei net)”, au declarat pentru Ziarul Financiar reprezentanţii companiei.

    Potrivit unei hotărâri de Guvern publicată recent în Monitorul Oficial, salariul minim pe economie va creşte în 2023 la 3.000 de lei brut.

    Potrivit Moncler, în cazul specialiştilor în confecţionarea de prototipuri, specialiştilor în design tip sau pentru alte roluri de înaltă specializare, salariul maxim va ajunge la 7.000 de lei (4.095 de lei net), de la 6.750 de lei (3.900 de lei net) cât este în prezent.

    Datele furnizate de companie vin după ce ZF a publicat săptămâna trecută un articol care preciza că salariile muncitorilor de la fabrica Moncler variază între 2.600 lei (1.550 de lei net) şi 3.750 lei (2.193 de lei net), în funcţie de nivelul de experienţă, citând declaraţii anterioare ale reprezentanţilor brandului italian de lux.

    Reprezentanţii Moncler au anunţat de asemenea că vor să angajeze până la 200 de muncitori necalificaţi în industria confecţiilor şi 100 operatori confecţii cu experienţă pentru fabrica din Bacău, plus 35 operatori confecţii cu experienţă pentru punctul de lucru  din Blăgeşti.

    La începutul acestui an, compania italiană a anunţat că va investi 10 milioane de euro în extinderea producţiei proprii pe care o are în România, la Bacău, şi într-o grădiniţă pentru copiii angajaţilor. Compania deţine deja, din 2015, o fabrică pe plan local, singura operaţiune de producţie deţinută direct de grup în afara Italiei.

    În 2021, ultimul an pentru care există date publice, compania Industries Yield din Bacău a Moncler a obţinut afaceri de 82,3 mil. lei (16,7 mil. euro), un profit net de 3,4 mil. lei (692.000 de euro), având un număr mediu de 1.172 de angajaţi, conform informaţiilor existente pe site-ul Ministerului Finanţelor.

     

  • SUA: unii şefi îmbrăţişează munca de acasă pentru a menţine salariile scăzute

    Deşi şefii multor companii importante din SUA au cerut angajaţilor să se întoarcă la birou, o mulţime de companii americane îmbrăţişează în continuare munca de acasă, în parte pentru că acest lucru înseamnă că acestea pot angaja forţă de muncă din zone unde salariile sunt mai scăzute, potrivit Bloomberg Businessweek.

     

  • “Cum să fie cel mai bun an economic pentru România când soţia mea are 3.000 de lei pe lună, eu iau puţin peste 3.000 de lei şi nu ne ajung banii şi trebuie să fac acum Uber? Poate o fi pentru cei din clădirile de birouri care au salarii mari, dar ca să lucrezi acolo trebuie să ai şcoală, iar noi nu avem.”

    Discuţiile cu şoferii de pe Uber sunt întotdeauna foarte bune idei de articole.

    Într-o seară am ajuns cu discuţia, cu un şofer de pe Uber (partener, cum li se spune), la faptul că viaţa este grea, că lucrurile merg din ce în ce mai prost în ţara asta, că cei de la guvern nu fac nimic să-i ajute pe oamenii de rând, că preţurile sunt mari iar parlamentarii nu-i ajută pe oameni,că nu mai avem industrie, că populaţia are datorii la bănci iar dobânzile sunt mari etc.

    Dar ştiţi că România este una dintre cele mai industrializate ţări din Europa (după ponderea industriei în PIB, noi avem 21-22%, iar media europeană este 17-18%)? Cum mai avem industrie, când nu mai avem fabrici pentru că s-au demolat toate?, a fost replica lui. Poate o fi, cum spuneţi dumneavoastră, dar sigur nu mai este a noastră, este a străinilor. Spuneţi-mi, ce fabrici mai avem noi? Străinii ne-au luat fabricile, iar acum noi lucrăm pentru alţii.

    Dacă ţi-aş spune că România este acum în cea mai bună situaţie economică din istoria ei?

    Cum să fie acest lucru, când soţia mea ia 3.000 de lei pe lună, eu câştig puţin peste 3.000 de lei şi nu ne ajung banii, avem şi un copil, iar acum trebuie să fac Uber? Poate o fi pentru cei care lucrează în clădirile de birouri şi au salarii mari, dar ca să lucrezi acolo trebuie să ai şcoală, iar noi nu avem.

