BusinessMagazin

Tag: Erste

  • Speculatorii pe pretul petrolului au avut un inceput de an excelent. Nu si consumatorii

    Din ianuarie incoace, a spus ministrul, “s-a inregistrat o
    crestere foarte mare a activitatii speculative pe piata produselor
    petroliere, derivate si futures, iar asta nu e acceptabil”. Mai
    exact, ca oriunde in alta parte pe piata materiilor prime, de la
    alimente la metale, ceea ce porneste ca un fenomen legat de factori
    climatici sau geopolitici ajunge repede sa fie potentat de
    speculatori, care profita de dereglementarea pietei materiilor
    prime. Conform unor statistici publicate de Macquarie Bank din
    Australia, investitiile legate de indicii pietei materiilor prime
    au crescut de la mai putin de 10 miliarde de dolari in 1998 la
    circa 172 de miliarde in 2008, iar valoarea creste in continuare,
    odata cu preturile materiilor prime.

    Petrolul Brent va ajunge la un pret mediu de 124 de dolari pe
    baril, estimeaza Erste Bank intr-un raport publicat in urma cu
    cateva zile, care apreciaza insa ca in prima jumatate a anului ar
    putea ajunge la 150 de dolari si chiar sa treaca de 200 de dolari
    pe baril daca rutele principale ale petrolului (stramtoarea Hormuz
    si Malacca) s-ar bloca din cauza conflictelor din Orientul
    Mijlociu. Efectul? Conform Agentiei Internationale pentru Energie,
    in 2010 ponderea cheltuielilor in sectorul petrolului a fost de
    4,1% din PIB-ul global, iar daca pretul petrolului va depasi 100 de
    dolari o perioada indelungata in 2011, raportul ar creste la
    aproape 5%, adica un nivel critic pentru economie. La un pret mediu
    de 120 dolari/baril pentru Brent, ar fi echivalentul a 6% din PIB,
    iar la 150 de dolari, ponderea ar creste la 7,5% din PIB.

    Analistii Erste sustin ca in 2010, cauza scumpirii materiilor
    prime au fost masurile de incurajare economica adoptate de guverne
    si banci centrale si politica de dobanda zero adoptata la scara
    aproape globala. De aceea, considera ei, evolutia viitoare a
    pretului petrolului depinde foarte mult de aplicarea unui al
    treilea program de relaxare cantitativa de catre Rezerva Federala
    (la ora actuala este in desfasurare cel de-al doilea, in cursul
    caruia Rezerva Federala cumpara obligatiuni americane in valoare de
    600 de miliarde de dolari, spre a asigura lichiditatea necesara in
    sistemul financiar; decizia Fed de a initia acest al doilea program
    a fost criticata pe motiv ca alimenteaza inflatia si pune la
    dispozitia pietelor prea multi bani pentru speculatii).

    “Corelarea pozitiva foarte evidenta dintre piata de actiuni si
    pretul petrolului nu poate fi explicata doar de modelele
    conventionale de oferta si cerere. Politica monetara a devenit
    probabil cel mai important factor pentru pietele de marfuri”,
    conchide Ronald Stöferle, analist specializat in materii prime in
    cadrul Erste Group.

  • Grupul Erste, proprietarul BCR, vrea sa cumpere o banca in Polonia

    “De obicei, atunci cand suntem prezenti pe o piata, vrem sa avem
    o cota de 15-20%. In Polonia va fi probabil dificil, astfel incat
    trebuie sa vedem cum putem fi competitivi aici cu o cota mai mica”,
    a spus Andreas Treichl, referindu-se la dezechilibrul
    de pe piata poloneza, unde doua banci domina sistemul, restul avand
    cote de piata de 3-5%.

    In ultima vreme au aparut mai multe oportunitati de achizitii –
    Santander din Spania vrea sa cumpere Bank Zachodni, iar Raiffeisen
    a cumparat 70% din Polbank. Ca atare, Treichl se bazeaza pe faptul
    ca intensificarea competitiei pentru cota de piata va diminua
    profiturile, ieftinind astfel in general activele bancare pe
    parcursul urmatorilor doi ani. Erste este reprezentat in Polonia
    doar de o firma de brokeraj.

    Pentru Ungaria, Erste nu-si propune nicio achizitie, ci doar
    cresterea cotei de piata a Erste Bank Hungary, a treia banca din
    sistem dupa valoarea depozitelor. Referirea la Ungaria este un semn
    de incredere in aceasta piata, avand in vedere atat problemele cu
    taxa pe activele bancilor impusa de autoritati, care a insemnat
    pentru Erste un cost de 40 de milioane de euro anul trecut, cat si
    volumul inca ridicat al creditelor neperformante.

