BusinessMagazin

Tag: recrutare

  • Maturizarea in business

    Horaţiu Vasilescu a apărut  în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP în 2016, când trecuse de un an de la piaţa de recrutare, la coducerea lanţului românesc de bijuterii Teilor. Acesta era format atunci din 17 magazine şi afaceri de aproximativ 53,5 milioane de lei; anul acesta, numărul magazinelor este mai mult decât dublu, iar cifra de afaceri a crescut direct proporţional cu acestea.

    Care a fost, din punctul dvs. de vedere, cel mai important moment din anii ce au urmat apariţiei dvs. în catalog? 
    La 3 ani de la apariţia în catalog pot spune că simt o reală maturizare a businessului, dar şi a mea ca individ. Au fost foarte multe elemente de noutate ce au apărut în cadrul activităţii companiei care m-au provocat să am o abordare de maximă responsabilitate faţă de lucrurile pe care le fac şi care au un impact în cadrul tuturor departamentelor. Practic numărul magazinelor s-a triplat şi numărul provocărilor a crescut şi el.
     

    Ce efect a avut asupra carierei dvs. apariţia în catalogul 100 Tineri manageri de top? 
    După apariţie am simţit şi mai multă responsabilitate faţă de echipă mea, colegii mei, cei care practic m-au „dus în paginile catalogului. Cred foarte tare în puterea echipei şi nu a individului.

    Cum aţi descrie rolul dvs. actual?  
    La acest  moment mă găsesc în acelaşi rol din punct de vedere ierarhic, dar cu siguranţă simt că provocările sunt cu mult mai intense. De altfel, aceste lucruri mă fac să savurez şi mai mult reuşitele echipei Teilor.

    Cum aţi caracteriza noua generaţie de tineri manageri? 
    Din punctul meu de vedere, cei care se auto-determină să depăşească limitele sunt cei ce pot schimba lucrurile cu adevărat şi vor deveni profesionişti desăvârşiţi. Mă bucur să observ că sunt foarte mulţi manageri tineri care aduc tot mai mult elemente de inovaţie chiar şi în modele de business clasice. Practic, la noi se încurajează şi se şi practică foarte mult promovarea colegilor loiali, cu senioritate şi rezultate în companie. Cred cu tărie în faptul că trăim vremuri în care talentele se cresc, nu se recrutează din alte companii.

    În ediţia de anul acesta a catalogului 100 Tineri manageri de top, care va fi disponibilă începând cu 1 iulie, continuăm demersul de a-i aduce în prim-plan pe tinerii câştigători ai competiţiei bazate pe curaj, dedicare şi muncă susţinută.

     

  • Businessul care „schimbă becurile” corporatiştilor ocupaţi

    La finalul anului 2016, grupul Engie România a investit circa 200.000 de euro în lansarea proiectului pe care ei îl descriu drept unul intraprenorial – platforma Ajusto.ro. Fondurile au fost direcţionate în special către recrutarea unei echipe de proiect, identificarea de profesionişti şi colaboratori şi dezvoltarea unei platforme online. Potrivit lui Iulian Maxim, manager general al Ajusto, motivaţia a venit din faptul că, „dacă întrebi pe oricine din jur dacă vreodată a avut nevoie de vreun meşter bun pentru diverse treburi prin casă sau birou, o să găseşti cu uşurinţă răspunsul, iar dacă adresezi întrebarea la prezent, se vor aduna foarte multe răspunsuri pozitive. De aici a plecat totul”. Iulian Maxim are peste un deceniu de experienţă în cadrul grupului. Înainte, a lucrat aproximativ şase ani pentru industria bancară şi în IT în poziţii de business development.

    Pe platforma Ajusto, clienţii persoane fizice sau firmele pot opta pentru servicii cu preţ fix, cum ar fi cele de amenajări interioare, instalaţii sanitare şi electrice, curăţenie şi curăţarea obiectelor de prin casă – canapele, saltele, covoare, pe care le adaugi în coşul de cumpărături.
    Clienţii propun o dată de efectuare a lucrărilor şi sunt ulterior contactaţi de call center pentru a valida data execuţiei şi pentru a afla alte detalii de care au nevoie. „După acest pas intră în scenă profesionistul alocat lucrării, care se prezintă la tine acasă la data agreată şi se apucă de treabă“, explică Maxim modul în care funcţionează proiectul. Pentru lucrările mai complexe sau personalizate echipa trebuie să evalueze în prealabil solicitarea clientului în locul unde se află acesta, pentru a formula ulterior o ofertă.

    În 2018, Ajusto a înregistrat venituri de aproximativ 150.000 euro, dublu faţă de 2017. „Suntem încă la început de drum şi pentru noi este important să devenim cunoscuţi prin calitatea serviciilor, uşurinţa accesării lor şi o experienţă foarte bună a clientului în relaţia cu noi”, spune Iulian Maxim. Pentru anul în curs, reprezentanţii proiectului au în vedere consolidarea businessului şi dublarea veniturilor. „Mă bazez pe echipa din spatele Ajusto şi pe comunitatea de clienţi care ne solicită servicii noi şi ne recomandă altor clienţi, dar şi pe profesioniştii cu care colaborăm”, spune Maxim. În acest sens, businessul s-a axat şi pe colaborări noi cu diverşi parteneri care au nevoie de serviciile pe care le oferă, cum ar fi, de pildă, reţelele de bricolaj.

    Anul acesta reprezentanţii Ajusto au în plan o investiţie de 100.000 de euro, direcţionată în primul rând în recrutarea oamenilor, „indiferent că vorbim de viitori colegi, colaboratori direcţi sau parteneri de execuţie care să întregească grupul celor 70 de firme partenere”, dar şi în dezvoltarea unei noi versiuni a platformei online.

    „Nu facem asta de dragul schimbării, ci pentru a pune în practică feedbackul constant al clienţilor, profesioniştilor şi ideile echipei Ajusto. Campaniile de marketing şi promovare reprezintă o componentă importantă a investiţiei anuale. Investim constant în promovarea noastră în mediul online, acesta fiind şi primul canal prin care am comunicat clienţilor că existăm”, explică Iulian Maxim. De altfel, potrivit lui Maxim, una dintre cele mai mari provocări este aceea de a crea pe platformă o interacţiune simplă cu clienţii. „Ca să ajungi la lucruri simple, trebuie să testezi şi să experimentezi foarte mult. Identificarea profilului de meşter de încredere pe care l-am chema la noi acasă este o provocare zilnică.”