    În Bucureşti salariul mediu a ajuns la 5.200 de lei – datele din septembrie 2022 -, faţă de o medie naţională de aproape 4.000 de lei net. Pe medie şi statistic, România este în cea mai bună situaţie din istorie, cu un PIB de 280 de miliarde de euro şi cu un salariu mediu de 800 de euro. Acum zece ani salariul mediu era de 400 de euro, iar PIB-ul era la jumătate faţă de acum.

    La nivelul străzii, aceste date statistice macroeconomice nu se văd, nu se simt, aşa cum sunt speranţele de mai bine ale oamenilor.

    Şoferul de pe Uber avea în jur de 35-40 de ani. Nu cred că a apucat să lucreze într-o fabrică, iar faptul că România nu mai are industrie sigur a auzit de la părinţi, care cel mai probabil au lucrat într-o fabrică.

    Acum câţiva ani a lucrat în străinătate, dar nici acolo nu este aşa de bine: munceşti ca să strângi bani şi să-ţi iei o casă.

    Şansa lui este că are propriul apartament şi că nu trebuie să plătească rate la bancă. Dacă ar fi fost în poziţia de a avea un credit, ar fi simţit din plin creşterea dobânzilor din ultimul an, ceea ce i-ar fi diminuat foarte mult suma rămasă disponibilă.

    Creşterea preţurilor din supermarketuri este pe buzele tuturor, iar preţul la ulei este etalonul. Mai toată lumea îl ştie pe de rost şi că a crescut foarte mult (conform datelor statistice, preţul uleiului a crescut cu 40% în ultimul an).

    Toată lumea se uită cu invidie la clădirile de birouri, unde cei care lucrează acolo au salarii mari, ca să-l cităm pe partenerul Uber. Dar ca să lucrezi acolo trebuie să ai şcoală.

    În IT salariul mediu a ajuns undeva la 8.000-9.000 de lei, adică 1.600-1.800 de euro net pe lună. Dar nu toată lumea se poate transforma peste noapte în IT-ist ca să aibă acces la acel salariu.

    După Revoluţie, şcoala şi-a pierdut importanţa în societate, mai ales după ce au apărut cei fără şcoală care au făcut bani.

    Înainte de criza din 2008 IT-iştii nu au fost în prim-plan, ci bancherii. Acum însă bancherii au rămas pe loc, iar IT-iştii şi-au dublat salariile

    Nici cei care lucrează la stat în Bucureşti nu ar putea să se plângă că au salarii mici, având în vedere că salariile din administraţia centrală depăşesc 5.000 de lei pe lună.

    Este foarte greu să discuţi în termeni macroeconomici, statistici, cu cei din afara economiştilor şi analiştilor despre situaţia economică din România.

    O bună parte dintre români crede că o duce mai prost ca înainte, conform sondajelor. Reperul la care se raportează este legat de industrie, de şcoală, de spitale, de drumuri, de preţurile mari raportate la câştigurile pe care le au.

    Nu ştiu cum vom traversa următorii ani din punct de vedere economic, sper să evităm recesiunea, dar oamenii de pe stradă văd altfel lucrurile faţă de cum se văd la nivel macro.

    Noroc cu Uber, care a deschis o piaţă pentru cei care vor să facă un ban în plus când au nevoie de bani. În caz contrar, ne-am trezi cu o nemulţumire din ce în ce mai mare.

  • Ministerul Finanţelor pune în dezbatere ordonanţa trenuleţ: cresc salariile bugetarilor şi pensiile

    Ministerul Finanţelor pune în dezbatere o ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cunoscută drept „ordonanţa trenuleţ”. Documentul prevede creşterea salariilor bugetarilor şi a pensiilor.  

    Proiectul propune majorarea salariilor bugetarilor cu 10% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, fără a se depăşi valoarea nominală pentru anul 2022 prevăzută în anexele la Legea cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice.

    Valoarea punctului de pensie se majorează de la 1.586 la 1.785 lei.

    Se propune acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 de lei.

    De asemenea, se reglementează că pensiile militare de stat se indexează cu un procent cuprins între 12,5% – 1%, în funcţie de data stabilirii dreptului la pensie, pentru acoperirea ratei medii anuale a inflaţiei.

