Spiritul vremurilor

In adancurile milioanelor de servere care deservesc marile motoare de cautare ale Internetului se afla o intreaga istorie a civilizatiei din ultimii ani. E adevarat, in forma bruta, dar poate ca statisticile si interpretarile stiintifice vor putea candva sa extraga de aici tipare, modele si semnificatii.

Ne-am obisnuit de mult cu clasicele „retrospective ale anului“ pe care televiziunile si revistele ni le ofera de obicei in fiecare decembrie sau ianuarie. Mie imi plac si, din moment ce traditia acestora merge inainte, inseamna ca nu doar mie. E implicata in acest interes dorinta noastra de sinteza, de a avea sub ochi o perspectiva mai larga asupra unei perioade de timp din care sa intelegem nu atat prin ce am trecut, cat, mai ales, spre ce ne indreptam. De a intelege „spiritul vremurilor“.

Inevitabil, cele mai multe astfel de recapitulari sunt limitate pe domenii si sunt mediate de viziunea redactorilor care le-au intocmit. Daca ne dorim insa o viziune ne-mediata, suntem nevoiti sa recurgem la statistici si vom fi degraba dezamagiti de abstractul procentelor sau de aparenta lipsa de relevanta a clasificarilor. Insa chiar si atunci cand avem totul (studii bazate pe statistici, fara limitare pe domenii), ceva totusi lipseste: perspectiva. Dintr-un studiu numit „What is Popular on Wikipedia and Why“ publicat de Anselm Spoerri in numarul din aprilie al revistei First Monday putem sa aflam ca interesul vizitatorilor se indreapta preponderent spre zona divertismentului (43%) urmata de politica si istorie (15%), geografie si, desigur, sexualitate (un etern hit, cu 10%). Nimic nou sub soare, iar evolutia din ultimele cinci luni este greu de dedus. Este totusi interesant de remarcat ca desi articolul dedicat lui George W. Bush este pe o pozitie modesta in topul celor mai cautate, statisticile brute de la Wikipedia releva ca a fost cel mai editat in ultima perioada (dintre articolele propriu-zise). Se poate deduce ca o schimbare de perceptie publica asupra presedintelui american determina acest val de rectificari? Greu de spus, avand in vedere ca pe pozitiile urmatoare in topul actualizarilor apar Statele Unite, Iisus si Adolf Hitler, despre care cu greu se poate avansa o ipoteza similara. Poate doar o analiza comparata a versiunilor succesive ale paginii ar putea pune in evidenta o anume evolutie. Putina lume are suficienta rabdare pentru o astfel de intreprindere, insa sunt convins ca pentru istoricii viitorului, evolutia paginilor acestei enciclopedii va reprezenta o resursa cel putin interesanta.

O alta abordare posibila in incercarea de a afla ceva despre spiritul vremurilor utilizand resursele Internetului ar putea fi o privire peste cei mai populari termeni utilizati in principalele motoare de cautare, insa dezamagirea vine repede: vom gasi mereu aceeasi lista de celebritati dominata de Britney Spears, Paris Hilton sau Pamela Anderson. Insa revelatia vine tot de la Google, care a intuit perfect ca valoarea statisticilor sale creste atunci cand sunt curatate de hiturile nemuritoare (de gen yellow pages, eBay, sex etc.) si se concentreaza asupra evolutiei interesului public exprimat prin cautarile in popularul sau motor de cautare. Serviciul Google Zeitgeist exact asta face: printr-o combinatie in care intra deopotriva oameni si masini extrage nu atat cele mai populare cautari, cat cele care inregistreaza cresteri semnificative intr-o perioada de timp si, eventual, intr-un anumit spatiu geografic sau lingvistic. Raportul pe anul 2006 este, din aceasta perspectiva, cel putin interesant. Poate nu atat faptul ca „bebo“ apare pe prima pozitie – am aflat cu aceasta ocazie ca este o retea de socializare care a crescut semnificativ anul trecut – sau ca „who is borat“ a devenit una dintre intrebarile frecvente fac deliciul acestui serviciu. Mult mai interesanta este o calatorie printre diversele tari pentru care Google intocmeste rapoarte lunare (din pacate Romania nu este inca printre ele).

Se pot oare extrage semnificatii din aceste rapoarte? Oare ce sa insemne interesul in crestere al danezilor pentru doberman, iar al chilienilor pentru fox terrier? Al italienilor pentru energia nucleara, iar al australienilor pentru cuvinte incrucisate? Poate mai interesant este interesul renascut al afganilor pentru propria lor tara, unde „Afganistan“ figureaza pe prima pozitie, urmat in-deaproape de Kabul si muzica afgana, impreuna cu organisme guvernamentale (unul pentru educatie superioara) si, pe pozitia 15, „flower“. Pakistanezii par interesati mai degraba de Superman si Lamborghini (sa insemne oare „male models“ un semn de emancipare a femeilor?), in vreme ce sud-africanii de medicina si alimentatie sanatoasa.

Cu siguranta e greu de sintetizat din acest mozaic o imagine generala, dar cu siguranta spectacolul evolutiei interesului public este fascinant si, poate, o resursa de interes pentru oamenii de stiinta.