    În prezent, echipa Ajusto numără şapte oameni, dar în cadrul proiectului există colaborări cu alte peste 70 de firme partenere cu care efectuează servicii pentru clienţi, momentan doar în Bucureşti şi judeţul Ilfov. Anual, businessul înregistrează o medie de peste 1.000 de clienţi. „Deşi am pornit la drum ca un business care se adresează în special persoanelor fizice, în ultima perioadă am înregistrat un număr foarte mare de solicitări din partea firmelor. Acest aspect ne dă încredere că vom putea să ne dezvoltăm pe ambele segmente”, spune Maxim. Potrivit acestuia, clienţii Ajusto sunt persoane între 25 şi 44 de ani, corporatişti sau antreprenori, cu venituri medii şi peste medie. „Sunt oameni ocupaţi care vor un serviciu de calitate, efectuat la timp, plata prin mijloace moderne şi fără bătăi de cap. Evident, sunt persoane cu abilităţi digitale, ţinând cont de faptul că plasează online comenzile către platforma noastră.”

    Din gama de servicii ale businessului fac parte cele necesare amenajării şi întreţinerii unei case (amenajări interioare, instalaţii sanitare şi electrice, curăţenie şi curăţarea obiectelor de prin casă – canapele, saltele, covoare), instalarea electronicelor şi electrocasnicelor, grădinăritul şi peisagistica. În curând, compania va lansa şi un serviciu de călcătorie de rufe, cu preluarea şi livrarea acestora la domiciliul clientului. Iulian Maxim spune că, încă de la început, businessul s-a poziţionat ca un serviciu „cu preţ corect, ţinând cont de faptul că nu putem vorbi în cazul nostru de o competitivitate a preţurilor cu piaţa serviciilor efectuate «la negru». Avem de plătit facturi către profesionişti pe care nu îi găsim uşor şi care la rândul lor trebuie să plătească salarii, taxe şi impozite la stat.” De pildă, serviciul de curăţare profesională a unei canapele din material textil costă 125 de lei, iar montajul unui aparat de aer condiţionat cu kit de instalare inclus ajunge la un preţ final de 420 de lei. „Marjele cu care lucrăm sunt similare cu cele operate de alţi actori economici”.

    Potrivit lui, în vestul Europei, în ţări precum Germania, Regatul Unit sau Franţa, piaţa este deja matură prin prezenţa a sute de platforme similare. Grupul Engie deţine şi operează în prezent în Franţa platforma www.mesdepanneurs.fr.

    Un alt exemplu, spune Maxim, este platforma americană www.taskrabbit.com, achiziţionată recent de grupul IKEA, prin care compania derulează operaţiuni în UK „destul de apropiate cu ce facem noi prin Ajusto.ro”. În schimb, reprezentantul Ajusto spune că, la fel ca în România, în ţările vecine platformele de tip handy-man (meşteri) sunt încă în faza de dezvoltare şi educare a pieţei în privinţa modalităţii de acces al acestor servicii.

    Totuşi, Maxim spune că pentru fiecare dintre serviciile pe care businessul le oferă există o competiţie intensă. „La nivelul anului 2018, erau circa 40 de site-uri care facilitau, într-o formă sau alta, tipul acesta de servicii. În schimb, unicitatea serviciilor noastre constă în faptul că le punem la dispoziţie un ecosistem complet de interacţiune cu toate părţile implicate şi prin diversitatea serviciilor oferite. Un plus îl constituie faptul că oferim garanţie şi, dacă este cazul, chiar o formă de extragaranţie pentru toate lucrările efectuate.”

    Ca planuri de viitor, reprezentanţii Ajusto spun că şi-ar dori să optimizeze modelul de business într-un mod functional, care să permită replicarea şi extinderea şi în alte oraşe.

    Potrivit ZF, în 2018, Engie România, cel mai important jucător din piaţa locală a distribuţiei şi furnizării de gaze naturale, a înregistrat venituri consolidate de 1,23 de miliarde de euro, în creştere faţă de nivelul de 1,05 miliarde de euro din 2017, profitul net înregistrat anul trecut fiind de 87 de milioane de euro, faţă de 74 de milioane de euro în 2017. Printre factorii care au contribuit la această creştere se numără vânzări mai mari pe piaţa energiei din România, extinderea portofoliului de soluţii conexe, dar şi evoluţia pozitivă a preţului gazelor şi al energiei în zona de retail. Compania are în portofoliu peste 25.000 de clienţi pe piaţa energiei, controlând 3,6% din piaţa concurenţială a furnizării de electricitate. Activitatea de bază a companiei de utilităţi rămâne însă gazul natural, Engie având peste 1,7 milioane de consumatori conectaţi la infrastructura de gaze.

    CONTEXT:
    Nevoia de meseriaşi de pe piaţa locală nu mai este de mult un secret, iar cel mai acut este simţită de angajaţii din corporaţii, din ce în ce mai ocupaţi, care nu mai găsesc timpul pentru a-şi întreţine singuri locuinţa.

    DECIZIE:
    La finalul anului 2016, grupul Engie România a investit circa 200.000 de euro în lansarea unei platforme prin care oferă diferite servicii necesare amenajării şi întreţinerii unei case.

    CONSECINŢE:
    Businessul a ajuns, după aproximativ doi ani de funcţionare, la 1.000 de clienţi anual, 70 de companii colaboratoare, iar veniturile înregistrate la finalul anului trecut erau de aproximativ 150.000 de euro. Reprezentanţii Ajusto plănuiesc expansiunea serviciilor şi în alte oraşe din ţară.

  • Recrutarea online, o „vânătoare” profitabilă

    Piaţa de recrutare online din România continuă să se dezvolte şi să se rafineze în conţinut, pe măsură ce lupta companiilor pentru atragerea şi retenţia angajaţilor devine tot mai acerbă, într-o piaţă măcinată de o lipsă acută de candidaţi. „Crearea de profiluri de tip employer branding, târgurile virtuale de carieră, anunţurile de recrutare în format video, inovaţiile bazate pe realitatea virtuală, dar şi o secţiune avansată de analytics sunt servicii pe care le-am dezvoltat în ultimii ani pentru piaţa de recrutare online din România”, descrie evoluţia pieţei Dragoş Gheban, managing partner în cadrul firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane Catalyst Solutions, care administrează platforma de recrutare online Hipo.ro.

    Urmând aceeaşi direcţie, eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România, a anunţat recent că îşi extinde portofoliul de business, odată cu lansarea unor cursuri pentru formarea programatorilor.

