BusinessMagazin

Tag: piete financiare

  • Dezvaluirile New York Times: cei noua bancheri care controleaza lumea

    Piata instrumentelor financiare derivate, socotite a fi fost o
    cauza majora a crizei financiare din septembrie 2008, este
    controlata de noua “initiati”, care se reunesc in fiecare a treia
    miercuri a fiecarei luni in secret. Ei supervizeaza tranzactii
    totale de mii de miliarde de dolari, a dezvaluit The New York
    Times. Provenind din managementul de varf al unor giganti bancari
    precum JP Morgan Chase, Goldman Sachs si Morgan Stanley, acesti
    bancheri au grija sa nu fie spart monopolul institutiilor pe care
    le reprezinta asupra acestei piete.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Nori de hartie deasupra zonei euro

    Singura care a ramas la inaltime, ca pozitie in topul celor mai
    riscante tari din lume, era Grecia, pe locul al doilea dupa
    Venezuela, avand in vedere ca Standard&Poor’s se pregatea sa
    coboare ratingul datoriei elene, speculatiile din media despre o
    destramare a zonei euro incepand cu Grecia s-au inmutit la un nivel
    insuportabil, iar in urmatoarele zile se asteapta vizita la Atena a
    sefului FMI, Dominique Strauss-Kahn, care n-a mai trecut pe acolo
    din mai, de cand Grecia a fost salvata cu celebrul pachet de 110
    miliarde de euro.

    Calmul, intr-un asemenea context, se explica prin cedarea lui
    Jean-Paul Trichet, seful Bancii Centrale Europene, care a anuntat
    ca programul de cumparare de obligatiuni emise de statele membre
    ale eurozonei continua, ceea ce inseamna fie ca se reia jocul din
    primavara, cand BCE cheltuia in fiecare saptamana zeci de miliarde
    de euro pe obligatiuni, cu grija de a steriliza insa lichiditatea
    in plus, fie ca se indreapta spre calea Rezervei Federale a SUA,
    care nu se fereste sa arunce pe piata bani scosi direct din
    tiparnita de bani, fara nicio preocupare de a mai steriliza
    cantitatea de hartie rezultata.

  • Instabilitatea politica, adancirea recesiunii si coruptia – cele mai importante riscuri pentru Romania

    Agentia Reuters noteaza ca, dupa ce Guvernul a recurs
    la taieri de cheltuieli si la cresterea TVA pentru a tine sub
    control deficitul bugetar, FMI a comunicat ca nu mai e nevoie de
    schimbari majore in politicile statului, astfel incat, daca bugetul
    pentru 2011 va fi aprobat in decembrie, urmatoarea transa de
    imprumut va fi deblocata la inceputul lui ianuarie.

    In acest context, investitorii isi pun problema daca Guvernul va
    reusi sa treaca prin Parlament legea salarizarii si reforma
    pensiilor pana la sfarsitul anului si sa se incadreze in tinta de
    deficit fiscal de 6,8% din PIB, pentru a obtine urmatoarea transa
    de finantare de la FMI.

    POLITICA. Dupa ce a rezistat la limita celor doua motiuni de
    cenzura din acest an, este de asteptat ca guvernul Boc sa se
    confrunte cu noi incercari din partea opozitiei de a-l rasturna de
    la putere prin alte motiuni si exista riscul ca, daca tensiunile
    vor provoca o criza politica, pietele financiare sa penalizeze
    Romania, marind dobanzile cerute pentru a imprumuta statul.

    In acelasi timp, partenerii de coalitie, mai ales UNPR, ar putea
    decide sa-si retraga sprijinul pentru Guvern, ceea ce va periclita
    ori va intarzia adoptarea in Parlament a legilor de reforma.

    ECONOMIE. Perspectiva iesirii din recesiune la anul, dupa o scadere
    a PIB cu circa 2% estimata de FMI pentru 2010, este afectata de
    insuficienta investitiilor straine, care au scazut la 1,8 miliarde
    de euro in prima jumatate a anului, de la 2,6 miliarde cu un an in
    urma, precum si de prabusirea pietei imobiliare.