    Grupul austriac a raportat saptamana trecuta un profit net de 279
    milioane de euro pentru al patrulea trimestru din 2010, cu 52%
    peste nivelul din aceeasi perioada a anului 2009. Bernhard Spalt, directorul responsabil de
    managementul riscurilor, a estimat ca in 2011, cel mai mult vor
    scadea creditele neperformante la diviziile din Cehia si Slovacia,
    dar ca nivelul acestora va ramane ridicat in Ungaria si Romania,
    tari unde grupul a inregistrat pierdere, iar reluarea creditarii nu
    va avea loc decat in a doua jumatate a anului.

    BCR a raportat pentru anul trecut un profit net de 465 milioane de
    lei, in scadere cu 46,7% fata de 2009, cel mai mic de dupa
    privatizarea bancii in 2006. In trimestrul al patrulea a avut
    pierderi de 29,5 milioane de lei. “Creditele neperformante raman la
    un nivel semnificativ, desi cresterea acestora s-a plafonat in
    ultimele luni, ca efect al scaderii dobanzilor, al relativei
    stabilitati a leului si al reducerii provizioanelor”, a comunicat
    Erste.

  • Seful Erste: Creditele neperformante in Romania se vor reduce abia din a doua jumatate a anului

    Totusi, volumul pierderilor de pe urma creditelor nerecuperate
    variaza de la tara la tara. “In Romania, varful acestora va fi
    atins abia la jumatatea anului. In Cehia, Polonia si Slovacia,
    varful a fost deja depasit. Pe ansamblul grupului, ce a fost mai
    rau a trecut”, a afirmat Treichl, intr-un interviu pentru
    publicatia austriaca Der Standard.

    Treichl a subliniat ca in aceasta perioada este pentru prima data
    cand valoarea CDS-urilor (asigurarile de incapacitate de plata)
    pentru Europa de Est se situeaza sub cea corespunzatoare pentru
    Europa de Vest. “Estul va intrece Vestul, inclusiv pentru ca povara
    creditelor este mai mica”, spune bancherul.

    Andreas Treichl a vorbit despre politica de achizitii a grupului,
    mentionand Polonia, Ungaria si Balcanii de Vest ca posibile zone
    unde ar putea exista banci de cumparat. “Noi suntem banca estului
    Uniunii Europene si dorim sa ne intarim pozitia. Avem in vedere
    cateva tinte de achizitie”, a explicat el, fara a mentiona bancile
    vizate.

    Rezultatele din Romania si Ungaria au afectat bilantul Erste pe
    trimestrul al treilea, in ciuda unei cresteri pe ansamblu a
    profitului la nivel de grup. BCR, detinuta de Erste, a avut in
    primele noua luni ale anului un profit net de 42,9 milioane de
    euro, in scadere de la 106,5 milioane in acelasi interval din 2009,
    din cauza cheltuielilor mai mari cu provizioanele, a scaderii
    veniturilor din comisioane si a scaderii rezultatului net din
    tranzactionare.

    Dominic Bruynseels, CEO al BCR, a mentionat recent ca banca a avut
    “o politica conservatoare”, precizand ca imprumuturile negarantate
    au fost limitate, cele in monede exotice n-au luat niciodata
    amploare, iar banca a facut eforturi de a restructura creditele cu
    probleme. Bruynseels a admis ca banca a pierdut imprumuturi
    imobiliare in valoare de 120 de milioane de euro, intrucat clientii
    le-au refinantat la alte banci.

    Conform Oanei Petrescu, vicepresedinte responsabil de retail
    banking, de la inceputul anului si pana acum au fost restructurate
    circa 1.000 de imprumuturi pentru persoane fizice.

  • Fitch: Romania si Ungaria, tari cu probleme pentru grupul Erste

    “Conditiile din sectorul bancar din Romania si Ungaria raman
    adverse, insa in Cehia, Slovacia si Austria, situatia pare sa se fi
    stabilizat”, noteaza Fitch, in raportul prin care confirma ratingul
    A pentru datoriile pe termen lung atribuit grupului Erste,
    proprietarul BCR.

    Fitch apreciaza ca exista o “probabilitate extrem de mare” ca
    guvernul austriac sa ofere sprijin pentru Erste daca ii va fi cerut
    in caz de probleme, data fiind importanta sistemica a grupului. Ca
    si alte banci, Erste a emis obligatiuni garantate de guvernul
    austriac in 2009, in dauna finantarilor obtinute pe termen
    scurt.