    „Există un deficit uriaş de IT-işti în România. În orice moment, piaţa ar putea absorbi cu uşurinţă aproximativ 20.000 de specialişti. (…) Pe de altă parte, tot mai mulţi candidaţi îşi doresc să intre în această industrie, în jurul căreia s-au creat adevărate mituri în ultimii ani. De la salariile foarte mari pe care le oferă angajatorii, chiar şi pentru poziţii de juniorat, până la flexibilitatea de care se bucură, toate aceste argumente au transformat IT-ul în domeniul cel mai vânat de către candidaţi. Acesta a fost principalul semnal de alarmă care ne-a determinat să lansăm acest proiect, care în prima sa fază ar trebui să poată acoperi aproximativ 10% din deficitul pieţei”, spune şi Bogdan Badea, CEO al eJobs România.
    Pornite timid în anii ‘90 ca o alternativă modernă a agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă şi a firmelor de recrutare, site-urile de recrutare au ajuns astăzi să gestioneze milioane de CV-uri şi să ocupe primul loc în preferinţa companiilor atunci când vor să promoveze un anunţ de angajare.

    „De doi ani de când am relansat categoria «Locuri de muncă», am observat din ce în ce mai multă deschidere din partea companiilor către recrutarea online, cu tot ce implică aceasta: prezenţa permanentă, nu doar ocazională, pe platformele de recrutare, mai multă transparenţă în ceea ce priveşte salariul şi beneficiile oferite încă din redactarea anunţului de angajare, precum şi eforturi din ce în ce mai mari către definirea imaginii de angajator prin campanii de employer branding”, spune Paul Neagoe, business manager în cadrul OLX, liderul pieţei de anunţuri online.

    Cel mai mare şi unul dintre cei mai vechi jucători de pe piaţa de recrutare online este eJobs.ro, platformă administrată de compania cu acelaşi nume, care gestionează în prezent 4,1 milioane de CV-uri. Platforma controlează cea mai mare bază de candidaţi din România şi a avut afaceri de 9,6 milioane de euro în 2018, echivalentul unei creşteri de 25% faţă de anul precedent.

    „eJobs România a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 9,6 mili­oane de euro, în creştere cu 25% faţă de anul anterior şi estimăm pentru anul în curs un avans de 30% al businessului”, apreciază Bogdan Badea, şeful eJobs România.

    Principalul competitor al eJobs este BestJobs, site-ul administrat de compania BestJobs Recrutare, cu peste 2,5 milioane de CV-uri în baza de date şi afaceri de aproape 6 milioane de euro în 2017, potrivit celor mai recente date de pe site-ul Ministerului de Finanţe. „Pentru noi, 2018 a fost un an în care ne-am concentrat cea mai mare parte a eforturilor pe consolidarea sistemelor şi proceselor interne, cât şi pe construirea unor produse comerciale care să fie cât mai aproape de nevoile clienţilor noştri, o decizie strategică pe care am considerat-o mai importantă decât creşterea cifrei de afaceri pe termen scurt”, explică Dan Puică. El a preluat recent conducerea platformei de recrutare BestJobs de la antreprenorul Călin Fusu, fondatorul site-ului.

    Dan Puică estimează că piaţa de recrutare online s-a apropiat anul trecut de o valoare cuprinsă între 40 şi 50 de milioane de euro.

    „Piaţa de recrutare din România este estimată la 200 milioane de euro în 2018, dublu faţă de anul de graţie 2008, din care aproximativ 20-25% este reprezentată de recrutarea online”, apreciază Dan Puică.

    Pe de altă parte, Bogdan Badea, CEO-ul eJobs, estimează piaţa de recrutare online la valoarea de 20 de milioane de euro, pe când Dragoş Gheban de la Hipo.ro crede că piaţa locală de recrutare online se apropie de 30 de milioane de euro, precizând însă că „jucătorii globali nu raportează rezultatele obţinute pe piaţa din România”. 

    Catalyst Solutions, compania care administrează site-ul de recrutare Hipo.ro, gestionează o bază de aproape un milion de CV-uri şi a raportat anul trecut afaceri de 2,5 milioane de euro. Businessul Catalyst funcţionează după un model hibrid online-offline, axat pe dezvoltarea de canale de recrutare şi employer branding pentru companiile care vizează candidaţi cu studii superioare. Compania organizează periodic şi târgul de joburi Angajatori de top. „În 2018, pe lângă proiectele derulate sub umbrela Hipo, serviciile nou adăugate au crescut foarte mult ducând veniturile Catalyst Solutions la 2,5 milioane de euro. Anul acesta estimăm o creştere de 25% a businessului”, spune Dragoş Gheban, managing partner în cadrul companiei.

    Şi OLX.ro, platforma locală de anunţuri online gestionată de divizia Classifieds din cadrul grupului sud-african Naspers, a decis să intre pe piaţa locală a serviciilor de recrutare online în urmă cu doi ani, odată cu relansarea unei secţiuni dedicate anunţurilor de joburi.

    „Modelul de recrutare de pe OLX se bazează pe simplitate şi rapiditate, motiv pentru care aproximativ 70% dintre candidaţi contactează direct angajatorii prin aplicaţie sau telefon. Această simplificare a procesului, care este esenţială în special pentru segmentul blue collars, face ca angajatorii să atragă un segment mare de candidaţi într-un termen foarte scurt, urmând ca apoi să aleagă cea mai bună opţiune”, explică Paul Neagoe, business manager în cadrul OLX, care apreciază că aproape 68.000 de companii au publicat anunţuri pe OLX în primele trei luni ale anului. El a mai spus că, de exemplu, când vine vorba de recrutarea şoferilor, ocupaţie care este şi cea mai căutată în acest moment, un angajator este contactat în medie de 42 candidaţi, iar durata de închidere a anunţului este de numai 18 zile.

    Cum evoluează piaţa de recrutare online în regiune

    Presiunea mare la nivelul resursei umane se resimte tot mai acut şi în zona Europei Centrale şi de Est, ritmul de creştere al necesarului de angajaţi fiind mult mai mare decât cel al populaţiei din ţări precum Cehia, Germania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Austria, Polonia, Suedia sau Regatul Unit. „În Cehia, de exemplu, lipsa de personal competent este estimată la aproximativ 500.000 de persoane în următorii zece ani. Tot în Cehia, 60% dintre angajaţi aşteaptă de la angajatori flexibilitate mai ales în ceea ce priveşte programul de lucru. Ungaria se confruntă şi ea cu o criză de personal, similară cu cea din România, iar în Bulgaria peste 68% dintre angajatori spun că întâmpină dificultăţi în ocuparea locurilor de muncă vacante”, explică Dan Puică, şeful BestJobs. Mergând pe aceeaşi idee, Bogdan Badea, CEO al eJobs România, spune că angajatorii au început să investească masiv în construirea unor branduri puternice, în contextul crizei acute de candidaţi. „Nici în România, nici în regiune nimeni nu-şi mai permite astăzi să piardă oameni buni.”