    Intrebarile care se pun, din unghiul investitorilor, sunt legate de
    politica monetara (daca BNR va incepe sau nu sa inaspreasca
    politica monetara din cauza temerilor ca efectele majorarii TVA vor
    stimula inflatia) si de impactul preturilor (daca scumpirile din
    economie vor intarzia redresarea economiei).

    In acelasi timp, investitorii raman atenti la orice semn ca bancile
    grecesti ar putea intentiona sa-si restranga expunerea pe Romania,
    din cauza presiunilor legate de propriile bilanturi contabile.
    Romania a imprumutat circa 19 miliarde de euro de la bancile
    grecesti, arata Reuters – echivalentul a circa 14% din PIB.

    SOCIETATE. Desi protestele sindicale din septembrie si octombrie au
    adunat mai putini oameni decat cel din mai si n-au influentat
    pietele financiare, intrebarea este daca sindicatele pot sau nu
    sa-si mobilizeze membrii astfel incat sa provoace greve care sa
    dureze mai mult de o zi.

    Actiunile de genul mitingurilor de pana acum n-au impact asupra
    pietelor, insa o greva generala prelungita – posibila, daca
    resentimentul popular creste – ar mari presiunea asupra Guvernului
    si a finantelor publice, influentand capacitatea de finantare
    externa.

    JUSTITIE. Reuters aminteste, in fine, ca Romania este pe locul al
    treilea in topul perceptiei privind coruptia in randul tarilor UE,
    iar esecul luptei cu coruptia reprezinta un risc la adresa
    eficientei masurilor de austeritate si a acordului cu FMI – ambele
    vitale pentru redresarea economica si pentru increderea
    investitorilor.

    Intrebarea este daca va exista sau nu in viitorul apropiat un caz
    de condamnare a unui inalt functionar public pentru coruptie, ceea
    ce ar fi un semnal important ca autoritatile au succes in
    combaterea coruptiei. O astfel de condamnare n-ar duce, pe termen
    scurt, la vreo modificare a pretului activelor romanesti, dar ar fi
    un semn ca Romania devine un loc mai bun pentru a face afaceri.

  • Vladescu: Romania trebuie sa-si deschida la FMI o linie de credit de 10 miliarde de euro


    “Eu,
    personal, cred ca trebuie sa avem in continuare un program cu
    organismele internationale, dar de alta natura, dupa modelul
    polonez, respectiv un program in care sa avem o potentiala linie de
    credit deschisa, pe care sa o folosim numai si numai in cazul in
    care pietele ar fi extrem de putin deschise fata de Romania”, a
    declarat pentru Gandul fostul sef al Finantelor Publice.

    “Sa-i folosim ca sa ne finantam in momentul in
    care iesim pe piete, de exemplu ca sa luam un miliard si jumatate
    pe cinci ani si ni se cere un cupon de 10%. In momentul ala, zicem
    nu si ne ducem la Fondul Monetar”, a explicat Vladescu.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Trambitele apocalipsei economice suna peste Occident

    Albert Edwards, strateg de investitii in Londra pentru Société
    Générale, considera dezbaterea despre crestere economica si
    austeritate bugetara o pierdere de vreme. Pur si simplu, el
    estimeaza “o recesiune sangeroasa si profunda” care va produce o
    cadere a burselor cu 60% cel putin, urmata de ani de inflatie de
    20-30%, pe masura ce disperarea bancilor centrale care tot tiparesc
    bani ca sa imbunatateasca situatia va face preturile sa urce
    nemasurat.

    Sandalele de piele si chicotelile lui Edwards ii mascheaza
    reputatia de probabil cel mai cunoscut pesimist al burselor – sau
    “permabear”, in jargonul specific (investitor aflat permanent in
    dispozitie pesimista, simbolizata la burse de urs, in contrast cu
    taurul) – o specie care s-a dezvoltat multa vreme la marginile
    industriei financiare, dar arareori in interiorul marilor banci ale
    sistemului.

