BusinessMagazin

Tag: riscuri

  • Cum a ajuns un actor de stradă să câştige peste 2 miliarde de dolari

    El a pariat tot ce avea atunci când a decis să aducă o trupă de circ din Quebec la Festivalul de Arte din Los Angeles, în 1987. Pariul său s-a dovedit însă a fi unul câştigător, iar trupa adusă de Laliberte a devenit faimoasa Cirque du Soleil.

    Astăzi, Guy Laliberte este CEO al Cirque, jucător profesionist de poker şi turist în spaţiu. El are o avere estimată la 2,5 miliarde de dolari.

    Show-urile celor de la Cirque du Soleil necesită o pregătire îndelungată, iar eforturile logistice sunt uriaşe, ceea ce înseamnă că şi riscurile sunt mari. Tocmai de aceea, artiştii sunt cunoscuţi pentru  poliţele de asigurare complexă care să le ofere acoperire în cazul celor mai neprevăzute evenimente. Spre exemplu, pentru concertele din România, asiguratorii au creat o poliţă specială care acoperă evenimente multiple şi riscuri diferenţiate, astfel încât să ofere acoperirea de care organizatorul avea nevoie.

    Poliţa includea, printre altele, şi riscurile către terţi, daunele rezultate în urma folosirii focurilor de artificii, daune care pot apărea în aranjarea decorului, eventualele pagube rezultate din  încurajarea participării publicului, pagube provocate ca urmare a folosirii structurilor de scaune temporare sau cele cauzate de acte de acrobaţie şi, desigur, o componentă de protecţie a spectatorilor.

  • Ce riscuri presupune tehnologizarea educaţiei

    Astăzi s-a ajuns cu strategia de digitalizare a manualelor şcolare pentru clasele V-VIII, însă nu se ştie când se vor desfăşura licitaţiile, pentru ce clase şi în ce condiţii; pe de altă parte, nu se ştie nici dacă cei de la Minister mai doresc varianta digitală, spune acesta. „Mulţi din <<elefanţii>> pieţei de carte tot <<cântă>> renunţarea la varianta digitală. Pot spune ca aceeaşi lipsă de predictibilitate caracteristică Ministerului Educaţiei îşi spune cuvântul şi în domeniul digitalizării educaţiei”, declară Cosmin Mălureanu, director general al Ascendia (ASC), compania românească specializată pe domeniul eLearning. Nu se consideră adeptul extremelor – dând exemplul Norvegiei, unde scrisul de mână a devenit materie opţională, dar suita Office se predă obligatoriu – însă „a refuza să faci paşi în această direcţie este ca şi când ai observa că există trenul, dar ai prefera să mergi folosind căruţa”. Cel mai mare avantaj al tehnologizării modului de educaţie, din punctul de vedere al Veronicăi Dogaru, rporate communication manager la Orange, este accesul rapid, facil şi variat la învăţare, la schimbul de experienţă şi noi opotunităţi de dezvoltare, pe care internetul le pune acum la dispoziţie. „E un fapt că educaţia transformă lumea. E un fapt că internetul şi conectivitatea au schimbat modul în care relaţionăm, în care facem afaceri, în care învăţăm”, spune aceasta. Referitor la riscuri, Veronica Dogaru consideră că digitalizarea făcută nedocumentat şi pe repede înainte se poate transforma într-un pericol, fiind vorba de un proces de durată şi complex. 

  • De ce antreprenorilor şi companiilor mici ar trebui să le fie frică de internet

    Oricine poate fi atacat oricând, fie că este în relaţie de colaborare cu o companie mai mare, fie că are ghinionul să aibă nişte vulnerabilităţi pe care să le descopere şi să le exploateze un grup de infractori“, este de părere Bogdan Pismicenco, channel sales manager la Kaspersky Lab pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova.