    Din perspectiva lui Paul Neagoe, business manager în cadrul platformei de anunţuri online OLX, piaţa de recrutare online este în creştere atât în România, cât şi în regiune. „Pieţe precum Polonia arată creşteri de peste 20-30% de la an la an, în ciuda unui grad mai avansat de maturitate. Segmentul de blue collars a devenit un driver important al creşterii, datorită accentului pus pe volumul de posturi disponibile şi pe numărul ridicat de candidaţi. OLX Polonia, spre exemplu, este lider detaşat pe piaţa de blue collars locală, arătând o dublare în 2018 faţă de anii precedenţi.” 

    Procesul de atragere şi de retenţie a angajaţilor, principala macrotendinţă în 2019 din piaţa muncii în România

    2019 rămâne sub presiunea lipsei tot mai acute a forţei de muncă, România situându-se pe locul doi în lume în privinţa ponderii angajatorilor care se confruntă cu deficitul de talente, fiind depăşită doar de Japonia, unde 89% dintre angajatori au probleme la ocuparea posturilor vacante. În acelaşi timp, începutul acestui an a adus unele incertitudini în economie, angajatorii devenind mai prudenţi în privinţa politicilor de angajare, mulţi dintre aceştia luând în calcul comasarea unor funcţii sau reducerea cheltuielilor cu beneficiile extrasalariale, potrivit datelor unui studiu realizat de BestJobs.

    Pe de altă parte, Bogdan Badea, şeful eJobs România, indică procesul de atragere şi de retenţie a angajaţilor ca principala macro-tendinţă din piaţa muncii în 2019, toate acţiunile concrete prin care se întâmplă acest lucru transformându-se în subtendinţe, fiecare în parte destul de amplă ca importanţă şi resurse antrenate. „Una dintre principalele astfel de tendinţe este legată de employer branding, care a început şi în România să câştige foarte mult teren şi să antreneze echipe şi bugete complexe. Asta înseamnă că, în lupta pentru atragerea şi retenţia talentelor, echipele de HR au început să lucreze umăr la umăr cu echipele de marketing şi comunicare pentru crearea unor strategii de employer branding care să le ajute să-şi transmită mesajul de angajator. Provocarea cea mai mare este să aibă capacitatea de a trece peste mesajele care nu vorbesc candidaţilor şi angajaţilor pe limba lor, care nu sunt autentice, personale şi care sunt născute mai degrabă dintr-un simţ comun al oamenilor de HR sau marketing şi mai puţin din date clare, concrete şi cercetare de piaţă”, explică Bogdan Badea.

    Cea de-a doua tendinţă importantă în viziunea şefului eJobs România este legată de flexibilitate, atât din partea angajaţilor, cât şi a angajatorilor.

    „Asta poate însemna fie că angajatorii încep tot mai des să ofere angajaţilor program flexibil, fie posibilitatea de a lucra remote sau de a se dezvolta şi în alte departamente decât cele în care s-au angajat. Pentru candidaţi, flexibilitatea se traduce prin deschiderea pe care trebuie să înceapă să o aibă când vine vorba despre orientarea lor profesională, să aibă curajul de a o lua de la capăt dacă jobul sau domeniul în care lucrează nu-i mai mulţumeşte sau simt că nu au făcut alegerea potrivită. Astăzi sunt atât de multe opţiuni de a o lua de la capăt şi de a face o reconversie, indiferent de vârstă şi de experienţa profesională, încât barierele profesionale au devenit aproape inexistente.”

    La rândul său, Dragoş Gheban, de la Catalyst Solutions, remarcă faptul că pentru a-şi atinge obiectivele de recrutare, angajatorii au început să comunice pe mai multe paliere, de la flexibilitatea jobului la oportunităţile de dezvoltare în cadrul companiei, oportunităţile internaţionale sau cultura companiei. În ceea ce priveşte metodele de recrutare, pe lângă canalele consacrate,  companiile au început să includă în uneltele de recrutare şi reţelele de social media, dintre acestea Instagram, Facebook şi LinkedIn fiind cele mai utilizate în România.

    „Utilizarea social media în campaniile de recrutare rămâne totuşi un canal secundar. În continuare, cele mai utilizate metode şi, totodată, canalele care livrează cele mai bune rezultate sunt postarea anunţurilor pe site-urile de joburi, prezenţa în cadrul evenimentelor de recrutare, evenimentele de tip open days, prezenţa în publicaţii dedicate dezvoltării profesionale sau în cadrul evenimentelor de dezvoltare profesională, la care se adaugă recomandările primite din partea propriilor angajaţi”, spune Dragoş Gheban. De remarcat sunt şi eforturile de relocare pe care tot mai multe companii au început să le ia în calcul, aceste tipuri de campanii venind ca un răspuns la problemele existente pe piaţa forţei de muncă.

    „În plus, marii angajatori încep să-şi îndrepte tot mai mult atenţia către segmente noi de candidaţi prin importul de forţă de muncă din ţările asiatice, prin relocarea românilor din diaspora atraşi înapoi în ţară cu pachete financiare sau prin educarea directă a candidaţilor încă de pe băncile şcolii, prin crearea de şcoli profesionale sau cursuri de (re)calificare”, concluzionează Paul Neagoe de la OLX.

  • Cum îşi recrutează City Grill angajaţii – Zoe Dobre, director de resurse umane, City Grill Group – VIDEO

    „Aş pune pe primul loc programul de recomandări care din câte am reuşit să calculăm aduce între 40-50% din necesarul de angajaţi. Noi avem trei trepte de bonusuri, după o lună, după trei şi după şase, în total vorbim de 750 de lei. Şi noi folosim mediul online, foarte mult, probabil în proporţie de 80% aş spune. Ne facem propriile campanii, am început să investim şi noi foarte mult în partea de employer branding, pentru că City Grill este foarte cunoscut ca şi operator de restaurant, dar mai puţin ca angajator şi cred că avem foarte multe lucruri bune de spus. Facem şi door-to-door pentru că noi am ajuns să ne organizăm propriul transport şi aducem şi oameni din provincie dimineaţa şi îi ducem acasă seara. Aducem oameni de la Videle, Giugiu, Urziceni şi mai nou din Alexandria.

    Avem această categorie de personal non-EU. Noi am făcut un pilot anul trecut cu cinci persoane, iar acum ajungem la 100. M-am interesat la mai multe agenţii şi mi-au recomandat ca şi cultură, mai degrabă ca şi naţii, oamenii din Nepal. Provocările nu au fost foarte mari, cred că vor fi mai mari când vor fi un grup. Pentru noi, acum ei sunt o altă categorie de personal, total diferită, pentru ei va trebui să organizăm training, să organizăm cursuri de română, pentru ei va trebui să organizăm un altfel de tip de inducţie. Deci practic vom avea servicii de resurse umane diferite pentru o categorie destul de mare, suntem aproape cât o companie mica cu 100 de muncitori şi probabil că vom ajunge şi la mai mari. Cu investiţii mari, dar cu rezultate mult mai bune, se pare că sunt foarte stabili, nu intră în concediu medical subit, nu-i doare nimic, sunt nişte oameni care muncesc. Au venit să muncească, probabil cum fac şi românii în străinătate.”