    Dar aceasta situatie nu mai e valabila. Cu socul crizei
    financiare din 2008 inca proaspat in mintea oamenilor si cu
    economisti plini de pesimism ca Nouriel Roubini, care au dobandit
    statutul de vedete pop-cult, chiar si pesimisti cu state vechi
    precum Edwards – care anunta de prin 1997 o prabusire in stil
    japonez a bursei americane – sunt tratati cu un proaspat descoperit
    respect.

    In multe cercuri ale investitorilor, a pleca urechea catre
    acesti pesimisti a ajuns la moda, in special acum, cand
    ingrijorarile cu privire la sustenabilitatea zonei euro inca
    persista, temerile ca Statele Unite s-ar putea prabusi la loc in
    recesiune cresc si cand se zvoneste ca pana si motorul economiei
    chinezesti s-ar putea sa se inece. Dar pentru unii, popularizarea
    unor previziuni extraordinar de sumbre e deja prea mult.
    “Nimic nu mai pare ridicol acum”, spune Philippe Jabre, executiv de
    fond de investitii cu grad ridicat de risc din Geneva. “Nu e niciun
    dubiu ca in aceste zile, analizele incheiate cu concluzii negative
    au devenit tot mai acceptate.”

    Multe dintre aceste cercetari care i-au cazut sub ochi lui Jabre
    se remarcau printr-o partinire negativa evidenta, si era greu sa
    gasesti in ele idei folositoare, cu o componenta pozitiva. “Acesti
    insi consolideaza convingerea din randul multora care investesc in
    fonduri speculative, cum ca ar trebui sa ramana speriati”, explica
    el. Nou-descoperita popularitate a lui Edwards reflecta aceasta
    tendinta. Daca odinioara i se arata frecvent usa de catre clientii
    neincrezatori, Edwards a reusit recent sa atraga 600 de investitori
    la o conferinta in Londra.

    La fel, Bob Janjuah, singurul strateg din Londra ale carui
    prognoze sunt privite de unii drept si mai prapastioase decat ale
    lui Edwards – “si pe mine ma apuca depresia cand le citesc”, s-a
    confesat Edwards – spune ca a fost curtat de 5-6 banci de
    investitii in aceasta vara, inainte de a decide sa-si paraseasca
    postul de la Royal Bank of Scotland ca sa se alature gigantului
    bancar japonez Nomura, unde va incepe sa lucreze din octombrie.

    “Clientii sunt mai predispusi acum sa asculte concluziile sumbre
    ale unei analize de investitii”, spune Janjuah, care se asteapta ca
    in cele mai dezvoltate economii ale lumii, cresterea economica sa
    treaca doar putin de 1% in urmatorii cinci ani.

    Mai incolo, Raoul Pal, un fost expert al Goldman Sachs in
    domeniul derivativelor si manager de fond de risc, atrage o multime
    tot mai mare de adepti cu buletinul lui lunar in care, cel mai
    recent, a prezis o recesiune in Statele Unite similara cu cea din
    anii ’30 si probabilitatea de faliment in cazul Marii
    Britanii.

  • Saxo Bank: criza va aduce deflatie si excluderi din zona euro

    “Ne aflam acum pe o muchie de cutit, intr-un echilibru instabil,
    care se va rupe – nu in forma in care s-a intamplat cu economiile
    emergente (Argentina, Indonezia, Rusia) de-a lungul crizelor din
    ultimele doua decenii, cu devalorizari ale monedelor si intrare in
    incapacitate de plata; de data aceasta, tarile dezvoltate, unde se
    afla epicentrul crizei, vor traversa o spirala deflationista lenta,
    determinata de efortul de a-si reduce deficitele”, scrie Nick
    Beecroft, Senior FX Consultant al bancii daneze.

    Beecroft are o experienta de 25 de ani in industria financiara,
    incluzand pozitii in managementul operatiunilor pe pietele globale
    in iinstitutii ca Standard Chartered Bank, Deutsche Bank si
    Citibank si participarea la Comitetul consultativ pentru piata
    valutara al Bancii Angliei.