    Economia locală se sprijină pe cele peste 600.000 de IMM-uri înregistrate care plătesc taxe şi impozite şi pentru cei 2,5 milioane de angajaţi. Aşadar un număr important de firme din România ar putea fi afectate dacă nu au o protecţie digitală temeinică, mai ales în mediul actual digital. Bogdan Pismicenco nu a putut să-mi dezvăluie date despre statutul actual al securităţii IT în cadrul IMM-urilor din ţară, dar a menţionat că, spre deosebire de multinaţionale, unde există o politică privind securitatea cibernetică „la nivel de IMM, această politică lipseşte în majoritatea cazurilor”.

    Ce înseamnă asta? Angajaţii companiei nu au neapărat o pregătire în domeniul IT, astfel ei sunt mai predispuşi să deschidă un fişier dintr‑un e-mail pe care nu ar trebui sa-l deschidă, dau clic pe linkuri infectate sau dau curs unor cereri de informaţii despre companie, fie pe mail fie telefonic.

    Potrivit lui Pismicenco, ignorarea protecţiei digitale şi a măsurilor de prevenţie duce la pagube care „depăşesc costul remedierii tehnice a unui atac cibernetic”. În plus, suspendarea temporară a activităţii, pierderea de date şi afectarea reputaţiei reprezintă costuri indirecte, „mai greu de cuantificat, dar la fel de reale”.

    Potrivit unui studiu al Kaspersky, în 2016, costul mediu pe care un IMM a trebuit să-l suporte pentru a-şi reveni în urma unui atac cibernetic de tip crypto-malware (sau „ransomware”, blocare a datelor şi solicitarea unor sume de bani în schimbul deblocării acestora) a fost de aproximativ 99.000 de dolari. „Suma include, în acest caz, pe lângă răscumpărarea cerută de infractorii care criptează datele companiei şi cer bani în schimbul deblocării, şi pagubele colaterale.”

    Cu ce greşesc mici antreprenori? Cu faptul că subestimează pericolul; ei nu consideră că firma pe care o conduc este destul de mare, de importantă pentru a fi vizată de un atac. „Infractorii cibernetici nu gândesc aşa. Ei pot ataca o companie doar ca să ajungă la o alta, mai mare, cu care IMM-ul are o relaţie de colaborare, din postura de furnizor sau de client.”

    De asemenea, personalul IT din companiile mici poate nu este specializat şi nu este familiar cu pericolele din spaţiul digital. „Se poate întâmpla ca administratorul de reţea să fie o persoană «bună la toate», care are cu totul alte sarcini în fişa postului şi bifează securitatea IT mai mult pe hârtie, din lipsă de timp. Aceasta este o vulnerabilitate importantă”, exemplifică reprezentantul Kaspersky. De asemenea, este importantă securizarea întregului sistem pentru că „degeaba protejezi desktopurile, dacă ai mulţi angajaţi care lucrează de acasă sau în timpul călătoriilor”.

    Cu toate acestea doar 36% dintre companiile mici îşi fac griji privind neatenţia personalului, în timp ce peste jumătate dintre companiile mijlocii şi corporaţii sunt foarte preocupate de acest aspect, conform raportului „Riscuri de securitate IT 2016“, al Kaspersky Lab.

    Asemeni companiilor mari, IMM-urile trebuie să facă faţă unei infrastructuri IT în continuă schimbare şi tendinţelor BYOD (bring your own device – adu-ţi dispozitivele proprii la serviciu): 74% dintre companii au raportat că numărul de smartphone-uri folosite in interes de serviciu a crescut în ultimii trei ani, iar 71% au confirmat că acelaşi lucru este valabil pentru tablete. Noua realitate din mediul de business forţează managementul să fie mai atent la securitatea IT şi la controlul centralizat al unor activităţi potenţial periculoase din partea angajaţilor, chiar şi în cele mai mici companii.

    Acţiunile angajaţilor sunt printre primele trei probleme de securitate care fac vulnerabile organizaţii din întreaga lume, nu doar în România. Peste jumătate (61%) dintre companiile care s-au confruntat cu incidente de securitate cibernetică în 2016 au recunoscut că la acestea a contribuit şi un comportament neadecvat al angajaţilor, arată raportul citat.

