Secretele jurnalismului de blog

Nume importante din industria media autohtona, jurnalisti si institutii de presa au intrat deja in blogosfera. Alti ziaristi, la fel de importanti si de influenti, nu au facut inca acest pas si nici nu intentioneaza sa-l faca in viitorul apropiat. Asta pentru ca dincolo de avantajele aduse de prezenta pe blog, exista si unele dezavantaje recunoscute chiar de cei care au un jurnal online de succes. La nivel individual, cel mai important beneficiu il reprezinta cresterea notorietatii personale a ziaristului. Pentru cei aflati la inceput de cariera, „blogul poate fi un instrument pentru a atrage atentia asupra lor si a-si creste brandul personal”, spune Cristian Manafu, detinatorul unui blog in domeniu: http://manafu.blogspot.com/ si consultant pe media si internet la o firma de specialitate. Manafu continua: „Poate fi un tool de relatii publice bun si pentru jurnalistii care au ajuns la maturitate si se bucura de o anumita recunoastere in breasla”.

Pentru Iulian Comanescu, autorul blogului de media www.comanescu.ro, alaturi de imbunatatirea „brandului personal”, acest tip de jurnalism aduce si „independenta editoriala, exprimare personala si viteza de reactie”. Feed-back-ul de la cititori si libertatea exprimarii sunt principalele lucruri pozitive si in opinia Ioanei Avadani, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent: „Esti stapânul propriei politici editoriale, nu esti constrâns de niciun considerent de ordin comercial si poti astfel sa scrii pentru nise oricât de inguste, daca le gasesti relevante, te bucuri de feed-back aproape instant si iti poti cunoaste comunitatea de cititori-participanti”. Rapiditatea vitezei de reactie adusa de bloguri este secretul unuia dintre cei mai de succes jurnalisti online din România: Zoso, care poate fi citit la adresa de web www.zoso.ro. El admite ca pe Internet „poti lucra mai rapid cu informatia, o poti servi mai rapid publicului, fara a fi nevoie de aprobarea sefului de sectie sau a redactorului-sef”. La nivel de publicatie, „blogul poate fi un instrument de relatii publice”, considera Manafu, pentru ca aduce notorietate si „te duce in contact cu consumatori de media care nu au acces sau nu sunt neaparat interesati de publicatia respectiva”, adauga Avadani.

Lucrurile nu sunt in totalitate perfecte. Bloggerii se plâng de doua mari tipuri de probleme. Luati individual, fiecare din ei trebuie sa munceasca mai mult si sa consume timp suplimentar pentru aceasta activitate si, spre deosebire de colegii lor din presa scrisa, nu au nici suportul logistic al unui corector sau al unui „cap limpede”. La nivelul intregii branse a jurnalistilor online, exista o lipsa de incredere din partea publicului, care de multe ori ezita sa dea crezare informatiilor de pe Internet. „Inca mai functioneaza sintagma <<e pe Internet, e neimportant>>, desi in ultimele luni am vazut articole din presa scrisa inspirate din bloguri, fara a specifica sursa, desigur, cum ii sta bine presei traditionale”, se plânge Zoso. Unul dintre cei mai cititi bloggeri, Catalin Tolontan redactorul-sef de la Gazeta Sporturilor, identifica o problema suplimentara, intâmpinata in special de cei cu trafic mare pe blog: „Reactiile cititorilor pot fi uneori profund negative si-ti creeaza o stare de spirit greu de dus. In cazul in care nu esti o persoana puternica, ajungi sa scrii la comanda publicului si eviti sa mai sustii puncte de vedere impopulare”.

Stilul jurnalistului trebuie sa se adapteze noilor forme de comunicare. Cei mai importanti bloggeri au cazut de acord ca formularea se simplifica pe Internet, devine mai degajata, ziaristul nefiind presat de termene limita. „Jurnalismul isi cauta centrul de greutate undeva la o treime de baza sa, literatura, si la doua treimi de vârful actualitatii sale, reprezentat de blogging”, spune Tolontan. „Se merge pe feeling, se lasa loc de interpretari, se comunica prin subtilitati”, arata si Manafu. Limbajul trebuie sa fie diferit de cel din presa scrisa, pentru ca, potrivit lui Zoso, pe Internet te adresezi unor „oameni deschisi la minte”. Iulian Comanescu e de parere ca România jurnalistica inca aduce destul de tare a limba de lemn si este un lucru pozitiv faptul ca pe blog „stilul e mai spontan si mai uman, chiar daca necizelat”.

Jurnalismul clasic se bazeaza pe o serie de valori traditionale, cum ar fi libertatea presei, dreptul la libera informare si solicita aptitudini clasice necesare meseriei de ziarist: talent la scris, relationare, curaj etc. In ce masura acestea sunt valide si pe Internet? Avadani considera ca ele ramân foarte importante: „Daca aceste lucruri nu mai sunt valabile, atunci bloggingul, ca activitate jurnalistica, este in mare criza”. Ziaristii care si-au lansat propriile jurnale on line au fost aceia care au adus pe blogosfera valorile mentionate mai sus. Zoso arata ca „ingredientele unui blog bun sunt informatiile proaspete si de incredere”. Cele mai importante aptitudini ale jurnalistului de pe blog sunt rapiditatea  si capacitatea de a socializa, crede Tolontan. Dar provocarea principala este data de expunerea jurnalistului la critici, „uneori adevarate mineriade”, mai arata acesta.

Ascensiunea blogurilor arata interesul tot mai mare al cititorilor pentru jurnalismul civic, in care pot controla procesul prelucrarii informatiilor. Poate ca blogurile sunt doar o moda temporara, dar tendinta pe care ele o exprima, aceea de interactivitate, va domina industria media in viitor. Pentru Comanescu, „bloggingul este nisa, interactiune 1:1, aproape in timp real, cu publicul si isi va lasa amprenta asupra media, ca si alte suporturi electronice”. Dar ca orice metoda de comunicare, va fi depasit din punct de vedere tehnologic in câtiva ani: „Limitele sale de comunicare vor fi atinse – si atunci va aparea un alt instrument”, conchide Ioana Avadani. Indiferent de evolutia blogurilor, viitorul suna bine pentru ziaristii onesti si valorosi. In spatiul jurnalistic al viitorului „furnizorii de media profesionisti” vor fi de neinlocuit, spune Manafu. In opinia lui, blogurile sunt o statie importanta in drumul nou pe care media a pornit de la dezvoltarea Internetului si a tehnologiei.