    Perspectiva de rating ramane stabila, reflectand-o pe cea atribuita
    statului austriac, al carui rating suveran este insa superior, AAA.
    Ratingul atribuit de Fitch, mai slab decat cel pentru statul
    austriac, reflecta expunerea Erste fata de anumite piete cu
    probleme din Europa Centrala si de Est, ca si calitatea mai slaba a
    activelor, care determina nevoia de provizionare. Aceste
    dezavantaje sunt puse in balanta cu calitatea buna a activitatii in
    segmentul clientilor de retail si IMM, capacitatea adecvata de
    absorbtie a pierderilor si imbunatatirea capitalizarii.

    Performanta operationala, afectata in primele noua luni de
    provizioanele mari, este de asteptat sa sufere in continuare pana
    la sfarsitul anului, avand in vedere ca este imposibil ca
    provizioanele sa scada in 2010 sub nivelul din 2009. Pentru
    2011-2012, un nivel redus al provizioanelor va fi cheia
    profiturilor si va putea fi atins in functie de conditiile din
    diversele tari unde opereaza grupul.

    Pe termen mediu exista sanse atractive de crestere a afacerilor in
    pietele esentiale ale Erste, ceea ce va furniza o sursa solida de
    venituri, ca si majorarea depozitelor din segmentul de retail.
    Totusi, in viziunea Fitch, expunerea Erste in sectoarele de
    constructii si imobiliare este mare in raport cu alte banci
    comparabile, tinand cont de vulnerabilitatea acestor sectoare in
    contextul ciclului de creditare actual.

  • Unde va ajunge cursul leului? Previziunile Deutsche Bank, Erste/BCR si Raiffeisen pentru 2011

    “Va fi nevoie probabil de cativa ani pentru a recupera
    pierderile de pe urma recesiunii, dar traiectoria de crestere
    economica va fi mai echilibrata”, apreciaza analistii Deutsche
    Bank. “Daca programul de ajustare fiscala continua, rezultatul va
    fi impresionant – o ajustare de 2,5% a deficitului structural in
    2011 ar fi mai mult decat dublu fata de orice alta economie
    emergenta.”

    Leul va pierde probabil pana la 2,3% din
    valoare fata de euro pana la sfarsitul anului viitor, din cauza
    cererii globale mai slabe care va face ca exporturile romanesti sa
    aiba nevoie de o stimulare a competitivitatii. Caroline Grady si
    Marc Balston, analisti ai
    Deutsche Bank     din Londra, estimeaza un curs de 4,3 lei/euro
    peste trei luni, fata de 4,3 in prezent, respectiv de 4,4 lei/euro
    la sfarsitul anului viitor, notand ca BNR are un “apetit limitat
    fata de aprecierea leului”, in contextul in care cresterea
    economica in 2011 este asteptata sa fie relativ slaba.

    Deutsche Bank estimeaza o scadere a PIB de
    1,9% in 2010, urmata de o crestere cu pana la 1,5% la anul, in
    linie cu previziunile FMI. Inflatia ar urma sa scada la 7,6% pana
    la sfarsitul anului, de la 7,9% in octombrie, si sa ajunga la 4,1%
    la finele lui 2011.

    In privinta acordului cu FMI, incheierea la
    primavara a unui acord preventiv nu va intampina probleme, fiindca
    Romania n-are niciuna dintre problemele care ar impiedica o tara sa
    obtina un astfel de acord, ca de pilda incapacitatea de a se
    finanta de pe pietele private, urgenta unor reduceri masive de
    deficite, o datorie publica supradimensionata sau un lant de
    insolvente bancare.

    Erste Bank, proprietarul BCR, isi formuleaza
    estimarea in termeni de curs mediu: dupa 4,24 lei/euro in 2009,
    cursul mediu ar urma sa se situeze anul acesta la 4,21 lei/euro,
    iar in 2011 sa ajunga la 4,14, in continuarea unei tendinte de
    apreciere lina. Intr-un raport separat, analistii BCR estimeaza un
    curs de 4,2 lei/euro la sfarsitul lui martie 2011, 4,15 lei/euro la
    finele lui iunie si 4,1 la incheierea lui 2011.

    Fata de dolar, in schimb, leul ar urma sa mai
    piarda din valoare, de la o medie de 3,24 lei/dolar in anul in curs
    la 3,31 in 2011.