    În opinia lui Bogdan Pismicenco, măsurile de prevenţie sunt importante, începând cu cele mai simple, de la actualizarea sistemului de operare şi programelor folosite, backup-ul datelor, până la chemarea unui furnizor de servicii IT „pentru a identifica şi rezolva eventualele vulnerabilităţi ce ar putea fi exploatate în cazul unui atac”.

    Şi cât costă? Este o întrebare aflată pe buzele fiecărui om de afaceri. Potrivit lui Pismicenco, costul variază, în funcţie de specificul companie (patiserie, casă de avocatură etc.), dar spune că preţul începe de la câteva sute de euro pentru o companie formată din cinci-zece oameni.

    Prevenţia infracţiunilor informatice nu mai este doar o provocare tehnică, ci una de business, cu implicaţii financiare, dar şi reputaţionale. Şi este evident că nu doar jucătorii mari ar trebui să fie interesaţi de subiect, ci chiar şi cei mai mici, în special dacă lucrează cu firme mai mari.

  • Câţi bucureşteni ar supravieţui în cazul unui dezastru

    “În cazul în care se impune adăpostirea populaţiei, pentru Bucureşti, există o estimare pentru adăpostirea a un milion de persoane. Astfel, vorbim despre spaţii de adăpostire care sunt amenajate în subsolul blocurilor, există şi adăpost de protecţie civilă constituit ca punct de comandă pentru autorităţi, metroul poate constitui un punct de protecţie civilă în caz de dezastre.(…) Cetăţeni trebuie să nu se panicheze deaorece este doar un exerciţiu, dar, totodată, să conştientizăm importanţa acestui mesaj pentru că într-o situaţie reală trebuie să reacţionăm corespunzător”, a explicat Daniel Vasile, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Bucureşti.

    Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă anunţă că este vorba despre cinci tipuri de alarme pentru atacuri aviatice, dezastre naturale sau riscuri tehnologice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bucureşteni ar supravieţui în cazul unui dezastru

    “În cazul în care se impune adăpostirea populaţiei, pentru Bucureşti, există o estimare pentru adăpostirea a un milion de persoane. Astfel, vorbim despre spaţii de adăpostire care sunt amenajate în subsolul blocurilor, există şi adăpost de protecţie civilă constituit ca punct de comandă pentru autorităţi, metroul poate constitui un punct de protecţie civilă în caz de dezastre.(…) Cetăţeni trebuie să nu se panicheze deaorece este doar un exerciţiu, dar, totodată, să conştientizăm importanţa acestui mesaj pentru că într-o situaţie reală trebuie să reacţionăm corespunzător”, a explicat Daniel Vasile, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Bucureşti.

    Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă anunţă că este vorba despre cinci tipuri de alarme pentru atacuri aviatice, dezastre naturale sau riscuri tehnologice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inspiraţia zilei în business. Astăzi, Cristina Cornaci, Avestis : “Important pentru orice tânăr este să facă ceea ce-şi doreşte. Să nu se gândească dimineaţa că se duce la muncă, ci că se duce să facă ceea ce îi place” – VIDEO

  • BNR: Politicile fiscale şi dereglementarea pieţelor de energie, principalele riscuri inflaţioniste

    „Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării creşterii uşoare a ratei anuale a inflaţiei în următoarele luni, în condiţiile menţinerii ei semnificativ sub limita de jos a intervalului de variaţie al ţintei staţionare. Evoluţia este compatibilă cu traiectoria ratei anuale a inflaţiei evidenţiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflaţiei din februarie 2017”, se arată în comunicatul BNR care argumentează ultimele decizii de politică monetară.

    „Incertitudinile şi riscurile asociate acestei perspective provin din mediul intern şi extern. Pe plan intern, acestea sunt generate, în principal, din evoluţia politicii fiscale şi a celei a veniturilor pe anul 2017, precum şi din incertitudinile privind ajustările viitoare ale preţurilor administrate – cu precădere cele aferente procesului de dereglementare a pieţei energiei – care pot evolua diferit faţă de evaluările iniţiale”, notează banca centrală.

