Tag: pasageri

  • Klaus Iohannis a promulgat legea utilizării datelor pasagerilor de avion

    Actul normativ prevede că în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră se înfiinţează o structură specială denumită Unitatea naţională de informaţii privind pasagerii (UNIP) la care ajung datele despre pasageri de la transportatorii aerieni, date aferente zborurilor extra-UE şi intra-UE.

    Astfel, legea prevede obligaţia ca toate companiile de transport aerian să trimită următoarele date din registrul cu numele pasagerilor: codul de rezervare, data rezervării sau a emiterii biletului, data programată a călătoriei, numele şi prenumele asociate rezervării, adresa şi informaţiile de contact – număr de telefon, adresă de email asociate rezervării, toate informaţiile privind forma de plată inclusiv adresa de facturare, itinerarul complet de călătorie, informaţiile din profilul „client fidel”, agenţia prin care a fost cumpărat biletul, numărul locului, toate informaţiile cu privire la bagaje.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: În Canada, Noua Zeelandă sau SUA pasagerii au drepturi mai avantajoase decât cetăţenii UE

    În Canada operatorii de transport nu pot, pentru zborurile interne, să oblige persoanele cu handicap grav care călătoresc cu un însoţitor sau care au ele însele nevoie de un loc suplimentar să plătească un bilet în plus. În Europa, nu există nicio normă la nivelul de ansamblu al UE şi depinde de legislaţia naţională dacă însoţitorii trebuie să cumpere bilet.

    În SUA, despăgubirea în caz de întârziere cauzată de refuzul la îmbarcare este mai mare decât în UE, ridicându-se până la 1 158 de euro (1 350 de dolari americani), în funcţie de destinaţie şi de durata totală a întârzierii. Un alt beneficiu oferit este asistenţa în timpul întârzierilor pe pistă: situaţiile în care pasagerilor nu le este permis să coboare din avion. Operatorii de transport trebuie să ofere o gustare şi apă potabilă în cel mult două ore de la plecarea sau sosirea avionului la poartă.
     
    În Europa, studiul prezintă cazuri în care pasagerii au primit, în cazul unei călătorii ratate, doar o „băutură servită din curtoazie”. Un alt caz este cel al unei persoane cu deficienţe de vedere care a fost uitată la poarta de îmbarcare, iar în timpul zborului nu a primit niciun fel de asistenţă de la însoţitorii de zbor, deşi avea bastoul alb şi solicitase asistenţă la rezervarea biletului.
     
  • La doar 23 de ani a fondat o companie care a devenit principalul competitor al Uber

    John Zimmer s-a născut pe 14 martie 1984 în San Francisco, SUA. El a crescut în Greenwich, Connecticut, şi a urmat cursurile Şcolii de Administrarea Hotelurilor din cadrul Universităţii Cornell, pe care le-a terminat în 2006. După absolvire, Zimmer a lucrat ca analist în domeniul finanţelor imobiliare la compania Lehman Brothers din New York.

    În 2007, în timp ce încă lucra la Lehman Brothers, lui Zimmer i-a atras atenţia un anunţ publicat pe Facebook de Logan Green, cu detalii despre noua sa companie de ridesharing, Zimride. Interesat el însuşi de acest subiect încă din perioada studenţiei, Zimmer a luat legătura cu Green prin intermediul unui prieten comun, pentru a îi propune o colaborare. O săptămână mai târziu, Green a zburat la New York pentru a se întâlni cu Zimmer. Cei doi au lansat prima versiune a programului Zimride pe 22 mai 2007, în campusul Universităţii Cornell, şi, în doar şase luni, serviciul a atras 20% din corpul studenţesc. Câteva luni mai târziu, Zimride a fost extins şi în campusul Universităţii din California. Cu trei luni înainte ca Lehman Brothers să declare falimentul, Zimmer şi-a părăsit slujba de la companie pentru a lucra la Zimride cu normă întreagă, mutându-se în Silicon Valley cu Logan Green.