    Care este rata de concedii medicale, am înţeles că de asta s-a inventat şi bonusul de prezenţă dat de companiile din producţie?
    „Nu l-am introdus, eu cred că oamenii sunt plătiţi pentru ceea ce au în job description şi trebuie să înţeleagă acest lucru. N-am făcut o statistică la câţi angajaţi din 1.300 se înbolnăvesc pe lună, încep să îmi fac un sistem de raportare în care să-mi semnalizeze, atunci când se exagerează. Şeful meu are şi o vorbă <bolnav de ziua a şasea>, toţi se îmbolnăvesc sâmbăta. Sunt destul de multe şi unele se remarcă, a vrut să-şi ia concediu, nu s-a putut, iar a doua zi are concediu medical. În principiu mediul online funcţionează foarte bine, provincia încă funcţionează, dar are şi ea anumite dezavantaje legate de oră, de trasee, de aglomeraţie. Am avut situaţii în care din cauza vremii, oamenii n-au ajuns la muncă şi e mult când nu-ţi intră în program 10, 15, 20 de oameni – chiar te dă peste cap rău de tot. Din afara Bucureştiului avem peste 250 de angajaţi. Le asigurăm transportul în fiecare zi. Ei fac naveta pentru că oportunităţile din zonele respective sunt mai mici decât cele din Bucureşti, deşi este totuşi un dezavantaj, pentru că petreci foarte mult timp pe drum, se trezesc foarte de dimineaţă, ajung foarte târziu acasă. La noi se şi lucrează o zi cu o zi, deci practic a doua zi o au acasă, dar oamenii vin şi datorită oportunităţilor din Bucureşti şi a mediului de lucru pentru că totuşi angajatorii din Bucureşti au o altă mentalitate decât cei din Videle sau din Giurgiu. Sunt mai respectaţi, au beneficii, au un loc de muncă stabil. Sunt foarte mulţi care încep businesuri şi se trezesc cu 20-30 de oameni fără job.”

  • ​Cum îşi recrutează McDonald’s angajaţii din România? – Irina Panaite, director de resurse umane McDonald’s România – VIDEO

    „Cei mai mulţi candidaţi evident că vin din mediul online, din parteneriatele pe care le avem inclusiv cu colegii de la OLX. Suntem prezenţi pe principalele portaluri de recrutare, însă în această zonă, ne confruntăm ca şi ceilalţi angajatori cu situaţia în care un aplicant îşi depune CV-ul în 20 de locuri şi nu ştii dacă ai fost ales ca angajator. O zonă foarte productivă este aceea a selectării candidaţilor care aplică direct pe site-ul McDonald’s pentru că ştim că ne-au targhetat direct şi că cel puţin până apucăm să avem primul interviu, ei vin către noi. Iar cea mai eficientă cale prin care noi obţinem angajaţi statornici sunt în continuare recomandările interne. Eu sunt angajat McDonald’s în restaurantul X, mă simt foarte bine, mă duc la şcoală sau mă duc în familie sau mă duc în grupul meu de prieteni şi aud pe cineva că vrea să se angajeze. Omul acela povesteşte realitatea aşa cum este, este cel mai bun ambasador pe care putem să-l avem, iar angajările făcute prin recomandările directe sunt cele care au şi cea mai bună eficienţă.”

    Le daţi bonus angajaţilor care recomandă pe cineva?

    „Este mai mult decât o modă, sigur că îi recompensăm nu doar pentru că aduc angajaţi –  este important ca angajaţii respectiv recomandaţi să şi stea o perioadă de timp.”

    Cât timp şi câţi bani primesc?

    “Trei luni de zile, 300 de lei.”

    Ce alte beneficii au angajaţii dumneavoastră?

    “Salariul care este la vedere şi-l vedem şi pe site, şi pe anunţul de angajare, bonuri de masă, flexibilitatea programului de lucru, au foarte multe concursuri interne cu care îşi pot spori veniturile, o posibilitate de a achiziţiona produse cu 50% din preţ, iar dacă lucrezi în turele de noapte, masa este gratuită. O zonă foarte importantă pentru angajaţii studenţi, dincolo de program este faptul că în fiecare an îi susţinem cu burse de studiu. Avem colegi cu care ne-am întâlnit patru ani de zile pentru că erau nu doar cei mai buni la serviciu, dar aveau şi nişte note absolut extraordinare. Pentru un tânăr care este la program chiar şi de opt ore – unii dintre ei –  care se ducea şi la şcoală şi veneau cu medie de peste nouă, e absolut admirabil. În fiecare primăvara, aprilie, mai, organizăm bursele pentru cei mai buni angajaţi studenţi şi să ştiţi că este foarte important pentru ei şi aşa cum v-am spus unii dintre colegi, patru ani la rând i-am avut pe podium, i-am avut felicitaţi, practic şi-au susţinut şcoala prin bursele pe care le-au luat de la serviciu, dar absolut pe meritul lor şi pe munca lor extraordinară.”

  • Grupul Continental vrea să recruteze cel puţin 1.000 de noi angajaţi în 2019 şi va realiza investiţii de 240 mil. euro

    Grupul Continental, cel mai mare producător de componente auto din România, a majorat planul investiţional pentru piaţa locală, de la 180 mil. euro, cât anunţa la finalul anului trecut, la circa 240 mil. euro în 2019, pe măsură ce diviziile de cercetare şi dezvoltare alături de cea de componente electronice se vor extinde.

  • De ce au început companiile din România să-şi dezvăluie unul dintre cel mai bine păstrate secrete

    Unul dintre cel mai bine păstrate secrete din companiile din România este cel al salariilor, deşi, în ultimii ani, deficitul de personal de pe piaţa muncii a „forţat” unii angajatori să spună, în anunţurile de recrutare, ce salarii oferă la angajare. Considerat ani la rând un subiect tabu, salariul a devenit o temă care naşte dezbateri atât în rândul managerilor, cât şi în rândul angajaţilor din fabrici sau din birouri, chiar şi pentru călătorii din metrou sau pentru clienţii cafenelelor. În plus, legislaţia românească ajută la stimularea controverselor în jurul acestei teme. De ce? În bilanţurile depuse de companii la Ministerul de Finanţe şi la Registrul Comerţului există informaţiile privind cheltuielile de personal ale companiilor, ceea ce permite un calcul al salariului mediu din fiecare companie din România.