    Pe plan extern, riscurile au ca principale surse incertitudinile legate de creşterea economică şi evoluţia inflaţiei în zona euro, în regiune şi la nivel global, precum şi evoluţiile oscilante ale preţului internaţional al petrolului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inspiraţia zilei în business. Astăzi, Dragoş Popa, Citibank : “Dacă ar fi să o iau de la zero, aş îndrăzni mai mult, mai des şi mi-aş asuma mai multe riscuri” – VIDEO

  • Vezi care sunt şoferii care o să plătească RCA mai mic

    Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România – UNSAR – arată că, în ciuda informaţiilor vehiculate privind creşterea nejustificată a preţurilor RCA, preţurile poliţelor pentru toate categoriile de clienţi au fost într-o continuă scădere în perioada august-octombrie 2016, înaintea aplicării tarifului maximal. Mai mult, „segmentele cu risc scăzut de daune, cum ar fi autoturismele deţinute de persoane fizice, au beneficiat, pe tot parcursul anului 2016, de fluctuaţii mici ale primelor medii, în ciuda plafonării impuse începând cu jumătatea lunii noiembrie”.

    În opinia asigurătorilor, „principalii beneficiari ai plafonării tarifelor au fost segmentele de clienţi cu daunalitate mare”. În plus, „schimbarea sistemului bonus/malus prin scăderea numărului claselor de bonus şi modificarea coeficienţilor de ajustare a făcut ca diferenţa dintre preţul poliţei RCA pentru un client cu o conduită bună şi unul cu daune (strict din aplicarea sistemului bonus/malus) să nu fie mai mare de 15%”.

    „Pentru a încuraja însă un comportament responsabil în trafic, este esenţială o piaţă de asigurări liberă, în care funcţionează segmentarea corectă pe categorii de riscuri. În acest fel, companiile vor putea oferi preţuri mai mici consumatorilor cu riscuri bune, spre deosebire de situaţia actuală, când plafonarea tarifelor a dus la cazuri în care un şofer cu o conduită rutieră bună să plătească pentru asigurare aproape cât un şofer cu istoric ridicat de daune”, menţionează UNSAR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Industria agroalimentară, ultimul pariu rămas

    În magazinele din lanţul de retail Kaufland, „mai mult de 50% din produse sunt româneşti, şi aceasta este o opţiune strategică pentru noi”, a declarat Ionuţ Parfente, şeful departamentului de achiziţii Legume şi Fructe al Kaufland, în deschiderea conferinţei, moderată de către directorul editorial al Mediafax, Dorin Oancea, şi de către directorul general al Agrointeligenţa, Vlad Macovei.

    „Produsele de panificaţie sunt în proporţie de 100% româneşti, mierea 60%, cu lactatele am crescut continuu ponderea şi suntem la peste 50%, iar cu preparatele din carne tindem spre 100%. Doar la legume şi fructe sunt unele probleme, din cauza condiţiilor climaterice”, a spus Ionuţ Parfente. El a arătat că în prezent sunt 87 de unităţi certificate din punctul de vedere al calităţii pentru ca produsele lor să fie distribuite de Kaufland. Certificarea se acordă, anual, în urma unor verificări la nivelul producătorilor, iar costul pe care-l presupune este de 600 de euro, a mai spus reprezentantul Kaufland.

    Totuşi, deşi România are suficient teren agricol pentru a asigura hrana unei populaţii de patru ori mai mare decât are acum ţara. a ajuns la cote nemaiîntâlnite ale importurilor de produse agroalimentare. Până şi ţăranii se aprovizionează din hipermarketuri, a declarat Marius Bîcu, directorul general al companiei De La Ferma, în cadrul conferinţei Fermierii României.