    Pe 9 iunie 2012, cei doi au lansat Lyft, ca serviciu adiţional al Zimride; în mai 2013, Zimmer şi Green au schimbat oficial numele companiei în Lyft. În primii trei ani de funcţionare a companiei Lyft, antreprenorii au lucrat din apartamentul pe care îl împărţeau. Similară cu Zimride, aplicaţia a fost concepută pentru a conecta şoferii cu locuri libere cu pasagerii care aveau nevoie de transport, dar, spre deosebire de Zimride – destinată călătoriilor în interiorul campusurilor – Lyft a fost concepută pentru a facilita călătorii scurte în interiorul oraşelor.

    Până în aprilie 2012, Lyft a atras finanţări de 7,5 milioane de dolari şi a funcţionat în peste 125 de universităţi. În iulie 2013, Lyft a vândut Zimride companiei Enterprise Holdings, societatea-mamă a Enterprise Rent-A-Car, decizie care a permis companiei să se concentreze exclusiv asupra creşterii Lyft. În august 2014, Lyft a introdus linia Lyft Line, un produs de transport pe distanţe lungi; pentru a stimula călătoriile, Lyft Line oferă costuri reduse pentru pasageri, această caracteristică fiind obiectivul iniţial al celor doi pentru Zimride.

    În 2009, Zimmer şi Logan Green au fost aleşi finalişti în lista celor mai buni tineri antreprenori americani din Business Week. În 2014, Zimmer a fost ales în lista „30 Under 30: Technology“ a Forbes, iar în 2017 Zimmer a primit premiul Cornell Hospitality Innovator din partea Universităţii Cornell. 

    În decembrie 2017, Lyft s-a extins în Canada, iar în prezent serviciul este disponibil pentru 95% din populaţia din Statele Unite şi din Toronto. Compania operează în circa 300 de oraşe din SUA şi are venituri anuale de peste 1 miliard de dolari. 

  • ALERTĂ la Satu Mare: Aproape 200 de pasageri dintr-un tren, evacuaţi în urma unui incendiu la locomotivă

    Potrivit unui comunicat al ISU Satu Mare transmis, vineri, după încheierea intervenţiei pasagerii au fost preluaţi şi transportaţi tot pe calea ferată la destinaţie.

    „Pompierii sătmăreni au intervenit pentru lichidarea unui incendiu izbucnit la locomotiva trenului Regio Satu Mare – Halmeu care a luat foc în apropierea Haltei Micula. La observarea incendiului, şeful trenului a procedat rapid la desprinderea locomotivei de vagoane, la evacuarea celor 195 de pasageri, a anunţat incidentul la numărul 112 şi a intervenit împreună cu mecanicul şi alţi angajaţi CFR pentru stingerea incendiului cu mijloacele de primă intervenţie din dotare. Toţi pasagerii au fost evacuaţi în siguranţă, iar după încheierea intervenţiei aceştia au fost preluaţi şi transportaţi tot pe calea ferată la destinaţie. Cauza probabilă a producerii acestui incendiu a fost frecarea la sistemul de rulare. La sosirea pompierilor ardeau depunerile de ulei de pe sistemul de rulare”, se arată în documentul citat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING Aterizare de urgenţă pe Aeroportul Otopeni. Ameninţare cu bombă la bordul unei aeronave Wizzair/ 173 de pasageri au fost evacuaţi

    Aeronava a aterizat la 16.20 la Otopeni şi a fost parcată pe o poziţie izolată.
    „Pasagerii (173) au fost debarcaţi la ora 16.25. Procedurile specifice sunt în curs”, au mai spus reprezentanţii CNAB.

    Reprezentanţii aeroportului anunţă că pasagerii au fost debarcaţi şi duşi în zona de îmbarcare a terminalului.

    Ameninţarea cu bombă a fost primită telefonic, la aeroportul Kutaisi din Georgia, de o femeie, mai anunţă sursa citată.
    SRI: Urmează să scanăm bagajele şi aeronava

    Serviciul Român de Informaţii transmite că urmează să scaneze bagajele şi aeronava în care se suspectează că ar exista o bombă, ca urmare a unui apel dat la aeroportul Kutaisi. Cursa Kutaisi -Varşovia a aterizat de urgenţă pe Otopeni, iar pasagerii au fost debarcaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Uber introduce un „Buton pentru Asistenţă 112”, alerte de viteză şi un centru de siguranţă pentru clienţii şi şoferii companiei

    Kitul va introduce funcţii noi prin care compania îşi propune să crească nivelul siguranţei şi al transparenţei, potrivit anunţului Uber.
     
