Guvernul de la Madrid anticipează că la sfârşitul acestui an datoria publică a Spaniei va atinge 79,8% din PIB, previziune care nu include împrumutul european destinat recapitalizării băncilor, care ar putea fi de până la 100 de miliarde de euro. Ajutorul destinat băncilor va majora datoria publică cu până la 10 puncte procentuale. La 31 martie, datoria publică a Spaniei era de 774,549 miliarde de euro, respectiv 72,1%, în creştere de la 68,5% din PIB la sfârşitul anului trecut.
Tag: datorie publica
-
Ministerul Finantelor se imprumuta de la banci cu inca 88 mil. euro
Randamentul mediu acceptat a fost de 7,35%, usor mai mare decat
la licitatia similara de luna trecuta. Volumul total al cererii, pe
baza subscrierilor din partea a 12 banci, a fost de 926,2 milioane
de lei, iar data scadentei este 30 aprilie 2016, conform BNR.La 14 iulie, randamentul mediu acceptat pentru vanzarea de
obligatiuni de tip benchmark pe cinci ani fusese de 7,3%, iar
valoarea atrasa a fost de 500 milioane lei, raportat la o cerere de
aproape 900 de milioane de lei. A fost vorba, ca si la licitatia de
astazi, de redeschiderea emisiunii lansate in luna aprilie.“Avand in vedere tensiunea recenta de pe piata monetara a leului,
cotatiile pe piata secundara si turbulentele de pe pietele globale,
credem ca randamentul mediu s-ar putea situa peste nivelul
precedent de 7,3%. Totusi, la acest nivel nu ne asteptam ca
Ministerul Finantelor sa emita intreaga suma intentionata”,
apreciau inainte de licitatie analistii ING Bank Romania.Pe piata monetara, ratele de dobanda au crescut miercuri, atat
cele overnight (circa 4,4%, cu 15 puncte de baza peste nivelul de
marti, cat si cele pentru scadente intre o luna si trei luni (in
jur de 4,1%). BNR a mentinut, miercuri, rata dobanzii de politica
monetara la 6,25%, neschimbat din mai 2010.Este a cincea emisiune de obligatiuni de stat de tip benchmark din
aceasta luna, dupa cele din 8 iulie (obligatiuni pe 3 ani in
valoare de 700 mil. lei), 14 iulie (obligatiuni pe 5 ani in valoare
de 500 mil. lei), 22 iulie (obligatiuni pe 10 ani in valoare de
387,9 milioane de lei) si 27 iulie (obligatiuni pe 4 ani in valoare
de 462,6 mil. lei). In afara de acestea, Finantele au atras, la 11
si 18 iulie, cate 900 de milioane de lei prin certificate de
trezorerie pe un an. -
Saxo Bank: criza va aduce deflatie si excluderi din zona euro
“Ne aflam acum pe o muchie de cutit, intr-un echilibru instabil,
care se va rupe – nu in forma in care s-a intamplat cu economiile
emergente (Argentina, Indonezia, Rusia) de-a lungul crizelor din
ultimele doua decenii, cu devalorizari ale monedelor si intrare in
incapacitate de plata; de data aceasta, tarile dezvoltate, unde se
afla epicentrul crizei, vor traversa o spirala deflationista lenta,
determinata de efortul de a-si reduce deficitele”, scrie Nick
Beecroft, Senior FX Consultant al bancii daneze.Beecroft are o experienta de 25 de ani in industria financiara,
incluzand pozitii in managementul operatiunilor pe pietele globale
in iinstitutii ca Standard Chartered Bank, Deutsche Bank si
Citibank si participarea la Comitetul consultativ pentru piata
valutara al Bancii Angliei.Cresterea in SUA si in zona euro s-a bazat in mare masura pe
consum si pe datorie in ultimele doua, trei decenii, iar de fiecare
data cand economia a incercat sa elimine excesele si erorile
rezultate din cresterea exagerata a creditarii, ratele dobanzilor
au fost reduse, iar povara datoriilor a ajuns si mai mare, noteaza