    Prezenta măsură are în vedere acordarea unei indemnizaţii compensatorii pentru persoanele cu dizabilităţi. În privinţa celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi, prin proiectul de ordonanţă de urgenţă se propune acordarea acesteia sub forma unei indemnizaţii compensatorii acordată atât persoanei adulte, cât şi pentru copii. De indemnizaţia compensatorie vor beneficia persoanele cu handicap existente în plată în luna decembrie 2022 pentru prestaţiile sociale prevăzute de art. 58 alin.(4) şi (5) din Legea nr.448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În acelaşi timp, se propune menţinerea în anul 2023 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii; menţinerea în anul 2023 a cuantumului indemnizaţiei de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2022; munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se va compensa numai cu timp liber corespunzător; pentru personalul militar, poliţiştii, poliţiştii de penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională care desfăşoară activitate în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislaţia în vigoare în luna iunie 2017, asigurându-se astfel o continuare a măsurilor adoptate în acest sens începând cu anul 2014. Aceste drepturi urmează a se acorda în limita de 3% din suma soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, la nivel de ordonator principal de credite. În cazul poliţiştilor de penitenciare, limita de 3% se stabileşte la nivelul bugetului centralizat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

    Actul normativ mai prevede si alte limitări ale unor drepturi, ajutoare, plăţi compensatorii sau alte drepturi.

    Se propune prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat, privat şi confesional până la data de 1 ianuarie 2024.

    Se propune prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 236/2020 pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare, produse pescăreşti şi de acvacultură până la data de 1 ianuarie 2024.

     

  • Nimeni nu ia credite în România cu pistolul la tâmplă! Însă tinerii trebuie să ia credite pentru că părinţii nu au strâns suficienţi bani ca să le dea sau pentru a nu se mai întreba în fiecare lună cât mai trăiesc bunicii, ca să se mute în casele lor

    Întrebat de creşterea dobânzilor şi efectul asupra celor care au luat credite, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a răspuns luni, acum o săptămână: Nimeni nu şi-a luat în România credit cu pistolul la tâmplă.

    Adică cei care au luat credite au ştiut ce fac, au ştiut la ce se angajează atunci când s-au împrumutat la bancă.

    Problema este că între timp, şi asta nu le-a spus nimeni atunci când au luat credite cu dobânzile mici, dobânzile au crescut exponenţial, ROBOR de trei ori, IRCC de patru ori numai într-un an. Nu cred că băncile au făcut clienţilor o simulare cu ce rate vor plăti dacă dobânzile vor creşte aşa cum au crescut. Bineînţeles că nimeni nu ştia acest lucru.

    Dar oamenii cer explicaţii.

    Bineînţeles că Banca Naţională, toate băncile, toţi economiştii şi analiştii se ascund în spatele creşterii inflaţiei, o evoluţie pe care nimeni nu a prevăzut-o, deşi ani de zile se spunea că toată această printare de bani la un moment dat va aduce şi creşterea inflaţiei.

    Problema este că tot mai mulţi oameni cred – şi nu numai cei care nu au educaţie financiară, ci dimpotrivă -, că totul este o conspiraţie a băncilor, a finanţelor mondiale, a lui Isărescu, care e pus de “Banca Mondială” să-i sărăcească pe români, cărora le-a crescut salariile prea mult în ultimul timp.

    În conferinţa de săptămâna trecută, guvernatorul a spus că aglomeraţia de pe şosele arată că nu este nicio criză, că nu este nicio recesiune. Dacă ar merge şi prin cafenelele de la birourile de corporatişti, care au credite şi cărora le-a explodat rata, dacă ar merge la grătarele românilor, ar afla ce cred oamenii despre această creştere a inflaţiei, despre creşterea preţurilor la energie, despre conspiraţiile mondiale.

    Sunt multe întrebări la care nu există răspunsuri, cum ar fi: de ce cresc preţurile la energie dacă noi, România, avem energia noastră?; de ce au crescut preţurile la alimente, la produsele alimentare, dacă noi putem să ne hrănim pe noi şi toată Europa?; de ce preţurile produselor sunt mai mari în România, iar salariile sunt mai mici la noi?; de ce benzina este atât de scumpă dacă noi avem petrolul nostru?; de ce trebuie să lucrăm pentru austrieci, francezi, care ne dau salarii mici?; cu ce ne ajută Uniunea Europeană şi Occidentul, că nu o ducem mai bine?.

    Iar acest gen întrebări poate continua.