    Analistii grupului austriac considera ca
    economia Romaniei va scadea cu -2,1% in acest an. Pentru 2011 se
    asteapta la o crestere a PIB de 1,2%, iar pentru 2012 la 2,3%, cu
    mentiunea ca Romania nu va reveni la cresterea dinainte de criza
    mai devreme de 2014. La anul, productia industriala va creste cu
    4%, usor peste nivelul din acest an, iar deficitul de cont curent
    va cobori la 6%, de la 6,2% in 2010.

    “Performanta slaba a economiei romanesti din
    acest an este de atribuit masurilor severe de austeritate luate de
    guvern in vara”, constata analistii. Daca acestea vor da roade insa
    si va fi incheiat un nou acord cu FMI, de natura sa sustina
    stabilitatea cursului, atunci si banca centrala ar putea continua
    ciclul reducerilor dobanzii de politica monetara, intrerupt in vara
    de cresterea TVA, ceea ce va contribui la redresarea economiei.

    In ce priveste previziunea Raiffeisen, aceasta
    ramane neschimbata pentru finele anului curent, respectiv un curs
    de 4,3 lei/euro si 3,07 lei/dolar. In martie 2011, cursul ar urma
    sa ajunga la 4,4, in iunie la 4,3, iar in septembrie la 4,25
    lei/euro. Fata de dolar, leul este asteptat sa ajunga la 3,07 la
    sfarsitul lui decembrie 2010, la 3,26 in martie si 3,31 in
    iunie.

    “Perceptia negativa regionala va fi
    principalul factor care va influenta pe termen scurt evolutia
    cursului. Marja de variatie a leului va fi mai stransa insa decat a
    altor monede din regiune. In ce priveste evolutia economiei,
    cererea ramane slaba si nu sunt motive sa asteptam o redresare
    puternica, dar riscul de continuare a scaderii PIB s-a redus”,
    noteaza analistii Raiffeisen Bank Romania.

  • Bruynseels, BCR: OUG 50 trebuie sa echilibreze protectia consumatorilor cu interesul general al economiei

    Exista parti “foarte pozitive” ale ordonantei, precum reducerea
    la zero sau micsorarea comisionului de retragere din cont, care
    permite clientilor sa se transfere mai usor de la o banca la alta –
    “Noi nu ne temem daca oamenii pot alege mai usor intre mai multe
    oferte ale bancilor, intrucat credem ca avem cele mai bune
    servicii”, apreciaza Bruynseels. In acelasi timp insa, el respinge
    atacul la adresa bancilor in numele “unor perspective personale
    inguste, care pun interesul personal mai presus de binele
    colectiv”.

    Bancile se lupta inca, in momentul de fata, pentru amendarea OUG 50
    privind transparenta creditelor de retail, considerand ca
    includerea in prevederile ei a tuturor creditelor de pe piata,
    vechi si noi, ar crea bancilor pierderi de sute de miliarde de
    euro. Recalcularea dobanzilor la toate imprumuturile in functie de
    indicii pietei (ROBOR, EURIBOR, LIBOR) ar induce un risc
    considerabil in economie, avand in vedere perspectiva ca acestia sa
    creasca treptat in anii urmatori. De partea cealalta, clientii
    incearca sa determine bancile sa aplice OUG 50 in forma in care a
    fost adoptata de Guvern, recurgand inclusiv la actiuni in
    justitie.

    Din punctul de vedere al portofoliului de credite acordate, BCR
    este o banca orientata spre finantarea companiilor private, de stat
    si a autoritatilor publice locale, cu 52% din imprumuturi acordate
    catre companii, iar dintre acestea, aproape 70% catre IMM-uri,
    spune Dominic Bruynseels. “Pentru reluarea creditarii in acest
    sector, economia trebuie sa se schimbe, nu bancile”, considera
    bancherul, referindu-se la faptul ca recesiunea e intretinuta de
    cererea scazuta din economie.

    In privinta creditelor de consum, “am avut o politica
    conservatoare”, adauga seful BCR, precizand ca imprumuturile
    negarantate au fost limitate, cele in monede exotice n-au luat
    niciodata amploare, iar banca a facut eforturi de a restructura
    creditele cu probleme. Conform Oanei Petrescu, vicepresedinte
    responsabil de retail banking, de la inceputul anului si pana acum
    au fost restructurate circa 1.000 de imprumuturi pentru persoane
    fizice.

    Dominic Bruynseels a admis ca banca a pierdut imprumuturi
    imobiliare in valoare de 120 de milioane de euro, intrucat clientii
    le-au refinantat la alte banci.

    BCR se va axa si in continuare pe segmentele in care are deja un
    avantaj competitiv si experienta (are 76% din piata creditelor
    pentru municipalitati, 46% din cea a administrarii de active si 28%
    din creditarea IMM-urilor). In privinta viitoarei listari la bursa,
    BCR a convenit cu cele cinci SIF-uri, actionari minoritari, sa
    amane listarea pana cand conditiile de piata se vor ameliora.