    Astfel, în aplicaţie vor apărea funcţii noi, care vor fi introduse în kitul de instrumente pentru siguranţă a şoferilor şi utilizatorilor:

    Butonul pentru Asistenţă 112 – La apăsarea lui, pasagerii şi şoferii/ curierii se pot conecta direct cu serviciul pentru situaţii de urgenţă

    Contacte de încredere – pasagerii îşi pot alege 5 prieteni sau membri ai familiei ca fiind “contacte de încredere” şi, printr-o apăsare de buton, pot să distribuie detaliile despre cursă, pe care le pot personaliza uşor din secţiunea “Configurează contactele de încredere”.

    Centrul de siguranţă – Un hub cu informaţii despre siguranţă, unde utilizatorii găsesc detalii despre funcţiile-cheie de siguranţă existente în aplicaţie,  inclusiv informaţii despre serviciu de suport 24/7, detalii despre şofer şi maşină, urmărirea cursei prin GPS, rating şi sistemul de feedback

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Modificare importantă facută de Wizz Air. Introduce o nouă politică de bagaje de la 1 noiembrie

    Wizz Air, liderul pieţei aeriene din România, introduce o nouă politică de bagaje de la 1 noiembrie, prin care pasagerii vor avea acces la bord cu un bagaj gratuit de mână, potrivit oficialilor companiei.
     
    De la 1 noiembrie, fiecare pasager îşi poate aduce la bord un bagaj de mână gratuit (40x30x20 cm), în timp ce pasagerii care au achiziţionat WIZZ Priority pot lua în cabină şi o geantă tip troller (55x40x23 cm). Wizz Air a introdus un nou tip de bagaj de cală de 10 kilograme, cu preţuri ce încep de la doar 7 euro, pentru a facilita confortul călătorilor.
     
    “Pasagerii doresc produse simple şi acest aspect este centrul modelului Ultra Low Cost pe care Wizz Air îl aplică. Vrem să le oferim clienţilor noştri cele mai mici preţuri posibile, precum şi o viziune transparentă asupra preţului biletelor. Prin separarea produselor şi a serviciilor, Wizz Air democratizează modul în care se călătoreşte şi permite crearea unei oferte bazate pe nevoile fiecăruia”, a spis Johan Eidhagen, Chief Marketing Officer Wizz Air
     
  • Studiu: Doar 1 din 4 pasageri aplică pentru compensaţii în cazul bagajelor pierdute sau deteriorate

    Potrivit legii, respectiv convenţiei de la Montreal, semnată şi de către România, în cazul în care operatorul aerian este vinovat de acest lucru, pasagerul este îndreptăţit să ceară compensaţii care pot fi între 1.525 şi 3.500 de dolari. 

    La nivelul Europei, bagajele a 44% dintre pasageri au fost întârziate, pierdute sau deteriorate. Studiul AirHelp arată că cele 3 motive principale pentru care pasagerii nu aplică sunt următoarele: nu ştiu că au dreptul la compensaţii (31%), nu ştiu ce drepturi au în relaţia cu operatorii aerieni (26%) şi nu se deranjează să completeze o astfel de cerere (24%). Practic, se observă că la nivel national şi europenean, pasagerii nu cunosc Convenţia de la Montreal şi nu sunt conştienţi de drepturile pe care le au.

    Indiferent dacă un pasager zboară pe destinaţii din România sau în una dintre cele 120 de ţări care au ratificat Convenţia de la Montreal, dacă întâmpină probleme legate de bagajul său, pe durata călătoriei, are dreptul la compensaţii. Suma maximă oferită pentru un bagaj la cală, pierdut sau deteriorat, este între 1.525 şi 3.500 de dolari (echivalentul a 1.315 şi 3.017 euro). Pentru a putea obţine compensaţia, pasagerul trebuie să reclame pierderea sau deteriorarea bagajului înainte de a pleca de la aeroport. Dacă există un bagaj ale cărui bunuri depăşesc 1.131 de SDR (”moneda” stabilită prin convenţie de către FMI, 1 SDR = 0,85 euro), pasagerul trebuie să notifice compania aeriană înainte de check in, pentru a putea obţine o compensaţie mai mare.