    „Ţăranii au gospodării, grădini şi cresc câteva animale, ceea ce înseamnă că ei pot face mâncare. Şi totuşi, unii înlocuiesc alimentele de producţie proprie cu cea din hipermarket, care de cele mai multe ori e din import. Gogoaşa cu gem e înlocuită de croasantul cu ciocolată şi asta nu e deloc în regulă”, a spus Marius Bîcu. El a menţionat că acest comportament se explică prin faptul că în sate comerţul local este prea slab dezvoltat. „Omul merge în sat, găseşte un magazin cam slab dotat, cu puţine produse şi cu singurul avantaj că mărfurile se vând pe datorie. Şi atunci ia calea hipermarketului de la oraş, unde fiecare membru din familie găseşte câte ceva de cumpărat”, a mai spus întreprinzătorul. El consideră că pentru a recuceri piaţa românească de produse agroalimentare este nevoie ca producătorii români să practice un marketing mai agresiv şi formule mai atractive în ambalarea mărfurilor.

    Nini Săpunaru, preşedintele Asociaţiei Agrointeligenţa, a fost de părere că industria agroalimentară e singurul pariu pe care-l mai poate câştiga România, în condiţiile în care cel cu marea industrie este pierdut. „În industria agroalimentară, 60% din jucători sunt români şi aceştia realizează profit. Ca dovadă, retailul alimentar românesc a plătit impozit pe profit mai mult decât retailul alimentar cu capital străin. Eu cred că industria agroalimentară este singurul pariu pe care-l mai poate câştiga România. În marea industrie, pariul e pierdut, nu mai avem proprietate românească”, a spus Nini Săpunaru.

    Ca promotor al Legii care prevede ca 51% din produsele vândute în hipermarketuri să fie de provenienţă românească, Nini Săpunaru a precizat că sunt timpi foarte mari între momentul livrării de către furnizor şi momentul plăţii acestuia, ceea ce este incorect. „Dacă iei la scuturat un hipermarket, acesta nu are destui bani să-şi plătească datoriile la zi către furnizori. Este incredibil cum reuşesc aceşti distribuitori să ruleze fonduri marfă de sute de mii de lei fără să plătească nimic”, a mai spus Săpunaru.

    Potrivit acestuia, legea cooperativelor agricole, care scuteşte de impozit pe profit cooperativele formate de cinci fondatori, poate fi folosită ca oportunitate de investiţii de către firmele interesate să activeze în sectorul agroalimentar.

    În altă ordine de idei, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a anunţat în cadrul evenimentului că de la 1 martie a început campania de depunere a cererilor pentru subvenţiile de suprafaţă. „Au fost deja transmise către direcţiile judeţene de agricultură programările fermierilor, iar fermierii primesc în aceste zile invitaţiile de depunere a cererilor”, a precizat oficialul. El a mai anunţat că depunerea cererilor se va face până la data de 15 mai. După această dată, până la 31 mai, se mai pot face doar eventuale modificări la cererea depusă, iar după 31 mai se aplică penalităţi de 1% pe ziua de întârziere.

    „Anul acesta vom fi în grafic, astfel încât la 15-16 octombrie să începem plata avansului la subvenţia pe anul 2017”, a mai spus Adrian Pintea. Referitor la campania aferentă anului 2016, „au fost autorizate la plată sume care totalizează 1,11 miliarde de euro”, iar alocarea totală multianuală pentru perioada 2014-2020 este de 3,4 miliarde de euro. De asemenea, „prin Hotărârea de Guvern nr. 54/2017, au fost autorizate la plată 119,42 milioane de euro, 680.000 de fermieri fiind eligibili, ceea ce în medie înseamnă 17,72 euro per hectar”, a menţionat directorul general al APIA.

    Tot în cadrul evenimentului organizat de Mediafax, Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Pro Agro, a spus: „România este exportator net de subvenţii agricole, ceea ce înseamnă că finanţăm locurile de muncă şi valoarea adăugată din alte ţări”. În opinia sa, birocraţia în România este excesivă: „Din cauza birocraţiei autoimpuse – cerem, de exemplu, adeverinţă acolo unde nu se cere, suntem unici în Europa din acest punct de vedere. Din cauza dezorganizării am ajuns aici. În România s-au făcut politici agrare, nu politici agricole”, a spus Emil Dumitru. El a anunţat că Pro Agro va propune o lege privind cotizaţia profesională agricolă, menită să stimuleze asocierea agricultorilor.