    DUPA 20 DE ANI

    BCR a avut in primele noua luni ale anului un profit net de 42,9
    milioane de euro, in scadere de la 106,5 milioane in acelasi
    interval din 2009, in principal din cauza cheltuielilor mai mari cu
    provizioanele, a scaderii veniturilor din comisioane si a scaderii
    rezultatului net din tranzactionare.

    Rezultatele au fost sustinute de venitul net din dobanzi, care a
    urcat la 621,8 milioane de euro, fata de 590,4 milioane in aceeasi
    perioada din 2009. In schimb, venitul net din taxe si comisioane a
    scazut fata de luna septembrie a anului trecut, de la 113,4 la
    108,5 milioane de euro, “ca rezultat al implementarii OUG 50/2010,
    care a redus veniturile din comisioane si al unui volum de afaceri
    mai scazut”, afirma oficialii BCR. Concret, in al treilea
    trimestru, veniturile din taxe si comisioane s-au redus de la 44 la
    29 milioane de euro fata de perioada aprilie-iunie, inainte ca OUG
    50 privind creditele pentru populatie sa intre in vigoare.

    BCR, cea mai mare banca din Romania dupa valoarea activelor, a
    implinit la 1 decembrie 20 de ani de la infiintare. In acest
    interval, activele bancii au crescut de la 77,5 milioane de lei la
    70,5 miliarde de lei, numarul clientilor a ajuns de la 118.00 la
    4,3 milioane, iar cel al sucursalelor de la 148 la 667. Numarul de
    angajati era in 1991 de 7.900, in timp ce acum este de 8.500.

    Actionarul majoritar al BCR este grupul austriac Erste, care a
    cumparat pachetul majoritar in 2005, platind 3,75 miliarde de euro.
    In anul urmator a inceput integrarea bancii in grup,
    restructurarea, modernizarea si capitalizarea ei. In total, Erste a
    investit peste 4 miliarde de euro pe piata din Romania.

    Cu ocazia aniversarii celor 20 de ani pe piata, BCR a lansat o
    oferta de depozit pe 3 luni cu dobanda de 8% pentru lei si 4%
    pentru euro, precum si una de credit de nevoi personale negarantat
    in valoare de pana la 20.000 de euro, cu scadente de pana la 10 ani
    si cu o reducere a dobanzii cu 20% fata de cele curente ale bancii.
    Dobanda este fixa si pentru creditul in lei, si pentru cel in euro,
    iar banca acorda gratuit asigurarea de viata. Ambele oferte sunt
    valabile pana la 31 decembrie.

  • BCR afirma ca simte deja efectele OUG 50. Profitul net s-a redus la mai putin de jumatate dupa primele noua luni

    Rezultatele au fost sustinute de venitul net din dobanzi, care a
    urcat la 621,8 milioane de euro, fata de 590,4 milioane in aceeasi
    perioada din 2009. In schimb, venitul net din taxe si comisioane a
    scazut fata de luna septembrie a anului trecut, de la 113,4 la
    108,5 milioane de euro, “ca rezultat al implementarii OUG 50/2010
    care a redus veniturile din comisioane si al unui volum de afaceri
    mai scazut”, afirma oficialii BCR. Concret, in al treilea
    trimestru, veniturile din taxe si comisioane s-au redus de la 44 la
    29 milioane de euro fata de perioada aprilie-iunie, inainte ca OUG
    50 privind creditele pentru populatie sa intre in vigoare.

    Costurile au scazut cu 1,9%, in conditiile unor cheltuieli mai
    scazute de personal si ale revizuirii strategiei de extindere a
    retelei, insa in al treilea trimestru au crescut cu 9,9% fata de
    trimestrul anterior, partial din cauza majorarii TVA.

    Costurile nete cu provizioanele de risc au fost de 386 milioane de
    euro, in crestere de la 332,4 milioane anul trecut, “in conditiile
    in care in special IMM-urile au continuat sa resimta constrangeri
    in ceea ce priveste fluxurile de numerar, lichiditatea si
    profitabilitatea, iar ajustarile macroeconomice au afectat
    inevitabil nivelul veniturilor gospodariilor si comportamentul
    acestora in privinta cheltuielilor”.

    “Adoptam o abordare prudenta a riscului, dat fiind contextul
    economic inca dificil. BCR este bine pregatita pentru a face fata
    cu succes acestei situatii; vom continua sa ne ajutam clientii sa
    traverseze aceasta perioada precum si sa cautam solutii pentru a
    ajuta Romania sa reia cresterea economica”, a declarat Dominic
    Bruynseels, CEO al BCR.

