Supermarket-urile pun jos 100 mil. euro

In aeroportul Otopeni din Capitala s-a deschis un supermarket Billa – o premiera pe piata romaneasca, in care niciun asemenea format de magazin nu si-a mai gasit locul pe un aeroport. Si acesta este doar un exemplu al inventivitatii la care se vad deja nevoite sa recurga retelele de supermarketuri cand vine vorba de extindere. Intr-o lupta in care toate formatele de magazine se intrec sa acopere pe harta cat mai multe zone, supermarketurile au pierdut teren. Fiind tipul de magazin cu cea mai veche istorie pe piata romaneasca – cu exceptia retelei de Cash & Carry Metro, primul comerciant international ce a intrat in spatiul romanesc -, supermarketurile au preferat varianta sigura de business: extinderea cu pasi marunti.

Treziti parca din somn insa, operatorii de supermarketuri incearca acum daca nu sa recastige terenul pierdut, cel putin sa tina pasul in dezvoltare cu alte tipuri de magazine. Conform unui top realizat de BUSINESS Magazin in functie de planurile de dezvoltare din 2007, reteaua de origine olandeza Spar se plaseaza pe primul loc in functie de numarul de magazine ce urmeaza sa fie inaugurate: nu mai putin de 20. Dintre acestea, „deocamdata am definitivat doar 11 proiecte“, spune Rino Tizzanini, director general al retelei Spar din Romania.

Spar este insa singurul lant de magazine din Romania ce reuneste sub acelasi nume trei feluri distincte de magazin: de proximitate, super si hipermarket. Reteaua, intrata pe piata romaneasca de numai un an, numara deja noua spatii, dintre care cel inaugurat la Targu-Mures la sfarsitul anului trecut este hipermarket (avand o suprafata de 3.500 mp), iar un alt magazin este de tip convenience (de proximitate), avand o suprafata totala de 780 mp, din care doar 550 mp pentru zona de vanzare. Spar nu a pasit pana acum in Capitala, dar Tizzanini a declarat pentru BUSINESS Magazin ca vrea ca in 2007 sa deschida in Bucuresti „minim doua hipermarketuri, pentru care am semnat deja precontracte pentru spatii“.

Pentru cele 11 proiecte deja definitivate, Spar a bugetat investitii de 20 de milioane de euro, in conditiile in care investitia medie pe magazin este de 1-1,1 milioane de euro, suma ce include costurile pentru utilarea magazinului – cu rafturi, echipamente frigorifice si dotari IT. Investitia necesara pentru inaugurarea unui magazin de tip hipermarket se plaseaza in intervalul 3-4 milioane de euro, conform lui Tizzanini. Insa Spar intentioneaza sa puna acum accent pe deschiderea cat mai multor magazine de dimensiuni medii (supermarketuri).

Daca Spar conduce clasamentul in functie de numarul de deschideri planificate, Billa conduce clasamentul la capitolul valorii investitiilor pentru anul in curs. Membra a grupului german Rewe (care mai este prezent in Romania prin Selgros, Penny Market si XXL), reteaua de supermarketuri va deschide anul acesta 8-10 noi magazine. In conditiile in care compania a investit anul trecut 22 de milioane de euro pentru patru noi magazine, bugetul de investitii pentru 2007 se plaseaza intre 40 si 50 de milioane de euro. Billa are acum 23 de magazine si este prezenta de peste 10 ani in Romania.

Primii ani de activitate pe piata autohtona au insemnat o dezvoltare lenta; abia in urma cu trei ani, conducerea Billa a luat decizia de a grabi expansiunea. Wolfgang Janisch, director general al Billa Romania, spune ca strategiile de actiune pentru fiecare tara in parte sunt luate la centru – „in ce piete trebuie sa intram si cat de rapid trebuie sa ne dezvoltam“. Odata decizia luata insa, pedala de acceleratie a dezvoltarii va fi apasata pana la podea: minim 10 magazine adaugate in fiecare din cei cinci ani ce urmeaza ar trebui sa asigure pentru Billa o masa critica de cel putin 70 de spatii, desi managerul Billa isi doreste sa ajunga chiar la 100 in acelasi interval de timp. Pentru intreaga piata din Romania, Janisch crede ca nici 200-300 de magazine Billa nu sunt prea multe, pentru ca in Austria, o tara cu 7,2 milioane de locuitori, compania are cam 1.000 de supermarketuri.