    Studiul realizat de AirHelp mai arată arată că pasagerii sunt nesatisfăcuţi de companiile aeriene, 37% dintre ei afirmând că acestea îi tratează urât. Mai mult, 1 din 5 pasageri afecataţi de întârzierea sau anularea cursei este abandonat de către compania aeriană în aeroport sau nu îi sunt oferite destule informaţii cu privire la zborul său. Astfel, din totalul pasagerilor care aplică pentru compensaţii, 66% dintre ei reuşesc să le şi primească.

     

     

  • Incă un oras din România primeste undă verde pentru construcţia unui nou AEROPORT

    Consiliul Judeţean Braşov va investi 22 mil. euro în realizarea terminalului de pasageri al viitorului aeroport internaţional Braşov-Ghimbav, care va avea o suprafaţă totală de 11.000 mp şi va fi construit pe trei niveluri, anunţă CJ Braşov.

    Scheletul va fi din beton armat, iar pereţii din sticlă. Subsolul va fi destinat fluxului de bagaje şi unor spaţii administrative (transformatoare, rezerve de apă, depo­zite), la parter va fi zona de check-in (cu 10 birouri) şi spa­ţii comerciale, iar la etaj vor fi patru fluxuri de securitate, zona de control paşapoarte, zona de îmbarcare şi spaţii comerciale. Conform arhitectului Dorin Ştefan, pentru realizarea proiectului tehnic va fi nevoie de aproximativ trei luni, iar pentru realizarea lucrărilor propriu-zise, de un an şi jumătate. Costul unui metru pătrat de construcţie este estimat la 2.000 de euro, ceea ce face ca întreaga investiţie în terminal să ajungă la 22 mil. euro, potrivit calculelor ZF.

    „În prezent sunt transmise la avizare documentele prin care sunt stabilite fluxurile din terminal. După avizarea acestora, vom pregăti caietul de sarcini pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor. Estimăm că în această toamnă vom lansa licitaţia şi că vom semna contractul. În cursul iernii ar urma să se elaboreze proiectul, iar anul viitor să înceapă lucrările“, a declarat Adrian Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.

    Platforma de parcare va avea o capacitate de trei aeronave, ceea ce înseamnă că prin terminal vor putea trece 1 milion de pasageri în fiecare an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O companie aeriană şi-a anunţat IEŞIREA-FULGER din România! Ce se va întâmpla cu pasagerii care şi-au luat deja bilete

    Compania aeriană cu origini italiene Ernest Airlines, care s-a lansat pe plan local în iunie 2018, a decis ca, începând cu 8 octombrie 2018 până în aprilie 2019 să îşi oprească temporar operaţiunile, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Din comunicatul de presă reiese că această decizie se datorează unui plan de îmbunătăţire pentru piaţa din România, dar şi pentru alte pieţe din Europa, care include extinderea flotei cu 4 noi aeronave – toate A320, până în aprilie 2019. Rutele existente se vor păstra, dar se vor adăuga şi altele noi.

    Compania şi-a lansat operaţiunile pe plan local în iunie anul acesta odată cu anunţarea zborurilor directe Bucureşti – Verona, Bucureşti – Genova şi Iaşi – Verona, Iaşi – Cuneo.

    “Suntem mulţumiţi de lansarea rutelor Italia – România din această vară şi ne dorim să venim mai bine în întâmpinarea nevoilor pasagerilor noştri. Aşa că, începând cu primăvara 2019, pasagerii noştri vor beneficia de îmbunătăţire la nivelul serviciilor şi noi rute. Noile conexiuni cu oraşe din Italia vor fi anunţate înainte deschiderii vânzărilor de bilete din vara anului 2019. Cele 4 rute existente cu 10 zboruri săptămânale se vor relua din primăvară” a declarat Davide Strinna, country manager România şi Ucraina.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, pasagerii care au achiziţionat biletele vor primi rambusare totală; toţi pasagerii vor fi informaţi prin intermediul email-ului şi vor fi contactaţi de către agenţii Ernest Airlines din call center.