    BCR este cea mai mare banca din Romania, cu o cota de 46% din
    activele bancare, 24% din piata creditelor pentru companii, 27% din
    creditele de retail si 28% din totalul depozitelor din
    sistem.

    In septembrie, BCR avea cea mai mare pondere a creditelor
    neperformante din grup, respectiv 17,4%, urmata de filiala din
    Ungaria, cu 11%. Oficialii Erste au precizat ca formarea de credite
    neperformante a continuat pe parcursul anului curent in Romania,
    insa intr-un ritm ceva mai scazut decat anul trecut.

    Rata de solvabilitate se situa la sfarsitul lui septembrie la
    circa 12,6% conform standardelor contabile romanesti, peste nivelul
    de 10% cerut de BNR.

    Daca rezultatele inregistrate de grupul Erste in Cehia, Slovacia si
    Austria in al treilea trimestru indica faptul ca aceste piete se
    indreapta spre redresare, situatia este diferita in Romania si
    Ungaria, unde masurile de austeritate fiscala (in Romania),
    respectiv noua taxa pe banci (in Ungaria) afecteaza rezultatele
    filialelor locale, a afirmat Andreas Treichl, CEO al Erste, cu
    ocazia prezentarii rezultatelor grupului, la Londra.

    Anterior, Andreas Treichl precizase ca in toata Europa de Est
    creditele neperformante vor incepe sa scada anul acesta, cu
    exceptia Romaniei si a Ungariei.

    Erste Group a avut in ianuarie-septembrie un profit net de 737
    milioane de euro, in crestere cu 2,3% fata de aceeasi perioada a
    anului trecut. In al treilea trimestru, profitul net a crescut cu
    16%, la 265 de milioane de euro.

    Provizioanele au crescut in primele noua luni cu aproape 10%, la
    1,59 miliarde de euro. In al treilea trimestru insa au scazut la
    504,2 milioane de euro, fata de 557,1 milioane de euro in aceeasi
    perioada din 2009.

    Profiturile Erste, proprietarul BCR, s-au redus in primele noua
    luni in toate cele sapte filiale din Europa de Est, cu exceptia
    Slovaciei, unde profitul net a crescut.

  • In premiera, Erste imbunatateste prognoza economica pentru Romania

    Raportul de analiza pune aceasta imbunatatire in special pe
    seama performantei din agricultura, sector cu pondere importanta in
    formarea de valoare adaugata bruta (8%). Estimarea nu exclude insa
    recaderea economiei in teritoriu negativ in trimestrul al treilea,
    ca efect al masurilor de austeritate bugetara. Pentru 2011, grupul
    austriac se asteapta la o crestere a PIB de 1,2%, iar pentru 2012
    la 2,3%. “Cresterea nu va reveni la nivelul dinainte de criza mai
    devreme de 2014.”

    Analistii Erste si ai BCR au imbunatatit si prognoza privind
    somajul, despre care se asteapta sa nu depaseasca 8,5% la sfarsitul
    anului, fata de 7,4% in septembrie, insa nu numai gratie semnelor
    de redresare din sectorul privat, acolo unde sunt de asteptat
    comenzi in crestere pentru export, dar si fiindca banca anticipeaza
    ca “restructurarea sectorului public pare sa fie mai dificila”
    decat se estimase.

    “Cresterea economica nu va fi suficient de solida ca sa reduca
    semnificativ somajul; previziunea noastra este ca acesta va ramane
    si in urmatorii ani la niveluri peste cele dinainte de criza.
    Cresterea salariului real va fi negativa si in 2010, si in 2011”,
    afirma expertii. Ultimul an cu majorare a salariului brut real a
    fost 2009, cu 2,7%; anul acesta va scadea cu 7,8%, iar anul viitor
    cu 2,3%.

    Importurile ar putea ramane mai dinamice decat exporturile in
    ultima parte a anului, daca industria continua sa-si revina.
    “Exista perspectiva ca in termeni de formare a PIB, cererea externa
    sa devina negativa in 2010”, apreciaza raportul Erste/BCR.
    Deficitul balantei comerciale ar urma sa atinga 6% din PIB, fata de
    5,9% in 2009, pentru ca la anul sa se reduca usor, la 5,6%.

    Fluxurile mai mici de fonduri europene si remiterile mai mici de la
    lucratorii din strainatate vor creste deficitul de cont curent la
    6,2% din PIB, in crestere de la 4,5% anul trecut. Situatia nu se va
    imbunatati prea mult nici la anul, cand deficitul va scadea doar la
    6% din PIB.