Nu este insa elanul de expansiune al supermarketurilor cam tardiv? Planurile pe care le-au fixat retailerii pentru anul in curs si chiar si pentru cei ce urmeaza arata nu numai ca mai au timp de crestere, ci si ca acum a venit si vremea dezvoltarii lor. Spre deosebire de magazinele de dimensiuni mari – hipermarket, cash & carry sau de bricolaj – supermarketurile nu au nevoie de spatii la fel de ample. In plus, unele retele nici nu au neaparata nevoie de terenuri pe care sa-si construiasca magazinele. Cele 14 magazine pe care le numara acum reteaua La Fourmi, spre exemplu, sunt plasate in spatii fie inchiriate fie preluate, iar magazinele nu sunt de tip „stand alone“ (constructie singulara), ca in cazul magazinelor Billa. Desi nu a dorit sa precizeze care sunt planurile pentru anul in curs, Alexandros Tsintzilonis, director general al La Fourmi, a declarat ca „pana la finalul anului 2008, reteaua va avea 35 de magazine“. Compania a avut in 2006 o cifra de afaceri estimata la circa 35 de milioane de euro, iar pentru 2007 vizeaza vanzari de peste 32 de milioane de euro.

Cresterea afacerii a intervenit, anul trecut, pe fondul preluarii magazinelor Best din Capitala, aceasta fiind prima miscare de acest gen a retelei La Fourmi. Si expansiunea viitoare ia in considerare „alte preluari sau deschiderea de noi magazine“, spune Tsintzilonis, „motiv pentru care investitiile pot varia foarte mult“. Bugetul de investitii al retelei prevede o cheltuiala de 1,5 milioane de euro pentru remodelarea magazinelor, ce vor avea pana la finalul anului un nou logo si o noua identitate vizuala.

Nici Artima nu are nevoie de un teren anume pe care sa-si ridice din temelii spatiile de vanzare, ci prefera mai degraba sa se extinda prin spatii inchiriate si chiar prin preluarea afacerii altor mici retaileri. Anul trecut Artima s-a marit prin integrarea magazinelor Lotus din Oradea si a unui magazin Boromir din Ramnicu Valcea. Reteaua are acum 19 magazine, iar planurile pentru anul in curs vizeaza deschiderea a 8-10 magazine, spune Clemens Petschnikar, directorul executiv al companiei. Investitia pe magazin, care are o suprafata medie de 1.400 mp, este de 2-2,5 milioane de euro, la care se adauga inca 300.000 de euro cheltuiala cu fondul de marfa. Deschiderile vor continua in acelasi ritm si in urmatorii ani, afirma Petschnikar, pana cand reteaua va ajunge sa numere circa 50 de magazine. In 2006, vanzarile retelei au fost de 75 de milioane de euro, iar in 2007 cresterea estimata de Petschnikar este de circa 25%.

Companiile mai proaspat intrate pe piata care doresc sa acopere rapid teritoriul tarii nu exclud insa nici una din variante – fie constructie din temelii, inchirieri sau preluari. Dintre cele opt magazine pe care le numara reteaua Spar in acest moment, trei (toate din Alba-Iulia) au purtat pana anul trecut, cand au fost preluate de retailerul olandez, numele Diskont. Preluarea afacerii comerciantului roman a fost una dintre primele tranzactii de acest gen de pe piata romaneasca, pana in 2006 nici una dintre retelele internationale nefiind interesata de extindere prin cumpararea altor afaceri. Dar odata startul dat, retailerii s-au luat la intrecere in cumpararea concurentilor cu mai putina forta financiara si care au preferat sa predea armele in loc sa riste un faliment, in conditiile in care presiunea retelelor internationale creste tot mai mult. „In curand, supermarketurile independente nu vor mai fi in stare sa tina pasul cu marile retele“, crede John Kyristis, directorul  general al retelei Mega Image.

O alta tranzactie pe piata de supermarketuri a fost realizata, tot anul trecut, de Billa care a cumparat, la Baia Mare, doua magazine ale retelei Hofer, ce avea un total de 12 spatii de vanzare. Iar spargerea in bucati a retelei de supermarketuri Univers’all, la finele anului trecut, a dat tonul unui nou sir de preluari, vizand spatiile detinute de retailerul roman care a renuntat la afacerea din comertul cu bunuri de larg consum. Magazinul din Iasi a fost preluat de Gima, cel de la Sibiu de Interex, iar spatiul fostului Univers’all din Timisoara este „tatonat“ acum de Spar. Magazinul „exponat“ al retelei Univers’all, plasat in centrul Capitalei, a fost preluat deja de Carrefour, care pregateste inaugurarea spatiului sub propria sigla.

Rino Tizzanini a afirmat ca a mai fost in negocieri si cu alti retaileri romani, dar discutiile s-au impotmolit din cauza pretentiilor financiare prea mari ale comerciantilor care doreau sa-si vanda afacerile. Directorul general al Spar si-a declarat insa interesul de a discuta pe viitor si cu alti retaileri romani care ar fi dispusi sa renunte la operatiunile din domeniu.