    Business MAGAZIN a realizat un top, pe baza informaţiilor de la Registrul Comerţului, al salariilor medii nete oferite de companiile cu cele mai mari mase salariale din 2017, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile. Rezultatele arată că Romatsa, regia autonomă de stat care se ocupă de controlul traficului aerian, are cel mai bine plătiţi angajaţi din economie, cu un salariu mediu de 21.800 de lei net / lună. Pe locul doi în clasament se află Microsoft, furnizorul de servicii IT care oferă un salariu mediu de 10.000 de lei net pe lună, urmat de producătorul de energie Nuclearelectrica, unde salariul mediu a fost de 7.700 de lei net în 2017.

    Nivelul salarial într-o companie depinde de mai mulţi factori, spun specialiştii, de la sectorul în care activează compania, dimensiunea companiei şi dacă este sau nu o multinaţională, la relaţia dintre cerere şi ofertă în industria respectivă, raportul dintre angajaţii blue collars şi white collars, poziţia şi cota de piaţă, profitabilitatea domeniului şi productivitatea muncii în companie, precum şi propriul istoric salarial.
    „O companie care angajează preponderent personal cu studii superioare şi calificări înalte va avea structural salarii mai mari decât una care angajează preponderent personal blue collars.

    De altfel şi legea stabileşte un salariu minim mai mare pentru cei cu studii superioare. Prin definiţie, un astfel de top afişează liderii, companiile de succes sau unicitatea serviciilor realizate, şi dacă ne uităm – toate sunt companii cunoscute şi recunoscute în piaţă. Altfel, într-o logică economică sănătoasă, nu este sustenabil, acele salarii nu ar putea fi oferite dacă firmele respective nu sunt profitabile”, a explicat Sorin Faur, fondator al companiei de consultanţă în resurse umane Academia de HR.

    Nivelul ridicat de stres şi programul de lucru dificil sunt factorii care influenţează nivelul salarial al controlorilor de trafic aerian – cel mai bine plătiţi salariaţi din România. Pe scurt, rolul controlorilor de trafic aerian este acela de a coordona activitatea aeronavelor aflate în spaţiul aerian al României astfel că, pe timp de vară, ei ajung să dirijeze până la 3.000 – 3.500 de aeronave care trec pe deasupra României pe parcursul a 24 de ore, gestionând sectoarele (echivalentul „şoselelor” din aer) şi altitudinea la care aeronavele se deplasează.

    În total, în top 10 companii în funcţie de salariul mediu din 2017 se află şase companii cu activităţi în domeniul IT: Microsoft (10.000 de lei net/lună), Ericsson Telecommunications România (7.600 de lei net), IBM (7.500 de lei net), Endava (7.400 de lei net), Oracle (7.000 de lei net) şi Softvision (6.800 de lei net).

    „Top 10 este şi în prezent dominat de IT (6 din 10 companii) şi va continua să fie şi în viitor: suntem abia la începutul erei digitalizării, se vorbeşte tot mai mult despre artificial intelligence, robotic process automation şi automatizări, nevoia este uriaşă, aşa că aceste firme vor rămâne în top alături de domeniul energetic şi cel de telecomunicaţii”, a mai spus Sorin Faur de la Academia de HR.

    În total, cele mai mari 100 de companii după masa salarială din România au cheltuieli totale cu personalul de 30,2 miliarde de lei, adică 10% din masa salarială totală din economie în 2017 (de circa 310 mld. lei în 2017). Totodată, aceste companii au împreună peste 458.000 de salariaţi, adică 10% din efectivul total al salariaţilor din economie, şi oferă un salariu mediu de 3.850 de lei net pe lună, cu 45% mai mult decât nivelul salariului mediu pe economie din 2017.

    „A fost o surpriză pentru mine să văd că suntem pe locul 81 din economie în privinţa masei salariale, iar acest lucru arată că mai există loc de creşteri salariale în România”, a spus Florin Godean, country manager al Adecco România, liderul pieţei locale de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar.

    Într-adevăr, cu un salariu mediu net de circa 2.400 de lei pe lună şi peste 5.800 de angajaţi în regim temporar în 2017, una dintre companiile grupului Adecco – Adecco Resurse Umane SRL – a avut o masă salarială de 281 de milioane de lei în 2017, clasându-se pe locul 81 în topul companiilor cu cele mai mari mase salariale din economie. Totuşi, trebuie menţionat că în top 100 companii cu cele mai mari mase salariale din România nu sunt incluse instituţiile financiar-bancare (băncile, firmele de asigurări etc.).

    „În rândul angajaţilor temporar am înregistrat o creştere a bill rate-ului, adică a masei salariale, cu 6% per persoană în ultimul an. Chiar dacă numărul de salariaţi în regim temporar a scăzut – nu pentru că aşa am vrut noi, ci pentru că nu mai găsim candidaţi ca înainte – masa salarială a crescut cu 6%”, a mai spus Florin Godean. El explică situaţia prin faptul că majorările de salarii au avut loc în contextul problemelor generate de identificarea candidaţilor şi a presiunii care există în piaţa forţei de muncă, dar şi datorită faptului că a crescut cererea de angajaţi în zona de birouri, care au salarii mai mari decât cei din fabrici.

    Distribuţia pe sectoare de activitate a top 100 companii în funcţie de masa salarială din România arată că cele mai multe activează în sectorul automotive, care este reprezentat de 23 de companii (cei doi producători auto – Automobile Dacia şi Ford – şi alte 21 de companii producătoare de componente auto).

    „În producţie, toţi clienţii cu care mă întâlnesc îmi spun că au comenzi ferme pentru perioade lungi de timp şi au planuri de noi angajări. Pe de altă parte, toată lumea e oarecum speriată de faptul că le este greu să îşi îndeplinească planurile de recrutare din cauza deficitului de candidaţi, chiar şi cu creşterile salariale pe care le-au făcut”, a mai spus Godean.

    De asemenea, statisticile arată că 13 companii din top 100 firme după masa salarială din 2017 activează în sectorul IT&C, 13 angajatori în energie, petrol şi gaze şi 12 companii în sectorul retailului (majoritatea în retailul alimentar).

    „România a devenit o ţară interesantă pentru investitorii care vor să angajeze persoane cu studii superioare, pentru că am observat că există o cerere din ce în ce mai mare din această zonă. Prin urmare, este normal ca salariile să continue să crească, pentru că va creşte ponderea angajaţilor care ocupă poziţii de white collar”, a mai spus Florin Godean. El a adăugat că  se integrează în câmpul muncii absolut orice persoană din această categorie care îşi doreşte să lucreze, pentru că la ora actuală ofertele de locuri de muncă sunt mult mai mari decât resursele pe care le are piaţa muncii.

    Salariile angajaţilor români au crescut semnificativ în ultimii ani pe fondul creşterii salariului minim (prin hotărâri de guvern), al majorărilor salariale din sectorul bugetar, dar şi ca urmare a creşterilor de salarii din mediul privat pentru acoperirea inflaţiei şi pentru combaterea deficitului de personal. Dacă în sectorul bugetar au fost ani în care majorările de salarii au ajuns la 15 – 20% de la an la an, în mediul privat companiile nu au oferit, în medie, creşteri salariale mai mari de 5% pe an.