    Investitiile straine directe vor fi modeste, la 2,3% din PIB, fata
    de 4,2% in 2009, iar in urmatorii doi ani nu vor depasi 3% din
    PIB.

    In privinta inflatiei, analistii bancii cred ca efectele de runda a
    doua ale majorarii TVA vor fi slabe, contracarate de piata
    taraneasca, mai putin sensibila la evolutiile fiscale, de
    stabilitatea leului si de reducerea consumului. Inflatia este
    asteptata sa ajunga la 8% la sfarsitul anului.

    SCENARIUL CEL BUN: FMI, UE SI STABILITATE POLITICA

    Erste/BCR anticipeaza ca Romania va incheia un nou acord cu FMI si
    UE, insa de tip preventiv, cu posibilitatea de a trage fonduri
    numai daca se deterioreaza conditiile de piata. Continuarea
    relatiei cu FMI si UE in acest fel este apreciata ca benefica
    pentru intentiile Guvernului de a atrage finantare de pe pietele
    externe prin emisiune de titluri pe termen mediu.

    Dobanda BNR va putea incepe sa scada din nou din primul trimestru
    din 2011, ca sa sustina “redresarea fragila” a economiei; in
    acelasi timp, anul viitor vor putea scadea si dobanzile cerute
    statului roman pe pietele externe, in conditiile unui mediu politic
    stabil si ale continuarii acordului cu FMI si UE.

    In fine, cursul de schimb este asteptat sa ajunga la 4,2 lei/euro
    la sfarsitul anului in curs, pentru a urma apoi o tendinta de
    apreciere lenta, spre 4,1 lei/euro la sfarsitul lui 2011 si 3,9% la
    finele lui 2012. Erste se intemeiaza pe nivelul mai mult decat
    confortabil al rezervei valutare si pe faptul ca BNR, conform
    declaratiilor guvernatorului Isarescu, nu are in vedere sa
    protejeze un anumit nivel de curs, insa exista anumite zone de
    echilibru care se schimba in timp si care sunt monitorizate cu
    atentie.

  • Erste: Pretul petrolului va ajunge la 79,8 USD/baril pana la sfarsitul anului

    “Estimam o medie a pretului petrolului de 79,8
    USD/baril pentru sfarsitul anului 2010, urmand sa creasca la 86,8
    USD/baril la sfarsitul anului 2011 si la 102,6 USD/baril pe termen
    lung (sfarsitul anului 2015)”, precizeaza Thomas Unger, analist al
    sectorului petrolului si gazelor in cadrul Erste Group. In ultimele
    12 luni, pretul a avut fluctuatii situate intr-un interval extins
    de 64-87 USD/baril.

    In ce priveste factorii care ar putea influenta pretul titeiului
    pe viitor, stocurile de titei de la nivelul tarilor consumatoare
    din OECD se mentin la un nivel ridicat si ar trebui sa actioneze ca
    tampon in fata volatilitatii. In plus, riscul de deficit al ofertei
    pare a fi minim in urmatorii 2-3 ani, deoarece productia de petrol
    tine usor pasul cu cresterea consumului.

    “Cererea globala de titei a crescut cu 2% fata de media anului
    2009 si se preconizeaza o noua crestere atat pe termen scurt, cat
    si pe termen mediu”, adauga Unger – in primul rand in pietele
    emergente (China). In Europa, cererea de titei ar putea scadea in
    continuare cu aproximativ 0,7% pe an pana in 2020, date fiind
    regulamentele UE mai stricte privind emisiile de CO2 din transport
    si trecerii la autovehicule alimentate electric. In schimb,
    analistul Erste vede potential de crestere in Europa Centrala si de
    Est: “Polonia si Romania par sa detina cel mai ridicat potential de
    crestere – la 60% din media UE, s-ar inregistra o cerere
    suplimentara de 13,5 milioane de tone de titei sau 2% din totalul
    UE”.

    RECOMANDARI: OMV, PETROM

    Ca recomandari de investitii in actiunile companiilor din
    sector, Erste precizeaza ca OMV este “una din optiunile preferate”
    de investitie si isi mentine recomandarea de cumparare. “Chiar daca
    actiunile OMV nu se bucura de atentia pe care o merita, suntem
    convinsi ca aceasta companie va continua sa inregistreze aceleasi
    performante solide. Metodologia noastra modificata de evaluari a
    generat un nou pret tinta de 36,5 euro, in scadere de la 39 EUR”,
    apreciaza Unger.

