Si opozitia, si presedintele Traian Basescu spun ca vor cate un referendum. Nici opozitia si nici presedintele Traian Basescu nu au o justificare de bun-simt pentru aceste idei cu care, parafrazand un clasic in viata, umbla-n gura.
Bineinteles ca respect cititorii acestei reviste, insa nu de asta e vorba in pagina de fata. Excedat de atata ping-pong politic, cat a fost in ultima vreme pe ecrane si in ziare, nu gasesc modalitate mai buna de a ma defula decat prin a-i felicita pe cei care au ales sa nu fie nici macar spectatori, necum sustinatori ai vreunuia dintre jucatori.
Mai ales ca dezbaterea (in fapt meciul) nu are, nici de o parte, nici de cealalta profunzimi de cultura politica. Ea tine exclusiv de populismul cu care nu numai politicienii romani, ci si cei de aiurea obisnuiesc sa-si sacaie electoratul precum braconierii ce sacaie bancurile de pesti cu firele electrice conectate la o baterie: neinstruitii care se apropie de unda respectiva amortesc subit si ajung, si intr-un caz si in celalalt, in barca celui interesat.
Luate individual, taberele ce se infrunta in zgomote publice au justificari la fel de goale pentru referendumurile pe care le promoveaza: opozitia pentru demiterea presedintelui, presedintele pentru votul uninominal.
In ce priveste opozitia, referendumul vizand demiterea presedintelui are o tinta precisa si aceea nu este Traian Basescu. Tinta este bazinul electoral al nehotaratilor care sunt in acelasi timp suficient de nemultumiti sau de neinformati cu privire la ce se intampla cu puterea. Pentru a ajunge la ei si a-i atrage in barca (a se vedea mai sus), opozitia sacrifica logica si evidenta si merge inainte cu referendumul de demitere a presedintelui. Logica si evidenta spun ca, dintre cele 25, 26, 30 sau cate or mai fi punctele actului de suspendare a presedintelui, nici unul nu este valid: interpretarile pe care le-au dat comandourile de juristi ai PSD sunt strict politicianiste si vizeaza nemultumirea celor in cauza fata de comportamenul presedintelui in raport cu ei si interesele lor, nu fata de litera si spiritul Constitutiei. Adaugati aici si estimarile privind prezenta modesta la vot si o sa vedeti de ce opozitia nu se va grabi cu declansarea referendumului sau, daca va ajunge pana acolo, de ce va pierde.
De asemenea, este evident pentru toti cei ce nu au carnet de membru PD cu cotizatia platita la zi ca presedintele nu-si doreste reformarea clasei politice de dragul clasei politice si de dragul cetatenilor. Sau pentru ca ar fi constatat in urma unei analize profesioniste ca sistemul politic romanesc ar fi ajuns la maturitatea necesara pentru a suporta un transplant de vot uninominal in stare pura. Cine n-are motive de rusine pentru felul cum a invatat in liceu nu are de ce sa se simta complexat fata de nivelul culturii politice a lui Traian Basescu: daca ar fi avut asa ceva, votul uninominal ar fi fost de mult adoptat cu largul concurs al PD, iar Elena Udrea ar fi fost cel mult avocata din oficiu la judecatoria din Strehaia. Lipsa culturii politice inalte nu-l impiedica insa pe presedinte sa fie un politician foarte bun. Uneori prea bun pentru adversarii pe care-i are. Si tot asta il face sa isi dea seama ca o perioada electorala densa, asa cum urmeaza, este pentru un politician ca el ceea ce este sezonul prohibitiei pentru braconieri: perioada in care, desi riscurile sunt mai mari, si capturile sunt pe masura.
Pentru presedintele Basescu, totusi, rolul de braconier este prea mic: el si-a rezervat deja un rol de martir pentru binele public, dupa cum a lasat de inteles si in interventia televizata de miercurea trecuta, pe care inca sper ca n-ati urmarit-o. Eu am constituit o comisie pentru condamnarea crimelor comunismului, Parlamentul a constituit o comisie pentru suspendarea mea – vedeti legatura de cauzalitate? Vedeti cum sistemul ticalosit se revolta si franeaza tentativele presedintelui de reforma democratica? Daca da, atunci uitati-va in buletin, pentru ca s-ar putea sa va numiti Emil Boc.
Ca sa va faceti o idee asupra motivatiei reale din spatele referendumului promovat de presedinte, luati de asemenea in considerare estimarile de mai sus privind prezenta la vot in cazul unui referendum si o sa vedeti de ce Traian Basescu va face in aceasta primavara o campanie electorala de facto pentru sine si mai putin pentru introducerea votului uninominal.
Si mai luati in considerare ceva: chiar daca presedintele reuseste sa obtina un referendum valid si favorabil propunerii sale, asta nu inseamna ca vom avea automat vot uninominal la urmatoarele alegeri. Ceea ce emana de la popor, rezultatul referendumului, va trece in dezbaterea celor care au emanat de la popor: parlamentarii. Or, dupa cum stiti, pentru parlamentari nu conteaza ce zice poporul decat cel mult o data la patru ani. Si cei patru ani de acum se termina abia in 2008.
Leave a Reply