    „Salariile vor creşte desigur în sectoarele favorizate de legislaţie (de exemplu în construcţii) – acesta este chiar scopul respectivelor măsuri. Sigur, întotdeauna trebuie să ne uităm la corelaţia cu productivitatea muncii din respectivul domeniu şi raportul cerere-ofertă pentru ca aceste creşteri să fie sustenabile pe termen lung, însă pe termen scurt şi cu actualul deficit de personal, vor fi creşteri”, a mai spus Sorin Faur.
    În opinia lui Florin Godean de la Adecco, majorările de salarii vor continua până când vor ajunge într-un punct în care afectează semnificativ profitabilitatea, dar el crede că va mai trece mult timp până atunci.

    „Ca să combată acest lucru, majoritatea companiilor încep să se eficientizeze, adică să îşi urmărească procesele în aşa fel încât costurile pe care le au şi pot fi controlate să fie reduse la maximum ca să poată suporta solicitarea aceasta din zona resurselor umane. Adică se renunţă la anumite etape, anumite activităţi sau chiar se reduce numărul de angajaţi astfel încât cei care rămân să fie mai eficienţi şi mai productivi. Se pune un foarte mare accent în această perioadă pe  transformare şi pe productivitate”, a mai spus Godean. Şeful Adecco nu crede că aşa-numita „a patra revoluţie industrială” va afecta piaţa muncii din România atât de mult în următorii ani astfel încât să rezolve problema crizei forţei de muncă.

    „Vor fi transformări şi vom încerca, în acelaşi pătrat, să facem lucrurile diferit în aşa fel încât să încercăm să obţinem rezultate mai bune cu poate acelaşi număr de oameni sau cu costuri relativ similare, într-un context în care se pune mare accent pe nivelul de satisfacţie al angajaţilor, fie financiar, fie de mediu organizaţional”, a mai spus Godean.

  • Omul care alege oameni

    Nu se gândeşte să se întoarcă în România deşi recunoaşte că îi e dor de mâncarea de acasă, de cei dragi şi de limba română. Pentru a-şi stinge din dor, vine de 3-4 ori pe an să-şi vadă familia şi prietenii, dar nu are în plan să revină definitiv, nu în curând cel puţin. Îi surâde totuşi ideea de a face paşi în antreprenoriat în România, însă acesta este deocamdată mai degrabă un gând, nu un plan.
    „Nu ştiu dacă mă întorc în ţară, sincer. Mi-aş dori să vin ca antreprenor pentru că sper să aduc diversitate pe scena românească”, explică executivul.

    Andrei Câmpean a plecat în noiembrie 2016 din România cu gândul de a sta cel puţin 2-3 ani în străinătate. A pornit de la ideea „Hai să încercăm şi acest international experience, să vedem ce ne învaţă, cum ne putem descurca”. 

    Se descrie ca o persoană care nu are probleme să iasă din zona de confort, care nu alege să stea „în bulă”, motiv pentru care a ales să accepte un job în Irlanda. Avantajul este că şi soţia sa are o mentalitate similară, după cum spune chiar el. „După mai bine de doi ani, concluzia este că nu cred că ne mai întoarcem prea curând în ţară. Am plecat din dorinţa de a încerca şi altceva. De ce nu? Şi am ajuns la concluzia că acasă poate fi oriunde.”

    Revine în România periodic pentru a-şi vizita fratele geamăn, familia şi prietenii, dar se întâmplă să fie şi el gazdă pentru cei dragi. Alteori aleg să îşi petreacă împreună concediile. „Cred că noi, românii, trebuie să ne iubim mai mult unul pe celălalt, dar şi pe noi înşine. Din păcate, fiind plecat din România, se vede şi mai tare că noi suntem fiecare pe cont propriu şi mai puţin dispuşi să ajutăm.”
    Ultima dată a venit în România în noiembrie 2018 şi nu vede nicio schimbare în bine. „Am făcut tot două ore de la aeroport în Brâncoveanu, la ora 7.00 pm.”

    Crede că infrastructura trebuie clar îmbunătăţită şi mai crede că trebuie îmbunătăţite şi cultura civică, educaţia despre vot, despre democraţie. De altfel, cel mai puţin îi e dor de politica din ţară, de trafic şi de căldura insuportabilă din iulie-august. Recunoaşte însă că şi în Dublin (capitala Irlandei) e trafic.

    „Aici au însă LUAS (metrou uşor) şi acesta îmi permite să ajung în 25 de minute la job fără să fiu nevoit să merg zilnic cu maşina.” Când locuia în vestul Dublinului naveta era de 45 de minute la dus, doar că avea de parcurs 20 de kilometri pe centura oraşului, care este de altfel autostradă cu patru benzi. Tot la capitolul comparaţie între cele două ţări, Andrei Câmpean spune că irlandezilor le plac ceaiul şi cafeaua, aşa că acolo se pune accent pe cafea bună, atât la birou cât şi în localuri. „Iar eu am îmbrăţişat cu drag această cultură.”

    Totodată, lanţurile mari de cafenele pierd teren zilnic în faţa micilor antreprenori „şi mă bucură să văd asta, pentru că atunci calitatea creşte”. Mâncarea irlandeză nu este neapărat pe placul său, deşi executivul spune că scena culinară este variată, fiind acoperite toate specialităţile, de la zonele orientale, asiatice, la cele europene. „Apar restaurante zilnic în Dublin şi cred că mi-ar trebui cam trei ani să le explorez pe toate.” Şi totuşi, îi e dor de mâncarea de acasă. „Mi-e dor şi de limba română, sincer. S-o aud pe stradă, la job, la radio, în fiecare moment. Mi-e dor de cei dragi. România este o ţară minunată cu bogăţiile ei.”

    Andrei Câmpean a absolvit Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei (Universitatea Bucureşti) în 2008, însă a început să lucreze încă de pe băncile facultăţii ca terapeut pentru copiii cu autism şi ADHD. „Cred că am fost mereu atras de a încerca lucruri noi şi de a explora lumea, aşa că nu a fost surpriză pentru nimeni când în 2009 am plecat să lucrez la un centru de recuperare pentru copii cu disabilităţi de intelect în Leeds, Marea Britanie.” A fost o experienţă de un an ce i-a oferit acea deschidere „spre vest“, după cum o numeşte el. A revenit în 2010 în Bucureşti şi a decis să se orienteze către un alt domeniu faţă de terapie. A vrut să îşi utilizeze şi cunoştinţele din facultate, aşa că a decis să meargă către zona de HR, cu precădere pe recrutare.
    „Am urmat câteva cursuri şi am început să lucrez pe un proiect de mass recruitment în Manpower.” A crescut rapid în companie, dar şi-a dorit mai mult, după cum zice el.
    „Am vrut să fiu in-house (angajat direct de o companie – n.red.), nu doar să recrutez şi să plasez profesionişti, dar şi să pot construi bugete, planuri de recrutare, să văd cum oamenii se dezvoltă şi promovează, să sărbătoresc succesele mele şi ale lor, să învăţ din greşelile de recrutare. Cine zice că nu face greşeli minte.” Şi a reuşit să facă toate astea în cadrul retailerului Mega Image. A fost angajat ca senior recruiter pentru zona de head-office (birou central), unde a mărit headcountul cu 30%. A recrutat de la recepţie şi achiziţii la resurse umane, marketing sau IT.