    In ce priveste Petrom, pretul tinta pentru Petrom a crescut cu
    19%, ajungand la 0,38 lei pe actiune, de la tinta anterioara a
    Erste de 0,32 lei. “Cu aceasta crestere si un mediu favorabil
    pentru echipamentele upstream, avem incredere in recomandarea
    noastra de acumulare. Romania intentioneaza sa lichideze
    participatia sa de 9,8% in compania Petrom prin vanzare pe bursa,
    incurajand astfel libera tranzactionare a actiunilor. Dupa
    finalizarea tranzactiei, exista o mare probabilitate de majorare a
    capitalului cu 600 de milioane de euro in 2011. Cu toate acestea,
    nu am inclus-o pana acum in estimarile noastre, deoarece nu este
    inca definitivata.”

  • Erste Group Bank si SocGen vor intermedia programul de finantare externa de 7 mld. euro al statului roman

    Institutia a anuntat ca a primit, pana la data de 9 august, 20
    de oferte din partea bancilor interesate sa devina intermediari
    pentru acest program de finantare, care se va intinde pe trei
    ani.

    Pentru precedenta iesire a Romaniei pe pietele externe, prin
    emisiunea de euroobligatiuni lansata in luna martie, bancile alese
    au fost Deutsche Bank, Eurobank EFG si HSBC. Statul a atras atunci
    un miliard de euro, cu o dobanda de 5%, pentru euroobligatiuni cu
    scadenta la cinci ani.

    Iesirea pe pietele externe, in conditiile in care o serie de
    banci locale se apropie ori si-au depasit deja plafonul de expunere
    pe Romania (Erste, de pilda, a depasit plafonul de 7 miliarde de
    euro convenit in martie 2009 prin acordul de la Viena, ajungand
    acum la circa 7,9 miliarde), este o alternativa naturala fata de
    finantarea de pe piata interna.

    De la inceputul lui august, Romania a atras prin licitatii de
    tituri de stat la 6, 9 si 12 luni o suma de 2,15 miliarde de lei,
    net inferioara programului de 4,6 miliarde, din cauza dobanzilor
    mari cerute de banci. Joi, statul a respins toate ofertele primite
    la licitatia de titluri de stat pe cinci ani, in urma careia
    intentiona sa obtina 300 de milioane de lei, din cauza dobanzilor
    de peste 7% cerute, pe care Finantele le considera inacceptabil de
    ridicate.

    O explicatie
    oferita de banci     pentru dobanzile ridicate ar fi asteptarile
    inflationiste in crestere, ca efect al majorarii TVA, iar pe de
    alta parte incertitudinea privind aplicarea in sine a programului
    de austeritate, despre care bancile considera ca va necesita o
    vointa politica foarte puternica, in special in privinta celor
    aproape 60.000 de concedieri din sectorul bugetar, pe care Guvernul
    vrea sa le opereze pana la sfarsitul anului. Conform programului cu
    FMI, statul va trebui sa se incadreze anul acesta intr-un deficit
    bugetar de circa 6,8% din PIB.

    Dumitru Dulgheru, analist in cadrul BCR, a apreciat vineri ca
    “subiectul cel mai important in perioada urmatoare va fi
    reprezentat de primele rezultate ale aplicarii masurilor de
    austeritate care au intrat in vigoare la 1 iulie”. Dulgheru
    considera ca “recastigarea increderii investitorilor este de o
    importanta cruciala pentru Romania, mai ales in aceasta perioada,
    cand problemele fiscale sunt la loc de frunte si pe agenda altor
    state”.

    In privinta finantarii de la institutiile internationale,
    urmatoarea livrare va veni luna viitoare, sub forma noii transe de
    1,2 miliarde de euro de la Comisia Europeana, respectiv a
    urmatoarei transe din creditul stand-by cu FMI. Romania a
    beneficiat pana acum de 10,65 miliarde de euro din creditul
    stand-by si mai are de incasat 2,84 miliarde de euro, fiind in
    continuare cel mai mare debitor fata de FMI, inaintea Ucrainei si a
    Ungariei.

    Economistul-sef al BCR, Lucian Anghel, aprecia zilele trecute ca
    sunt sanse ca actualul acord cu FMI, care expira in mai 2011, sa se
    incheie cu eliberarea tuturor sumelor care au ramas, pe de o parte
    fiindca incadrarea intr-un deficit bugetar in jur de 6,8% din PIB
    anul acesta este posibila, pe de alta parte in virtutea politicii
    flexibile a Fondului, manifestata pe tot parcursul acordului.