    Cresterea in SUA si in zona euro s-a bazat in mare masura pe
    consum si pe datorie in ultimele doua, trei decenii, iar de fiecare
    data cand economia a incercat sa elimine excesele si erorile
    rezultate din cresterea exagerata a creditarii, ratele dobanzilor
    au fost reduse, iar povara datoriilor a ajuns si mai mare, noteaza
    analistul. Un astfel de model are sanse pe termen scurt, dar in
    timp are nevoie de stimulente din ce in ce mai substantiale ca sa
    evite un colaps – “care ar fi, de fapt, doar o revenire la
    echilibru”. Asa se face ca ratele dobanzilor trebuie sa fie mereu
    reduse, spre niveluri tot mai aproape de zero, pana la punctul in
    care autoritatile sunt nevoite sa recurga la “quantitative easing”
    – crearea de lichiditate in piata prin cumpararea de obligatiuni
    guvernamentale sau alte titluri de catre bancile centrale.

    Aceasta evolutie a fost facilitata de o “abordare iresponsabila”
    a problemei datoriilor si a speculatiilor, evidenta in usurinta cu
    care au fost salvate de la incapacitatea de plata tari si companii
    private imprudente, de la Mexic sau state din Asia de Sud-Est si
    pana la fondul Long Term Capital Management in 1998. Ea a
    contribuit la o crestere globala a poverii datoriilor, acumulate in
    baza unor credite oferite mult prea ieftin. “Iar acum ar fi prea
    simplist si naiv din partea Vestului sa creada ca poate scapa usor
    de pacatele excesului de creditare din ultimii 20 de ani”, continua
    Nick Beecroft. Transformarea masiva a datoriilor private in datorie
    publica “a parut pana acum un panaceu”, insa fisurile in acest
    edificiu incep sa apara, asa cum se vede din exemplul
    Greciei.

  • Bear Stearns se vinde pe degeaba

    Din nefericire pentru actionarii Bear Stearns, care vor primi doar doi dolari pe actiune, fata de inchiderea de 30 de dolari/actiune de saptamana trecuta si fata de 170 dolari/actiune maximul atins anul trecut, vanzarea la acest pret era singura optiune pentru a salva compania.

    Problemele au aparut vinerea trecuta, cand Jamie Dimon, CEO, a anuntat ca societatea nu mai dispune de lichiditati, desi in urma cu doua zile compania parea ca nu mai are nici o problema legata de criza ipotecara secundara.

    Intrarea in incapacitate de plata catre investitorii care au inceput sa isi retraga banii a fost cauzata si de retragerile masive ale unor clienti foarte mari.

    In ultimele doua saptamani, S3 Partners LLC si-a mutat portofoliul de active in valoare de 25 de miliarde de dolari de la Bear Stearns, miscare copiata si de Renaissance Technologies Corp., care detinea active in valoare de 30 de miliarde de dolari. Retragerile celor doi investitori mari, odata aflate de piata, au "convins" probabil multi alti investitori sa isi retraga fondurile de al Bear Stearns, rezultatul fiind deja cunoscut.

    Mutarea celor doua portofolii mari de active poate fi considerata o miscare deliberata a celor doua societati, scopul final fiind preluarea institutiei cu un pret scazut.

    Ceea ce s-a si intamplat. Cele 240 de milioane de dolari reprezinta o suma de zece ori mai mica decat valoarea companiei dupa anuntarea intrarii in incapacitate de plata, adica 30 de dolari/actiune la inchiderea de saptamana trecuta, sedinta pe parcursul careia cotatia s-a depreciat cu peste 35%.

    Comparativ, capitalul social al bancilor romanesti din varful plutonului (BCR, BRD sau Banca Transilvania) este mai mare decat pretul de vanzare al Bear Stearns.

    Ingrijoarile produse de posibilul faliment al Bear Stearns se rasfrang asupra Goldman Sachs si Lehman Brothers, doua fonduri importante de investitii care urmeaza sa anunte saptamana aceasta rezultatele partiale din primul trimestru al anului.

    Daca raportarile vor fi nefavorabile, piata de capital va suferi si mai mult. Presiunea asupra Rezervelor Federale este acum cu atat mai mare, in sedinta de maine fiind preconizata o reducere a dobanzii de referinta de cel putin 0,75%, multi analisti estimand acum o micsorare de un procent, ceea ce ar duce rata la doar 2%, jumatate din cea a Bancii Centrale Europene.