    „Şi după doi ani şi jumătate a venit din nou acel moment când am realizat că vreau mai mult de la mine. Aşa că am acceptat o poziţie de HRBP (HR business partner) la o companie cu 150 de angajaţi unde mă ocupam de partea de training şi dezvoltare, de recrutare şi de strategia de HR.” Crede că ar fi ajuns director de HR dacă nu ar fi apărut în scenă soţia sa, pe care chiar el a recrutat-o. Avea deschisă o poziţie de vânzări la Timişoara, pentru care a primit CV-ul celei care avea să-i devină parteneră de viaţă.
    „Iniţial, din CV părea supracalificată pentru ce căutam noi, dar am vrut să «investighez» mai departe. Andreea s-a dovedit a fi candidatul ideal pentru poziţia aceea.”

    Astfel, din motive personale, a ajuns să se mute la Timişoara, la circa şase luni de la momentul în care s-au cunoscut. S-a angajat atunci la Nokia, prin compania Accenture. „Eram responsabil de zona MENA (Orientul Mijlociu şi Nordul Africii – n.red.) pentru centrele Nokia – recrutând de la tech support engineers la software şi systems engineers.” Nu a durat mult şi a fost contactat de gigantul irlandez Voxpro pentru a-i ajuta cu deschiderea unui call center în Bucureşti. 

    Poziţia a fost în Cork, Irlanda, la sediul central al Voxpro, iar Andrei Câmpean avea deplasări o dată la două săptămâni în Bucureşti. „Am recrutat tot stafful cu circa două luni înainte de time-line-ul prevăzut. A fost vorba de 155 de angajaţi – de la agenţi în call center, team leaderi, la manageri de operaţiuni, HR şi IT. A fost un proiect senzaţional să pot avea ocazia de a construi o echipă de la zero.”
    Experienţa Cork nu a fost exact ce şi-au dorit însă. E vorba de un oraş frumos, însă prea mic pentru un bucureştean. Atunci, executivul român a primit o propunere pentru o poziţie la Verizon Connect, divizia de telematics a Verizon. Acolo a recrutat 80% personal de vânzări, dublând echipa de profil din EMEA, mai exact 150 oameni.

    „Întotdeauna am avut această pasiune pentru a construi echipe, de a aduce oamenii împreună, aşa că am acceptat următoarea ofertă, cea a AWS (divizia de cloud computing a Amazon).” Lucrează pentru companie din decembrie 2018 şi, spune el, ajută la construirea unor echipe tehnice pentru diversele produse ale companiei, precum CloudWatch, Redshift, Pinpoint, Elasticache sau AuroraDB.
    „În prezent sunt senior technical recruiter în cadrul AWS Dublin, iar poziţiile pentru care recrutez sunt de software engineers (front şi backend), systems engineers, DBA, TPM.” În ultimii cinci ani executivul român a recrutat nu doar pentru România, ci şi pentru ţări precum Marea Britanie, Irlanda, Franţa, Germania, Olanda, Portugalia, Spania sau Polonia. Şi povestea continuă.

    Cum arată o zi la birou?

    De regulă ajung la birou în jur de 8:30 ca să pot mânca micul dejun şi să mă bucur de cafeaua de dimineaţă. Apoi, după ce îmi citesc mailurile, îmi fac un to do list şi îmi prioritiez activităţile.
    O zi obişnuită mă găseşte în interviuri, discutând cu candidaţi, în meeting-uri cu managerii pentru a stabili planul de atac pentru următoarea perioadă sau în meeting-uri operaţionale cu echipa mea.
    Ţinând cont că recrutăm din toată lumea pentru echipele din Dublin, în fiecare zi ai ceva nou de învăţat. Standardul în Amazon este probabil cel mai înalt din zona tech (drept dovadă, AWS – divizia de cloud computing a Amazon este market leader detaşat faţă de ceilalţi competitori), aşa că o zi obişnuită mă găseşte întotdeauna lucrând la noi soluţii pentru a atrage şi reţine cei mai buni angajaţi în zona tech.

     

  • O firmă de recrutare din Slovacia recrutează meseriaşi români: salariile oferite ajung la 2.600 de euro net/ lună

    „Ca urmare a deficitului de candidaţi calificaţi şi a cererilor în creştere din partea clienţilor, am început să ne uităm spre pieţe adiţionale pentru recrutare şi aşa am ajuns să aducem personal calificat din România. Mo­mentan, din 150 de angajaţi pe care îi are Christal-nabor, circa 30 sunt români. Recrutăm angajaţi calificaţi din toate statele europene, dar România este o piaţă inte­resantă pe care vrem să o valorificăm mai mult în urmă­toarea perioadă“, au transmis reprezentanţii Christal-nabor. Christal-nabor are clienţi care activează în industria metalurgică şi cea a construcţiilor şi caută candidaţi calificaţi şi experimenaţi în aceste domenii.

     „Planul nostru pentru 2019 este să recrutăm cel puţin 50- 70 de candidaţi din România, dar dacă mâine găsim 200 de candidaţi potriviţi pentru poziţiile pentru care recrutăm, am fi fericiţi să îi angajăm.“
     

  • Soluţia găsită de Guvern pentru criza masivă a forţei de muncă şi exodul populaţiei: importul de asiatici

    Proiectul de hotărâre de guvern care stabileşte contingentul de mun­citori din state non-UE care pot fi admişi pe piaţa muncii în 2019 prevede o cotă maximă de imigranţi de 20.000 de persoane anul acesta, în creştere cu 5.000 faţă de anul 2018 şi de aproape patru ori mai mare faţă de perioada 2015 – 2016. Angajatorii din HoReCa, din construcţii şi chiar din retail au adus în ultimii ani angajaţi din Vietnam, Nepal sau Filipine pentru a acoperi deficitul de personal generat de ple­ca­rea în străinătate a muncitorilor români.

    Soluţia găsită de Guvern pentru criza masivă a forţei de muncă şi exodul populaţiei: importul de asiatici