    Oamenii nu primesc răspunsuri, iar dacă primesc sau citesc, nu cred în ele. Aceasta ar putea fi una dintre explicaţiile de ce în sondaje oamenii spun că înainte se trăia mai bine. Şi, paradoxal, acest lucru este spus nu de bunici sau de părinţi, care au trăit şi perioada comunistă, ci de cei tineri, care au auzit de la aceştia că era mai bine înainte.

    Iar declaraţia lui Mugur Isărescu din vară, că băncile “au cam sărit calul cu creşterea ROBOR-ului”, alimentează teoriile conspiraţiei cum că băncile au conspirat ca să ia banii românilo sau să le ia casele, ca să-i trimită să stea în chirie, pe care o vor plăti străinilor.

    La noi, dar şi peste tot în lume, deschiderea unei investigaţii a Consiliului Concurenţei înseamnă automat, în percepţia publică, că băncile, în cazul nostru, sunt vinovate de creşterea ROBOR. Restul nu mai contează.

    În 2008 Mugur Isărescu a scăpat de presiunea publică legată de creşterea cursului valutar leu/euro prin declaraţia publică că asupra leului a avut loc un atac speculativ din partea băncilor. La fel ca atunci, Isărescu a pasat problema creşterii ROBOR-ului către bănci.

    Prea puţină lume îşi mai aminteşte că investigaţia deschisă de Consiliul Concurenţei legată de atacul speculativ din toamna lui 2008 nu a găsit nimic, nu a găsit nicio înţelegere între bănci. Atacul speculativ a fost, pentru că suntem într-o piaţă deschisă, dar băncile nu s-au înţeles asupra acestui lucru.

    Revenind la declaraţia de săptămâna trecută a guvernatorului BNR, că nimeni nu a luat credit în România cu pistolul la tâmplă, adică trebuiau să se aştepte la creşterea dobânzilor, trebuie să spunem că oamenii vin să ia credite pentru a-şi cumpăra un apartament, o maşină, iau credite de nevoi personale pentru a pleca în vacanţă, pentru a avea bani de a ieşi în oraş, nu ca să se afle în treabă, ci că trebuie să-şi satisfacă anumite nevoi.

    Dacă nu ar fi satisfacerea acestor nevoi ale societăţii de astăzi, am fi rămas în Epoca de piatră sau am fi în stradă, manifestând împotriva guvernului, statului, oamenilor bogaţi.

    Românii iau credit să-şi cumpere o casă sau iau credit de nevoi personale pentru a da avansul pentru o casă pentru că au nevoie de case, pentru că tinerii au nevoie să locuiască singuri, să fi independenţi, să nu mai stea cu părinţii.

    Tinerii vor să aibă viaţa lor, fetele vor să aibă propriul apartament pentru a nu mai depinde de alţii.

    Dacă tinerii nu ar avea acces la credit pentru locuinţe, ar sta în fiecare zi întrebându-se în sinea lor când mor bunicii, ca să le ia apartamentele şi să se mute ei acolo.

    Cei care aveau 20-30 de ani în anii ’90 şi nu au avut noroc de părinţi cu bani, nu aveau altă variantă decât cea ca bunicii/unchii sau nişte bătrâni luaţi în îngrijire să moară, ca să se mute ei în apartamentele respective.

    În anii ’90 inflaţia era la ceruri, dobânzile la credite depăşeau 100%, iar băncile nu prea dădeau împrumuturi persoanelor fizice. Aşa că o întreagă generaţie a stat cu părinţii sau în gazdă. La salariile de atunci, era destul de greu să acomodezi şi chirie şi să-ţi mai rămână şi ceva bani.

    Oamenii au nevoie de credite nu numai pentru achiziţia unei case – şi noroc că în continuare apartamentele sunt ieftine în România –, ci şi pentru a-şi cumpăra o maşină, pentru a merge în excursii, pentru a ieşi în oraş, la restaurant, la o cafenea etc.

    Aceasta este societatea de astăzi, cu aceste nevoi, că doar nu vrem să dăm timpul înapoi şi să trăim ca-n anii ’80 şi chiar ’90. Dacă pui bani deoparte, ajungi să ai casa ta pe la 50 de ani, atunci când îţi trece tinereţea.

    Prin credit, dacă ai un salariu rezonabil – iar în România, cu un salariu mediu de 4.000 de lei pe lună poţi lua un credit pentru apartament -, poţi avea acces la un nivel de trai mai bun, care înainte era rezervat doar celor cu bani sau celor care aveau poziţii de top, cu salarii mari.