Fara a preciza care este varianta preferata de dezvoltare a Mega Image, John Kyritsis, directorul general al operatiunilor din Romania, spune ca „in faza de expansiune orice este posibil“. Lantul, preluat cativa ani de belgienii de la Delhaize, are acum 19 supermarketuri si se va mari „cat se poate de repede“, declara Kyritsis. Ceea ce inseamna „deschiderea a sase noi magazine in 2007, iar in urmatorii ani, in functie de cresterea pietei si de venituri, dorim sa avem o crestere stabila de circa cinci magazine pe an“. Fiecare nou magazin Mega Image cere o investitie medie initiala de circa un milion de euro, dar managerul companiei a mentionat ca reteaua investeste nu numai in noile magazine, ci si „in remobilarea si restructurarea spatiilor vechi“. Mega Image a deschis primul magazin in 1994 si detine recordul de longevitate pe piata romaneasca de comert.

Pentru companiile a caror reteta de dezvoltare impune constructia magazinelor de la zero, gasirea terenurilor ridica totusi dificultati. Iar „vadurile“ de noi magazine sunt cu atat mai interesante cu cat in zona nu se afla concurenta. Expansiunea retelelor comerciale, fie de tip discount, hipermarket sau chiar cash & carry, influenteaza performantele unui supermarket, mai ales daca noul magazin este plasat la o distanta mica fata de cel mai vechi, afirma Clemens Petschnikar. Pentru Billa, problema cea mai mare este gasirea noilor spatii, iar Janisch motiveaza ca „securizarea spatiilor nu este una dintre tacticile grupului“. Cu alte cuvinte, chiar daca Billa implineste anul acesta opt ani de prezenta pe piata romaneasca, nu si-a asigurat niciodata un teren inainte de a-si construi un magazin pe locul respectiv. Din momentul cumpararii terenului si pana la deschiderea magazinului trec, de obicei, cateva luni. Iar Janisch, care si-a declarat deschis inca din 2006 interesul pentru extinderea prin preluari, spune ca acest lucru nu e tocmai usor. Sunt o serie de etape care trebuie parcurse – cum ar fi due diligence, evaluarea, negocierea pretului: „Daca e simplu, acest proces dureaza trei-patru luni, dar se poate intinde si pana la doi ani“. Directorul retelei Billa spune ca in general initiativa negocierilor pentru preluarea de magazine apartine celor care vor sa vanda. A treia varianta de extindere luata, mai nou, in considerare de Billa este prin spatii inchiriate: „As vrea sa mergem si in mall-uri, dar numai daca au locatii bune“, afirma Janisch. Toate supermarketurile retelei au spatii proprii de functionare, primul magazin care va functiona intr-un loc inchiriat fiind cel ce urmeaza sa fie deschis in cursul acestui an in aeroportul Otopeni din Capitala. In afara de extindere, Billa mai are si grija mentinerii clientilor, cu toata avalansa de noi magazine deschise de concurenta. Un element de atractie, crede managerul retelei, pot fi cafenelele ce-si fac loc acum chiar si in supermarketuri, desi in mod traditional ele nu sunt asociate decat complexurilor comerciale. Intr-unul din magazinele preluate de la Hofer este localizata o cafenea, iar Janisch spune ca se gandeste ca in fiecare din noile magazine Billa sa existe un astfel de spatiu.

Pasul grabit cu care supermarketurile isi inmultesc acum magazinele din portofoliu va mai continua vreme de cativa ani buni, urmand ca in doi-trei ani sa inceapa prima faza de consolidare, crede Clemens Petschnikar. In acel moment, expansiunea teritoriala va fi incheiata, iar retelele vor ajunge sa aiba intre 50 si 100 de magazine. „Vor fi suficient de mari pentru a fi eficienti din punct de vedere logistic“, spune Petschnikar. Consolidarea va aduce o serie de schimbari drastice, intre care se numara „o crestere enorma a puterii marilor comercianti si lupta pentru supravietuire a celor mici“, avertizeaza Alexandros Tsintzilonis.

Pana in acel moment, companiile mai au insa o intreaga tara de cucerit, iar vocile mai ferme vorbesc de cifre mari: sute de magazine intr-o singura retea. Studiile de piata realizate de Spar inainte de intrarea pe piata, a declarat Tizzanini pentru BUSINESS Magazin, „au aratat ca exista potential ca sa deschidem 300-350 de magazine“. Asta nu inseamna, mai spune tot el, „ca vom deschide 300 de hipermarketuri“, pentru ca potentialul identificat acum de companie se refera la piata de supermarketuri. Daca magazinele de mari dimensiuni se pot lauda cu valori de investitii pe masura lor (valoarea investitiilor dedicate primului hipermarket Auchan a fost de 40 mil. euro), supermarketurile ar urma sa biruie prin numarul lor. Daca in urmatorii cativa ani companiile vor reusi sa-si puna in practica planurile creionate pana acum, retelele de supermarketuri vor ajunge sa reuneasca peste 300 de magazine.