analistul. Un astfel de model are sanse pe termen scurt, dar in
timp are nevoie de stimulente din ce in ce mai substantiale ca sa
evite un colaps – “care ar fi, de fapt, doar o revenire la
echilibru”. Asa se face ca ratele dobanzilor trebuie sa fie mereu
reduse, spre niveluri tot mai aproape de zero, pana la punctul in
care autoritatile sunt nevoite sa recurga la “quantitative easing”
– crearea de lichiditate in piata prin cumpararea de obligatiuni
guvernamentale sau alte titluri de catre bancile centrale.Aceasta evolutie a fost facilitata de o “abordare iresponsabila”
a problemei datoriilor si a speculatiilor, evidenta in usurinta cu
care au fost salvate de la incapacitatea de plata tari si companii
private imprudente, de la Mexic sau state din Asia de Sud-Est si
pana la fondul Long Term Capital Management in 1998. Ea a
contribuit la o crestere globala a poverii datoriilor, acumulate in
baza unor credite oferite mult prea ieftin. “Iar acum ar fi prea
simplist si naiv din partea Vestului sa creada ca poate scapa usor
de pacatele excesului de creditare din ultimii 20 de ani”, continua
Nick Beecroft. Transformarea masiva a datoriilor private in datorie
publica “a parut pana acum un panaceu”, insa fisurile in acest
edificiu incep sa apara, asa cum se vede din exemplul
Greciei. -
Marirea si decaderea Dubaiului
In timp ce Dubaiul, acel taram de poveste din mijlocul
desertului, se zbate sa-si plateasca facturile, o intrebare
spinoasa atarna deasupra lumii financiare: este aceasta criza
financiara doar un eveniment izolat sau cumva ea prevesteste alte
socuri legate de datorii publice?Problemele Dubaiului, un oras de vis, care a devenit un simbol
al hiper-bogatiei, cu insulele sale in forma de palmier si cu
partia de schi acoperita, i-au facut pe unii economisti sa se
intrebe daca nu cumva ar putea iesi la iveala si alte datorii cu
potential de a accentua criza, si daca asa ar fi, cat de
periculoase s-ar putea dovedi ele.Marile banci, care de-abia au inceput sa-si revina din socurile
financiare de anul trecut, isi evalueaza cu infrigurare expunerile
potentiale pe corporatii si guverne supraindatorate. De la Marea
Baltica la cea Mediterana, facturile pentru o spirala a
imprumuturilor fara precedent incep sa ajunga la scadenta. In Rusia
si fostul bloc sovietic, unde preturile ridicate la petrol si gaze
au sprijinit o crestere rapida, un munte de datorii trebuie
refinantat pe masura ce imprumuturile pe termen scurt ajung la
scadenta.Chiar si in state bogate, precum SUA sau Japonia, unde guvernele
cresc cheltuielile ca sa ajute economia, deficitele bugetare in
urcare sunt o ingrijorare continua pentru capacitatea guvernelor de
a-si achita ratele, in special atunci cand dobanzile vor incepe sa
se majoreze din nou.Iar cifrele sunt coplesitoare. In Germania, multa vreme
bastionul chibzuintei fiscale din Europa, datoria guvernamentala
este in crestere si este asteptata sa ajunga la 77% din PIB anul
viitor, de la 60% in 2002. In Marea Britanie, cifra s-ar putea
dubla raportat la aceeasi perioada, ajungand la peste 80%.Povara fiscala e si mai grea in Irlanda si in Letonia, unde
cresterea economica alimentata de creditele ieftine si de cresterea
continua a preturilor imobiliare au creat mediul pentru prabusirea
abrupta a economiilor. Datoria publica in Irlanda este asteptata sa
se ridice anul viitor la 83% din PIB, de la doar 25% in 2007.
Letonia se scufunda si mai rapid: imprumuturile sale vor ajunge la
echivalentul a aproape 50% din economie anul viitor, de la doar 9%
in urma cu doi ani.