    Ca să mergi în Grecia, Turcia, Italia, Spania etc., nu trebuie să ai o tonă de bani. În caz contrar, dacă oamenii nu au acces prin credit la acest vacanţe, mulţi se vor întreba ce folos au din deschiderea lumii, din globalizare, dacă nu au acces şi nu pot să meargă acolo.

    Creditul are funcţia de a reduce şi tensiunile sociale, de a da acces oamenilor la anumite servicii şi produse când sunt tineri.

    Când ai 50-60-70 de ani nu mai ai ce să faci cu banii, pentru că atunci trebuie să te îngrijeşti mai mult de sănătate decât de a ieşi cu prietenii la Starbucks sau la Pizza Hut. Atunci banii se duc mai degrabă pe proteze dentare decât pentru “a te simţi bine” sau a vedea lumea.

    Dacă nu ar fi fost deschiderea pieţei de credite începând cu anii 2000, economia nu ar fi crescut, nu ar fi apărut atât de multe companii private româneşti, salariile nu ar fi crescut şi în mod cert nu ar fi plecat numai 4-5 milioane de români din ţară, ci 10 milioane. Creditul, în special creditul pentru case, a stopat plecarea din ţară petru mulţi tineri, care au putut să-şi facă un rost în România.

    Este adevărat că în România nimeni nu le-a pus oamenilor pistolul la tâmplă să ia credite, dar ar fi bine ca BNR, Mugur Isărescu, să încerce să explice mai mult cum este cu această creştere a dobânzilor şi să facă mai mult pentru ca oamenii să nu creadă că această creştere a dobânzilor este îndreptată împotriva lor.

    Mugur Isărescu spune că atâta timp cât inflaţia nu scade, dobânzile nu au cum să scadă.

    Dar inflaţia este principala responsabilitate a BNR, conform statutului.

  • Puterea de cumpărare a celor mai bogaţi europeni se prăbuşeşte: Salariile elveţienilor înregistrează cea mai mare scădere din ultimii 80 de ani

    Salariaţii din Elveţia se confruntă cu cea mai mare scădere a câştigului salarial real din 1942, ţara nereuşind să armonizeze creşterea salariilor cu cea a preţurilor, potrivit unui sondaj UBS, scrie Bloomberg.

    Câştigul salarial real reprezintă raportul dintre creşterile salariale din o perioadă şi rata inflaţiei din perioada respective.

    Angajatorii elveţieni au majorat salariile în medie cu 1,1% în 2022 şi intenţionează să le crească cu 2,2% din 2023. Luând în calcul inflaţia în ecuaţia de creştere salarială, remuneraţiile vor înregistra o pierdere de 1,8% în acest an, ele urmând să bifeze o majorare reală de doar 0,1%.

    „Este puţin probabil ca majorarea de 2%, care se află cu mult sub nivelul inflaţieie, să mulţumească angajaţii. Această reţinere privind creşterea remuneraţiei subliniază frica de apariţia unei spirale inflaţioniste”, a declarant Daniel Kalt, economist şef al UBS.

    Inflaţia în Elveţia a încetinit în mod surprinzător în septembrie, însă se situează peste ţinta Băncii Naţionale pentru a noua lună la rând. Thomas Jordan, preşedintele Băncii, a avertizat în repetate rânduri privind riscurile unor noi majorări de salarii şi a semnalizat că noi creşteri a dobânzii de referinţă ar urma să aibă loc în viitorul apropiat.

     

  • Tensiunile sunt în creştere pentru că scumpirile dramatice din Europa Centrală şi de Est vor persista vreme mai îndelungată

    Europa Centrală şi de Est se află de luni întregi în prima linie a bătăliei cu inflaţia, conducând atât din punct de vedere al accelerării presiunilor in­flaţioniste, cât şi al eforturilor câteo­dată inegale ale băncilor cen­trale din regiune de a le restrânge, scrie Euractiv.

    În timp ce în Europa occidentală preţurile sunt aşteptate a fi aduse sub control în decurs de un an, în această regiune inflaţia ar putea persista.

    Preţurile pâinii şi brânzei au cres­cut cu aproximativ 70% în termeni anuali în Ungaria în septembrie, în timp ce preţurile zahărului au urcat cu 50% în Polonia.

