Si Pirelli se apuca de imobiliare

Undeva la marginea Slatinei, un grup de barbati eleganti coboara din mai multe masini de lux. Sunt cei care se afla in prima linie de conducere a producatorului de anvelope Pirelli si au venit pentru prima oara in Romania, pentru a inspecta cele doua fabrici din judetul Olt.

Pirelli a fost primul grup strain din industria de profil care a venit in Romania in cautarea unor costuri de productie mai mici, in 1998, prin cumpararea fabricii Siemens de cabluri si sisteme de la Slatina. A urmat construirea unei unitati de productie de cord metalic (element de baza pentru realizarea scheletului anvelopei) printr-un joint-venture cu Continental si inaugurarea in 2006 a fabricii de anvelope, ambele situate tot in Slatina. Cele doua fabrici au atras investitii totale de 210 milioane de euro, insa acestea ar putea sa fie dublate in urmatorii doi-trei ani, dupa cum a declarat presedintele grupului, Marco Tronchetti Provera. „Anul viitor vom dubla capacitatea de productie a fabricii de anvelope la patru milioane de unitati, insa obiectivul este sa ajungem la 8-10 milioane de unitati dupa 2008 si sa transformam fabrica intr-una dintre cele mai mari ale grupului Pirelli din lume“, a spus el. De ce Romania? „Fiindca se situeaza intr-o regiune cu 120 de milioane de locuitori care va inregistra in urmatorii ani cresteri de minim zece procente pe segmentul componentelor auto.“

Fabrica de cord metalic a atras investitii de 40 de milioane de euro, in timp ce in unitatea de producere a anvelopelor au fost directionate 170 de milioane de euro. Acestea vor fi urmate in curand de o noua linie de afaceri pentru Pirelli, care isi va stabili in Romania centrul operatiunilor de producere a filtrelor antipoluante pentru motoarele diesel. Constructia primei fabrici de acest tip a italienilor a inceput deja in parcul industrial din Bumbesti, judetul Gorj, investitia initiala fiind de 25 de milioane de euro, iar productia urmeaza sa inceapa in 2008. Pirelli tinteste 5% din piata de profil, care va absorbi in 2011, gratie normelor Euro 5, un numar de 10,5 milioane de motoare diesel echipate cu filtre antipoluare, capacitatea de productie anuala a Pirelli la acea data fiind estimata la 530.000 de filtre.

Insa inainte de a incepe productia de filtre antipoluare, grupul italian si-a adus aici divizia imobiliara, Pirelli RE. La fel ca si in cazul fabricii de cord metalic de la Slatina, Pirelli a ales si de aceasta data varianta unui joint-venture, printr-un parteneriat cu Unicredit Tiriac Group (cota Pirelli in ambele parteneriate este de 80%). „Anvelopele sunt afacerea noastra de baza si de aceea nu s-a pus problema unui joint-venture. In cazul diviziei imobiliare, partenerul nostru cunoaste piata foarte bine si putem astfel sa beneficiam de expertiza acestuia“, a explicat pentru BUSINESS Magazin vicepresedintele grupului italian, Alberto Pirelli. El a adaugat ca acesta este modelul preferat si in Germania sau Polonia, doua dintre tarile unde Pirelli RE este prezenta. In Romania, Pirelli RE se va concentra pe proiecte rezidentiale, existand chiar posibilitatea dezvoltarii unui proiect la Slatina, special dedicat expatilor din managementul celor doua fabrici.

Prima companie straina de anvelope care a mizat pe Romania printr-o investitie greenfield a fost grupul german Continental AG, al patrulea producator din lume. Fabrica de anvelope de la Timisoara, a carei productie din acest an este estimata la 13 milioane de unitati, a atras 170 de milioane de euro. Productia de pneuri a fost urmata de unitati de comanda centrale si pentru usi, respectiv de componente electronice pentru airbag-uri, realizate de divizia Continental Automotive Systems din Sibiu. Grupul german este prezent in Romania si prin divizia Contitech, care produce tubulatura pentru sistemele auto de aer conditionat, curele de transmisie si furtunuri de racire, unitatile fiind situate in Timisoara si Carei (judetul Satu Mare).

Michelin, liderul mondial in producerea de anvelope, si-a facut intrarea in Romania in 2001, preferand cumpararea a doua fabrici de la grupul Tofan, situate la Zalau (jud. Salaj) si Floresti (jud. Prahova). Valoarea tranzactiei a fost estimata atunci la 80 de milioane de dolari, francezii investind apoi alte cateva zeci de milioane de euro in retehnologizare si in constructia unei fabrici de cord metalic, situata tot la Zalau.