Ambasade surprinse la spionaj imobiliar

Destule ambasade din Bucuresti sunt in cautare de noi sedii, deoarece cladirile pe care le-au ocupat (sau le ocupa inca) sunt in proces de retrocedare. Printre cei care deja au eliberat vechiul sediu se numara Ambasada Canadei sau cea a Japoniei. Pe lista celor care s-ar putea sa faca la fel  in urmatoarea perioada se inscrie chiar si Ambasada Statelor Unite ale Americii.

Diplomatii canadieni s-au mutat de cateva luni dintr-o vila din apropierea Pietei Romane. Noul sediu al ambasadei a fost proiectat de firma de arhitectura Westfourth Architecture.

Arhitectii Westfourth au mai fost implicati in proiecte ale altor ambasade, potrivit lui Calin Negoescu, director tehnic al firmei, dar aceste proiecte nu s-au finalizat. El spune ca sunt ambasade care cauta un nou sediu de multa vreme, dar nu sunt presate sa ia o decizie rapida. „Cei care sunt preocupati sa se mute au aceasta preocupare de multi ani. Si vor mai fi inca niste ani“, afirma Negoescu. Pentru ca – inclusiv cand apar noi proprietari ai cladirii – exista inca varianta prelungirii contractelor, probabil la alte preturi. In prezent, imobilele in care se afla ambasadele sunt detinute de Regia Autonoma pentru Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS).

Pe lista imobilelor revendicate de fostii proprietari se afla cladirea ce gazduieste Ambasada SUA, dar si alte sedii de ambasade din Bucuresti revendicate, precum cele ale Spaniei, Armeniei, Nigeriei, Venezuelei sau Algeriei, potrivit unor informatii din presa.

Ambasada SUA a preluat recent un teren de patru hectare in cadrul proiectului Baneasa din nordul Capitalei, potrivit unor surse apropiate negocierilor. Inca nu se stie daca aici va fi construit un nou sediu sau daca guvernul american il va folosi pentru alte proiecte. Nici reprezentantii Ambasadei SUA, nici cei ai Baneasa Investments – companie care se ocupa de dezvoltarea proiectului – nu au comentat aceasta informatie.

Analistii imobiliari apreciaza insa ca o astfel de tranzactie consta intr-o inchiriere pe termen foarte lung (ce poate depasi o suta de ani), echivaland practic cu o vanzare a terenului. Altfel spus, Baneasa Investments ar fi incasat cateva zeci de milioane de euro de la guvernul american.

In general, ambasadele – sau ministerele de externe ale statelor pe care acestea le reprezinta – prefera sa inchirieze sediul. Pentru dezvoltatori, constructia unui sediu de ambasada poate fi o afacere foarte buna, pentru ca au asigurat inca de la bun inceput un ocupant pentru cladire (si unul bun platitor), dar si pentru plusul de imagine pe care il aduce un asemenea client.

De altfel, personalul consular ocupa o buna parte a apartamentelor si a vilelor de lux din Capitala, fiind printre cei mai pretentiosi chiriasi. In acelasi timp, chiriile platite pentru resedintele acestora sunt printre cele mai mari din piata.

Cum e sa lucrezi pentru o ambasada? „E complicat, dar nu din punct de vedere tehnic, ci contractual, pentru ca e nevoie de foarte multa exactitate“, spune Calin Negoescu de la Westfourth. Contractele se aproba pe o filiera complicata si trebuie respectate atat cerinte ale ministerelor de externe, cat si ale diplomatilor prezenti in Romania.

Nu toti diplomatii opteaza insa pentru cladiri independente. Dupa ce a cautat mai multi ani o varianta, Ambasada Japoniei a ales pana la urma sa se mute in imobilul de birouri America House din Piata Victoriei – proprietate a grupului GTC. Familiarizati cu imaginea ambasadelor impunatoare din zone rezidentiale linistite, romanii se vor obisnui deci si cu diplomatii chiriasi in centre de afaceri.