    Cu sindicatele negociind majo­rări salariale consistente pentru men­ţinerea puterii de cumpărare şi com­paniile majorând preţurile pentru a-şi proteja marjele de profit, riscurile ca încetinirea economică ce urmează să nu restrângă inflaţia în măsura în care bancherii centrali speră sunt în creştere. În Ungaria, inflaţia nu pare deocamdată să fi atins un vârf, iar puterea de cumpărare a salariilor s-a deteriorat în septembrie, potrivit Budapest Business Journal.

    „Cu cât inflaţia şi presiunile sala­riale se menţin atât de puternice, cu atât creşte riscul ca dobânzi mai mari şi creşteri mai însemnate ale şoma­jului să fie necesare pentru slăbirea cererii şi restabilirea stabilităţii preţu­rilor“, a declarat Nicholas Farr, eco­nomist în cadrul Capital Economics, pentru Euractiv.

    Credibilitatea băncilor centrale din regiune a fost testată luna trecută când prăbuşirea forintului a forţat banca centrală maghiară să opereze o majorare de urgenţă a dobânzii la săptămâni după ce aceasta încercase să pună capăt scumpirii creditului cu inflaţia încă în creştere.

    Şi în Polonia, majoritatea strate­gi­lor băncii centrale sugerează un sfâr­şit al majorărilor de dobânzi cu creşterea aşteptată să încetinească puternic în 2023, însă menţinerea inflaţiei sub control ar putea fi dificilă cu guvernul având în plan cheltuieli înaintea alegerilor naţionale.

    În Cehia, guvernatorul băncii centrale Ales Michl a anunţat că dobânzile se vor menţine ridicate pentru o vreme, o reducere nefiind prognozată încă, în condiţiile în care presiunile inflaţioniste din afară se menţin ridicate, scrie Reuters.

    Gospodăriile din regiune se aşteaptă la noi creşteri de preţuri, iar negocierile salariale vor conduce la o creştere mult mai mare a salariilor decât în trecut, notează Euractiv.

    Impactul economic al războiului din Ucraina a exacerbat presiunile inflaţioniste deja ridicate datorate deficitelor de forţă de muncă, anilor de costuri de finanţare ultrascăzute şi stimulente fiscale. Iar în ECE nu există niciun semn că presiunile asupra preţurilor vor slăbi în curând.

    Marek Drimal, strateg la SocGen, se aşteaptă ca inflaţia din Polonia să atingă un vârf de peste 20% în februarie şi să depăşească 10% cel puţin până la sfârşitul anului 2024. Inflaţia din Ungaria ar putea atinge 24% în februarie-aprilie, ajungând la o singură cifră la mijlocul anului 2024.

    Potrivit unui sondaj al băncii centrale cehe, companiile se aşteaptă ca inflaţia anuală să se situeze la 10,3% într-un an şi la 7,5% în trei ani.

    Economiştii Erste avertizează că inflaţia din regiune ar putea deveni un „fenomen persistent“.

  • Cu ce se confruntă angajatorii în recrutarea de noi angajaţi: Candidaţii sunt rezervaţi să facă o schimbare de job în actualul context, angajatorii îi vor în birouri, ei vor să lucreze de acasă, iar salariile nu acoperă inflaţia

    ♦ Bogdan Gabor, Lugera şi AFSRU: „Aspiraţiile candidaţilor s-au schimbat, îşi doresc să beneficieze de traininguri, să aibă acces la resurse care să le permită să se dezvolte şi să se regăsească în valorile promovate de organizaţie.” ♦ Elisabeta Moldoveanu, Grafton România:  „Acum, candidaţii sunt foarte atenţi la aspecte pe care odinioară le-ar fi ignorat complet: dimensiunea companiei, parcursul acesteia în perioada pandemică, planuri de carieră, cultură organizaţională.” ♦ Loredana Dragomir, Adecco România: „Majoritatea angajatorilor au făcut creşteri salariale, dar nu în toate cazurile acestea acoperă creşterea inflaţiei.“

    Angajatorii de pe piaţa locală s-au confruntat cu multe obstacole în recrutare, în ultimii trei ani, de la izbucnirea pandemiei şi până azi, iar războiul din Ucraina şi inflaţia care a venit la pachet cu actualul context geopolitic îngreunează şi mai mult sarcina experţilor în resurse umane.

    O analiză a Asociaţiei Furnizorilor de Resurse Umane (AFSRU) arată că, în prezent, candidaţii sunt rezervaţi să facă o schimbare de job, angajatorii vor ca ei să lucreze în birouri, candidaţii vor să lucreze de acasă, iar salariile oferite de companii nu mai reuşesc să acopere rata inflaţiei. 