    Bursele internationale au picat in bloc de la aflarea problemelor Bear Stearns, pana acum pierderile fiind de circa cinci procente pentru marea majoritate a indicilor.

    Anuntul salvarii Bear Stearns, lansat inainte de deschiderea saptamanii bursiere in Asia pentru a preveni o retragere masiva a fondurilor detinute de asiatici in SUA, nu a putut stopa caderea burselor.

    Principalii indici asiatici au coborat intre patru si sase procente, iar europenii i-au urmat. In Europa corectia este ceva mai redusa, o parte producandu-se deja vineri. Majoritatea indicilor au pierdut circa doua procente, coborarea fiind mai accentuata in Germania, de 3,3% la aceasta ora, din cauza rezultatelor Siemens, in scadere cu 12%.

    La Bucuresti pierderile sunt de aproape 3,7% pentru blue-chips-uri, 3,2% pentru SIF-uri si 3,4% pentru bursa in ansamblu.

    Si la BVB scaderea mai accentuata poate fi pusa pe seama faptului ca vineri anuntul Bear Stearns a venit dupa inchiderea sedintei, evolutia din ultima sesiune a saptamanii trecuta nefiind afectata de noile probleme ale americanilor.

  • Euro isi arata din nou muschii

    "Pe piaţa interbancară, înainte de ora 13:00, transferurile se perfectau uşor peste nivelul de 3,73 lei/euro. Cred că BNR a ales un curs din afara cotaţiilor de la acea oră. Valutele din regiune se depreciază, iar leul înregistrează cea mai mare pierdere, urmând scăderile raportate de forint şi zlotul polonez", a declarat un dealer pentru Mediafax.

    Moneda unica europeana este in crestere puternica fata de dolar, situatie creata de devalorizarea valutei americane, si a inceput sa creasca si fata de monedele pietelor emergente. Euro a depasit pentru prima data in istorie nivelul de 1,52 dolari, analistii estimand ca ratele dobanzii de pe piata americana se vor reduce si mai mult in timp ce Banca Centrala Europeana va mentine actualul nivel al acestora.

  • Euro isi arata din nou muschii

    "Pe piaţa interbancară, înainte de ora 13:00, transferurile se perfectau uşor peste nivelul de 3,73 lei/euro. Cred că BNR a ales un curs din afara cotaţiilor de la acea oră. Valutele din regiune se depreciază, iar leul înregistrează cea mai mare pierdere, urmând scăderile raportate de forint şi zlotul polonez", a declarat un dealer pentru Mediafax.

    Moneda unica europeana este in crestere puternica fata de dolar, situatie creata de devalorizarea valutei americane, si a inceput sa creasca si fata de monedele pietelor emergente. Euro a depasit pentru prima data in istorie nivelul de 1,52 dolari, analistii estimand ca ratele dobanzii de pe piata americana se vor reduce si mai mult in timp ce Banca Centrala Europeana va mentine actualul nivel al acestora.

  • Criza de un miliard de dolari la Credit Suisse

    In anuntul Credit Suisse nu sunt specificate bondurile a caror valoarea a fost evaluata gresit, iar analistii sunt de parere ca nu provin din piata ipotecara. Referitor la acestea, banca elvetiana a anuntat in urma cu o saptamana ca si-a redus portofoliul de active din piata ipotecara cu peste zece miliarde de franci elvetieni in ultimul trimestru al anului trecut.

    Piata a fost socata de anuntul Credit Suisse, in conditiile in care banca era considerata una dintre putinele neafectate de criza ipotecara. Increderea distrusa a investitorilor a dus la o scadere a cotatiei actiunilor de 8,6%, ceea ce face ca valoarea titlurilor sa fie cu 24% mai putin decat ultima cotatie a anului trecut. In urma cu o saptamana a fost raportata o investitie de 1,8 miliarde dolari (1,25 miliarde euro) a unui fond din Qatar in actiunile Credit Suisse.