    „În ultimii ani piaţa muncii s-a confruntat cu o multitudine de provocări. Pandemia a schimbat iremediabil dinamica dintre candidaţi şi companii şi, deşi vedem tot mai mult în jur organizaţii care încearcă să revină la practicile de dinainte de această perioadă, trebuie să fim realişti: aşteptările candidaţilor nu mai sunt aceleaşi. Atenţia majorităţii s-a mutat către familie, iar aspiraţiile candidaţilor s-au schimbat, îşi doresc să beneficieze de traininguri, să aibă acces la resurse care să le permită să se dezvolte şi să se regăsească în valorile promovate de organizaţie. În plus flexibilitatea a rămas o constantă în aşteptările acestora, iar angajatorii trebuie să o integreze în pachetele de beneficii”, spune Bogdan Gabor, country manager al companiei de recrutare Lugera şi preşedinte al AFSRU. 

    Bogdan Gabor, Lugera şi AFSRU: Atenţia majorităţii s-a mutat către familie, iar aspiraţiile candidaţilor s-au schimbat, îşi doresc să beneficieze de traininguri, să aibă acces la resurse care să le permită să se dezvolte şi să se regăsească în valorile promovate de organizaţie.

     

    Astfel, candidaţii sunt rezervaţi să facă o schimbare de loc de muncă în actualul context sociopolitic şi acum iau în considerare aspecte despre companie la care nu s-ar fi gândit până acum.

    „Contextul sociopolitic scade disponibilitatea candidaţilor să facă o schimbare profesională. Acum, candidaţii sunt foarte atenţi la aspecte pe care odinioară le-ar fi ignorat complet: dimensiunea companiei, parcursul acesteia în perioada pandemică – a făcut disponibilizări, a înregistrat un regres în activitate etc., planuri de carieră, cultură organizaţională, cum este privită de comunitatea de interes, în funcţie de industrie. Ideea de ultimul venit, primul plecat îi determină pe mulţi să rămână la actualul angajator, astfel că fenomenul marea demisie scade văzând cu ochii,” punctează Elisabeta Moldoveanu, business unit manager în cazul Grafton România.

    Elisabeta Moldoveanu, Grafton România: Ideea de ultimul venit, primul plecat îi determină pe mulţi să rămână la actualul angajator, astfel că fenomenul marea demisie scade văzând cu ochii.

     

    Majoritatea angajatorilor au făcut creşteri salariale, dar nu în toate cazurile acestea acoperă creşterea inflaţiei, spune Loredana Dragomir, recruitment manager în cadrul companiei de recrutare Adecco România: „În contextul actual al creşterii inflaţiei şi al preţurilor la majoritatea produselor şi serviciilor, orice beneficiu este binevenit, mai ales dacă este adaptat nevoilor angajaţilor. Iar angajatorii care vor să atragă şi să motiveze vor oferi în continuare beneficii adaptate tendinţelor din piaţă, nevoilor angajaţilor şi politicilor interne”.

    Dacă ne uităm la ce îşi doresc candidaţii, la un nivel de cariera entry-mid, angajajaţii îşi doresc în continuare un job care să îi motiveze şi să facă parte dintr-o organizaţie care să le permită o evoluţie constantă, fie ea pe orizontală sau pe verticală, spune Ionela Borsan, recruitment manager în cadrul companiei de recrutare APT Prohuman.

    „Pachetul salarial, satisfacţia jobului şi o cultură organizaţională deschisă, transparenţa reprezintă o cerinţă a angajaţilor din această categorie. Totodată sistemul de lucru hibrid, flexibilitatea programului de lucru, dar şi beneficiile mai speciale, de exemplu accesul la diverse programe de training, la prime, bonusuri, la diverse servicii, reprezintă factori de decizie între a alege un angajator sau altul”, explică reprezentanta APT Prohuman. 

    Dincolo de limbajul de lemn al celor din  PR-ul companilor, angajaţii vor aşa: mai mulţi bani. Dar cine nu vrea, când înflaţia reală e undeca la 20 – 25%%?

    „Ne aşteptăm ca, în cazul în care nu vor beneficia de creşteri salariale, să vedem tot mai mai mulţi candidaţi dispuşi să îşi schimbe locul de muncă sau chiar domeniul de activitate”, spune şi Raluca Săftoiu, specialist resurse umane în cadrul Best Personal Services.